„Oferta economică” a partidelor în alegerile parlamentare: De la tăieri de taxe la planuri de investiții. La vot se decide viitorul poverii fiscale din următorii ani

După un prim tur de scrutin tumultuos, care a dat jos de la putere pe liderii partidelor care au format coaliția de guvernare PNL-PSD din 2021 încoace, românii se pregătesc săptămâna aceasta pentru alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie. Partidele au publicat programe fie stufoase, abundente în cifre și promisiuni punctuale, fie sloganuri grandioase și încărcate de subtext. Cu toate acestea, se pot întrevedea o sumă de linii de demarcație între propunerile partidelor.

Dincolo de scheme de ajutor pentru investiții, tăierea taxelor pentru veniturile reduse, măsuri protecționiste sau progresiste, una din cele mai vizibile lupte care vor începe în noul Parlament ales în acest weekend se va da între cota progresivă promovată de PSD prin Planul Structural de Reducere a Deficitului în 7 ani fără să fie menționat deloc în programul partidului și păstrarea cotei unice a PNL-ului.

Ziare.com trece în revistă cele mai importante măsuri economice propuse de partidele mari aflate în cursa pentru Legislativ, în contextul în care miza include și perspectiva stringentă a reducerii deficitului bugetar, care anul acesta Consiliul Fiscal estimează că va fi de 8% din PIB, dar și menținerea în cote stabile și descendente a inflației, fără o supraîncărcare continuă a datoriei publice.

Programul Uniunii Salvați România (USR): Tăieri de taxe la salarii și pentru venituri independente

Partidul candidatei de centru-dreapta la prezidențiale, Elena Lasconi, propune pentru parlamentare un plan complex de reducere a taxelor pentru venituri mici: „USR va lăsa mai mulți bani în buzunarele angajaților. Oamenii știu mai bine cum să cheltuie banii lor decât statul. Statul român este pe locul 1 în Europa la sărăcie în muncă, la taxarea muncii și la exodul populației. Toate acestea sunt legate, taxele mari generează sărăcie și gonesc românii din România. Iar banii se duc la o castă politică ce își dă pensii speciale și privilegii tot mai mari din banii contribuabililor”, arată Programul USR.

Una dintre inițiativele centrale este reducerea taxării muncii, considerată esențială pentru stimularea veniturilor și competitivității angajaților: "Reducerea taxării muncii, inclusiv eliminarea impozitului pe salariul minim." În paralel, se propune și "introducerea deducerilor fiscale mai generoase pentru angajați și familii, ca o măsură complementară pentru susținerea puterii de cumpărare.

USR militează pentru o reformă amplă a sistemului public, vizând eliminarea privilegiilor financiare și eficientizarea cheltuielilor. Un exemplu este readucerea în discuție a reformării pensiilor speciale pentru a reflecta principiul contributivității, aflată deja pe masa parlamentarilor și trimisă la Bruxelles ca parte din mult-discutatul Plan bugetar structural național pe termen mediu 2025-2031.

De asemenea, este propusă reducerea cheltuielilor publice prin eliminarea agențiilor și instituțiilor neperformante. Rămâne de văzut dacă reducerea aparatului de stat va compensa destul din bugetul public pentru a acomoda tăierile de taxe, astfel încât să nu aibă loc noi derapaje macroeconomice la nivelul deficitului.

Programul USR mai are în vedere sprijinirea antreprenorilor prin:

• taxe mai mici și reguli fiscale predictibile, alături de măsuri care să susțină "dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată ridicată, a sectorului creativ și a antreprenoriatului local."
• o serie de inițiative pentru crearea unor ecosisteme antreprenoriale inovatoare, cum ar fi „susținerea legislativă și fiscală a înființării de hub-uri, acceleratoare, maker spaces și fab labs"
• „crearea și dezvoltarea unor hub-uri digitale, în care antreprenorii din domeniul IT să își poată testa și inova produsele, fiind în colaborare cu mediul academic."
• incubatoare de afaceri – create printr-un 'fond de inovare' al CJT și/sau al primăriilor.

La nivel local, USR sugerează înființarea unei companii județene pentru administrarea parcurilor industriale, a tuturor parcurilor de birouri, a celor logistice și a celor de producție la nivel județean." Totodată, partidul propune „identificarea împreună cu CL și Primăriile din județ a terenurilor disponibile și prestabile pentru activități comerciale," precum și "crearea Zonelor Funcționale Urbane (ZFU) și a Zonelor de Activitate Economică (ZAE) la periferia localităților."

