Socotelile partidelor pentru parlamentare. De ce o formațiune puternică ar sfârși în Opoziție. ”Dacă nu, la alegerile din 2028, alternanța la putere va fi AUR și cu SOS”

Schimbările aduse de alegerile parlamentare și cele prezidențiale ar putea aduce în afara guvernării unul dintre partidele care acum face parte din Executiv.

PSD și PNL, partidele actualei coaliții de guvernare, duc o campanie acerbă una împotriva celeilalte, fiind în competiție atât în scrutinul la parlamentare, cât și în cel la prezidențiale. O posibilă continuare a actualei formule este exclusă de conducerea actuală a liberalilor, în timp ce PSD nu neagă varianta, deși are mai mulți ași în mânecă.

Șeful UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că fie PSD, fie PNL trebuie să rămână, în guvernarea viitoare, în opoziție. „Dacă nu, atunci după 2028, la alegerile din 2028, alternanța la putere va fi AUR și cu SOS. Până atunci ei se vor regăsi. Nu aceasta este o problemă, fiindcă urmează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic și social, cu costuri destul de mari, iar USR-ul nu are capacitatea de a crește în opoziție. Ei au un plafon, cum avem și noi. PNL-ul poate să crească, PSD-ul poate să crească, noi nu”, a susținut Kelemen Hunor la Digi24.

Cine rămâne în offside

În cazul în care la guvernare ar rămâne PSD, partidul își poate asigura majoritatea parlamentară cu UDMR și grupul minorităților din Camera Deputaților, care au asigurat adesea voturile necesare guvernărilor anterioare. De altfel, și Uniunea Democraților Maghiari (UDMR) a mai guvernat cu PSD la cârmă. Chiar dacă nu este partid politic, UDMR a intrat prima dată la guvernare în 1996, reușind de atunci să se regăsească adesea în coalițiile din Executiv.

„Există o singură direcție de alianță pentru Partidul Social-Democrat, și anume: doar cu partidele care sunt declarate și care au acționat în sensul pro-european și pro-euro-atlantic. Și UDMR este în această situație, PNL este în această situație, sigur, minoritățile întotdeauna au mers cu coaliția care a făcut guvern, asta este direcția pe care PSD și-a asumat-o și, de ce să mințim, cum vrem să mergem și de acum încolo, în măsura în care votul românilor va permite acest lucru”, a explicat Lucian Romașcanu pentru Ziare.com.

Pe de altă parte, pentru formarea unei coaliții de dreapta există voință, însă actuala cursă prezidențială agravează calculele. Atât PNL, cât și USR, au indicat dorința formării unei coaliții de dreapta, însă candidaturile celor doi lideri de partid la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi, se bat cap în cap în lupta pentru electoratul de dreapta.

Surse din PNL au precizat pentru Ziare.com că, potrivit estimărilor interne, partidul se așteaptă la un procent de 25% în scrutinul pentru Parlament, dorind formarea unei coaliții de dreapta cu USR, care ar atinge 15%, și cu UDMR, care obține mereu pragul de 5% pentru intrarea în Parlament. Sunt luate în calcul inclusiv REPER și Forța Dreptei. În cazul în care nu vor reuși formarea unei coaliții de dreapta, mai mulți lideri au afirmat că partidul poate rămâne în opoziție.

Partidele care au înșelat așteptările

În scrutinul de pe 9 iunie pentru europarlamentare, Alianța PSD-PNL a obținut 48,55%, AUR 14,93%, Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) a obținut 8,71%, UDMR 6,48%, SOS România 5%, iar REPER 3,74%, nereușind să aibă oameni în Parlamentul European. Dacă în cazul UDMR lucrurile sunt mai sigure, în cazul REPER și al partidelor fostei alianțe ADU calculele sunt complicate de estimările greșite date în sondajele dinaintea alegerilor de pe 9 iunie, care arată că în cazul celor două pot apărea surprize. Alianța ADU a fost supraestimată la peste 10 sau peste 20 de procente, în timp ce REPER a fost subestimat la 1-2 procente, iar partidul a dublat scorul la aproape 4 procente. Pentru a intra în Legislativul român va trebui să atingă însă 5% din voturi.

Cum arată cifrele

Procentele actuale date de Inscop estimează o egalitate în jur de 30% pentru PSD, partidele de dreapta sau partidele suveraniste precum AUR sau SOS România. Remus Ștefureac, directorul Inscop, preconizează, potrivit datelor institutului de sondare, o bătălie finală la prezidențiale între liderul PSD Marcel Ciolacu și șeful AUR George Simion. „Țara nu mai este împărțită în două. Nu mai avem două Românii. Acum avem trei”, este de părere Remus Ștefureac, potrivit informat.ro, fiind de părere că alegătorii sunt acum împărțiți între cei care votează PSD, cei care votează partidele suveraniste și cei care votează anti-PSD, partidele de dreapta.

Un ultim sondaj CURS plasează PSD pe primul loc în intenția de vot la parlamentare, cu 32%, urmat de PNL, cu 20%, și AUR cu 15%. USR are 12%, iar SOS România 6%, urmat de UDMR cu 5%. Marcel Ciolacu este pe primul loc în intenția de vot la prezidențiale, având 28%, iar George Simion și Nicolae Ciucă sunt plasați pe locul doi, ambii fiind cotați cu 17%. Elena Lasconi are 12%, iar Mircea Geoană 9%.

Potrivit Expert Forum, pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu alegerile anterioare, adică 8302 în total. Comparativ, în 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați. Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților, la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, urmat de SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și apoi de USR – 589. La Camera Deputaților cea mai mare competiție este în Giurgiu, unde sunt 23 candidați pe loc, iar la Senat, cea mai mare competiție este de 30 de candidați pe loc la Mehedinți.

Întâlnire crucială pentru viitorul României. Ce partid ar putea fi exclus din Guvern VIDEO

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se se întâlnesc marți, 10 decembrie, pentru discuții despre o posibilă coaliție de guvernare. Aceștia ar trebui să agreeze dacă toate vor face parte din...

Încep discuțiile despre viitoarea guvernare. Cine va participa la dezbateri

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se întâlnesc marți, 10 decembrie, pentru discuții despre o posibilă coaliție de guvernare. Liderii celor patru partide ar trebui să agreeze dacă toate vor...