O măsură propusă pentru dezvoltarea mediului rural este „facilitatorul rural – un departament aflat sub egida CJT, care să sprijine micii fermieri în dezvoltarea afacerii și în dezvoltarea specifică mediului rural." De asemenea, se dorește îmbunătățirea infrastructurii de bază prin "un audit al tuturor rețelelor de apă și canalizare din județ, atât din punct de vedere al fiabilității lor, cât și a respectării normelor în vigoare pentru apă potabilă și epurarea apei folosite."

Programul Partidului Social-Democrat (PSD): măsuri sociale pentru familii și un nou „impozit zero pe salariul minim” cu asterisc

Unul dintre pilonii centrali ai programului PSD este reducerea impozitării muncii, pentru tinerii sub 26 de ani: „Tinerii cu vârsta mai mică de 26 ani, care sunt plătiți cu salariul minim sau care au un salariu mai mic de 4.000 de lei și au cel puțin trei copii în întreținere vor fi scutiți de la plata impozitului pe veniturile salariale.”

Încă de la începutul programului PSD reiterează în cifre, promisiunile pentru următorii patru ani.

Obiective pentru dezvoltarea infrastructurii de transport:

• România va dispune de o rețea de peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, în 2029.
• 26 de stații noi de metrou, ce vor oferi acces pentru 250.000 de locuitori.
• Navigabilitate pe Dunăre timp de 340 de zile pe an.
• 128 de trenuri electrice în 4 ani, respectiv 150, până în 2029.
• 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară nouă sau modernizată.

Obiective pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare:

• Suprafață irigabilă totală de 2,8 milioane hectare, până în 2029
• 21 de miliarde de euro pentru investiții în fermele românești, până în 2029
• Creșterea cu 20% a producției de alimente procesate în România, prin scheme de ajutor de stat de 1,2 miliarde euro în cadrul INVESTALIM și ROMALIMENT.
• Program de investiții pentru 63 de ferme de creștere a porcilor și puilor, până în 2029

Un punct important în program îl constituie și o serie de programe ample și ambițioase de reindustrializare a țării, bazate pe sume concrete pe care actualii guvernanți le-au numit în termeni absoluți. Un exemplu în acest sens este „Planul industrial „Sprijin pentru marea industrie din România”. 1 miliard de euro, din Fondul de Inovare, pentru sprijinirea companiilor din metalurgie, siderurgie și industria chimică, în contextul reglementărilor UE privind decarbonarea, dar și a producătorilor de energie curată și capacități de stocare a energiei.” Exact în aceiași termeni sunt propuse investiții în inovare și înaltă tehnologie, industrializare pe bază de brevete și licențe, investiții în industria prelucrătoare și construcții.

Legat de propunerile fiscal-bugetare, PSD promite că impozitul pe venit rămâne 10% și cel pe profit rămâne 16%. Cota generală de TVA rămâne 19% și se menține cota redusă de TVA la bunurile și serviciile din prezent. Programul oficial de guvernare nu conține nicio mențiune despre impozitarea progresivă sau de creșterea cotei unice de impozitare, cu toate că Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României realizat de coaliția de guvernare în prealabil indică, potrivit analiștilor economici, că inputurile preconizate de PSD pentru următorii 7 ani pentru nivelarea deficitului nu pot veni decât din creșterea TVA din 2026 și o majorare a impozitului pe venit.

Simultan, PSD propune sprijin financiar pentru cupluri și persoane singure care se confruntă cu probleme de infertilitate. Se acordă un ajutor de 15.000 de lei pentru tratamente medicale și pentru proceduri de fertilizare in vitro (VIF). Fiecare beneficiar poate obține sprijin pentru maximum trei proceduri. Programul prevede finanțarea a 10.000 de proceduri FIV anual. Totodată, mamelor cu vârsta între 20-30 de ani, care au o sursă de venit, li se promite un voucher de 10.000 de lei la nașterea copilului.

Programul Partidului Național Liberal: cota unică, adusă explicit în discuție

Primul punct în rezumatul Programului propus de PNL este „menținerea cotei unice de impozitare pentru a susține investițiile private, un motor crucial pentru creșterea economică. România a înregistrat o creștere economică constantă în ultimii ani, susținută de investiții private care au contribuit la dezvoltare și la crearea de locuri de muncă”, deși, cel puțin teoretic, în niciun alt program de guvernare nu este menționată explicit o nouă tranziție la impozitarea progresivă a veniturilor.

PNL mai propune și o creştere a salariului mediu net de la 1.000 la 1.400 euro în următorii 4 ani, bazându-se pe investiții și un mediu economic favorabil susținut de politicile fiscale, precum și creșterea graduală a contribuției la Pilonul 2 de la 4.75% la 6%, pentru a sprijini piețele de capital și a asigura o mai bună securitate financiară pentru pensionari, în contextul îmbătrânirii populației.

Legat de pensii, ei impun necesitatea dezvoltării Pilonului 3 şi Pilonului 4 de pensii „pentru diversificarea surselor de venit la pensie și reducerea presiunii asupra Pilonului 1 (pensia publică). Pe măsură ce populația îmbătrânește și numărul de contributori activi scade, acești piloni oferă soluții private și ocupaționale care permit angajaților să economisească suplimentar, asigurând o pensie mai consistentă”, se arată în program.

Liberalii mai propun menținerea plafonului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderile eligibile pentru o cotă de impozit de 1% și menținerea ritmului de investiții publice peste 7% din PIB (ajutoare de stat în valoare de 3 miliarde euro pentru stimularea unor investiții private de 10 mld de euro în cadrul programului de reînnoire industrială „România produce”, pentru industria prelucrătoare).

Punctual, programul liberalilor mai menționează și dezvoltarea pieței de capital non-bancare și implicarea fondurilor de pensii în finanțarea economiei, prin vehicule de investiții specializate.

Programul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR): mesaj protecționist, cu accent pe politici regionale

Programul AUR dorește „o Românie suverană și reunită, puternică economic și competitivă, demnă și respectată, în care toți oamenii să poată munci și trăi mulțumiți, bucurându-se în siguranță și pace de roadele muncii lor”.

Concret, AUR „este preocupat de stabilizarea Sistemului Energetic Național – grav afectat de închiderea pe considerente ideologice, neștiințifice și în dezacord cu cerințele geostrategice, a unor mari unități de producție și reducerea semnificativă dependenței energetice a României.”

Viitorii parlamentari AUR doresc să susțină construcția de noi hidrocentrale și de noi centrale electrice pe gaz de minimum 2000 MW. Totodată, partidul propune reforma sistemului bancar, astfel încât întreprinzătorii mici și mijlocii să fie susținuți, iar asupra creditelor persoanelor fizice să nu existe dobânzi mai mari, prin speculații ale pieței locale, decât cele din statele occidentale care pentru noi sunt reper de referință (creditele pentru case etc.). Sistemul bancar trebuie corelat cu ciclul producției economice, fără de care finanțarea devine un factor de risc, nu de ajutor.

Măsurile propuse pentru reducerea datoriei publice includ „responsabilizare politică și de creștere a transparenței politicii fiscale și monetare. AUR va identifica acele măsuri de natură juridică și le va implementa pentru ca încălcarea Constituției să nu se mai repete, iar îndatorarea statului să fie supusă aprobării parlamentare.”

Totodată, una din țintele prioritare ale AUR este ca „România să atingă, până în anul 2028, media europeană la indicatorul PIB/locuitor în metodologia PPS (azi suntem la 72%). Pentru aceasta, gradul de ocupare în economia națională, productivitatea muncii și veniturile trebuie să crească.”

Aceștia amintesc în program și creșterea veniturilor bugetare la minimum 40% din PIB. Fiscalitatea trebuie regândită așa încât să încurajeze spiritul antreprenorial, acele activități și ocupații care au cea mai mare contribuție la venitul național. Înainte de alegerile prezidențiale, Ziare.com a mai analizat discursurile și propunerile candidaților, alături de economistul Gabriel Biriș. Acesta a făcut o precizare legată de procentul adus în discuție de reprezentanții partidului, racordat la realitatea din prezent: „La AUR văd veniturile bugetare la minim 40% din PIB. Păi acum 30%. Deci asta înseamnă creșteri masive de impozite și taxe. Altceva n-am ce să mai spun aici”, a punctat Biriș.

Menționăm că alegerile de duminică vor fi un for pentru un grup foarte ridicat de partide mici și alianțe politice. Ziare.com reunește AICI lista candidaților pe județe pentru alegerile parlamentare care vor avea loc pe 1 decembrie 2024. Amintim că scrutinul va debuta cu două zile în avans în diaspora.

Rezultatele alegerilor parlamentare în București: Care sunt partidele de pe primele locuri

Preferințele de vot ale Bucureștenilor se pare că diferă de cele înregistrate la nivel național. Astfel, în Capitală, conform cifrelor raportate de Autoritatea Electorală Permanentă, cele...

BEC, anunț oficial. Ce partide intră în viitorul Parlament

Biroul Electoral Central a anunţat, miercuri, 4 decembrie, oficial, că şapte formaţiuni politice au întrunit pragul electoral pentru a intra în Parlament. Conform unui comunicat, BEC a...