La doi ani de la alegerile locale, zeci de comune și orașe din România au rămas fără primar din varii motive cum ar fi decesul edilului, probleme în justiție ori demisii. În ciuda numărului de scaune goale, guvernul încă nu a dat semne că s-ar grăbi cu organizarea alegerilor parțiale.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a trimis către guvern încă din luna iunie a acestui an o nouă informare către Guvern cu privire la faptul că zeci de localități din România au rămas fără primar. În prezent, conform ultimei informări, numărul comunelor și orașelor care au rămas fără primar a ajuns la aproximativ 50, printre acestea aflându-se inclusiv sectorul 5 al Capitalei.
Conform legii, guvernul este obligat să declanșeze alegerile parțiale în localitățile rămase fără primar la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Concret, mai întâi prefectul trebuie să constate vacantarea scaunului de primar, iar apoi AEP informează guvernul cu privire la localitățile în care există condiții pentru declanșarea alegerilor. În ultima informare a AEP transmis către Guvern, aproape 40 de circumscripții electorale îndeplinesc condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale.
Totodată, oficiali din AEP explică că textul din Codul Administrativ cu privire la organizarea alegerilor este vag și că nu este trecut clar instituția care trebuie să notifice guvernul cu privire la organizarea alegerilor, în textul legii făcându-se referire la „autoritatea cu atribuții în organizarea alegerilor”.
Totodată, PNL și PSD nu se grăbesc cu organizarea alegerilor, folosindu-se de vidul legislativ pentru a-și securiza puterea în orașele respective. Totodată, conform unor surse guvernamentale, oficialii încă nu au atins această temă pentru că, în contextul legilor importante care sunt negociate săptămânile acestea în parlament, PNL și PSD încă nu și-au găsit candidați pentru scaunele goale de primar. Potrivit surselor citate, alegerile parțiale ar putea fi organizate de la jumătatea toamnei.
Una dintre cele mai frecvente situații pentru primarii și-au pierdut mandatul este starea de incompatibilitate constatată de către Agenția Națională de Integritate (ANI). Aceasta din urmă a transmis pe 8 august că a sesizat deja organele de urmărire penală și fiscală în cazul a șapte aleși locali.
O altă cauză pentru care o parte dintre localități au rămas fără primar este decesul edilului. Unul dintre cele mai șocante cazuri a avut loc în comuna Jibert, județul Brașov, acolo primarul Iancu Boeriu a fost omorât în bătaie de către un consilier local în luna martie a acestui an. Fapta ar fi avut loc după ce aceștia au mers alături de viceprimar la ferma unuia dintre ei și au petrecut împreună. Petrecerea a continuat apoi la casa consilierului local unde, pe baza consumului de alcool, s-a iscat o ceartă spontană. Consilierul l-ar fi lovit pe primar, care a căzut la pământ. Furios, agresorul i-ar mai fi dat câteva lovituri cu piciorul în stomac, care au dus la o leziune gravă, nedetectată la timp de către medici. Primarul a mers după petrecere la spital, unde a declarat că se simte bine și a fost apoi externat. Acasă însă, Iancu Boeriu a mai trăit doar câteva zile până ce și-a pierdut viața din cauza leziunilor.
Alți edili, precum cel din Sărățeni, județul Mureș, și-au pierdut viața din cauze stupide. Tragedia a avut loc pe 21 iulie, când un bărbat a sunat la 112 după ce un vecin chemat să-l ajute pentru desfundarea fosei septice a leșinat din cauza vaporilor toxici. Până la venirea ambulanței, acesta i-a cerut ajutorul și primarului Biro Csaba, care locuia în apropiere. Acesta din urmă a venit imediat cu fiica lui cea mare și au intrat amândoi în fosa septică pentru a-l scoate pe bărbatul leșinat. În cele din urmă, toate trei persoane și-au pierdut viața.
De o moarte stupidă a suferit și edilul comunei Șimian, județul Bihor. Aflat de 30 de ani la fruntea primăriei, Balázsi Iosif și-a pierdut viața după ce pe 11 mai a căzut dintr-un copac în timp ce se afla într-o lucrare. Acesta a suferit o fractură la coloana vertebrală iar câteva zile mai târziu a murit. Un alt motiv pentru vacantarea posturilor de primar îl reprezintă condamnările la închisoare. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al lui Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 5 din Capitală, condamnat la mijlocul lunii mai la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv. Sentința vine la aproape 7 ani de la tragedie, iar inițial acesta primise 8 ani și șase luni de închisoare.
Pe lângă primarii care au fost forțați să renunțe la scaun, există și edili care au demisionat de bună voie. Unul dintre ei este primarul USR din Lopătari, județul Buzău, care a demisionat din motive personale. La fel a făcut și edilul din Turceni, județul Gorj. Aleasă din partea PNL, Cristina Cilibiu a anunțat că demisionează pentru a putea petrece mai mult timp cu familia.
În urmă cu o săptămână, pe 21 septembrie, liderul partidului Forța Dreptei Ludovic Orban anunța că dă în judecată guvernul pentru că nu a organizat alegeri în localitățile rămase fără primar.
"Democraţia presupune existenţa alegerilor libere. De peste un an de zile, Guvernul refuză să organizeze alegeri în peste 40 de localităţi în care este vacantă funcţia de primar. Există, de asemenea, şi o localitate unde a fost dizolvat Consiliul local. Dacă alegeri nu sunt, nu este democraţie. Guvernul PSD-PNL a devenit un pericol pentru democraţie şi calcă în picioare dreptul la vot al cetăţenilor din peste 40 de localităţi în care treburile publice sunt conduse de oameni care nu au legitimitatea votului dat de cetăţeni pentru alegerea primarului", a declarat Orban.
La fel a făcut și candidatul USR la primăria Sectorului 5, Alexandru Dimitriu, care a dat în judecată Executivul, MAI și AEP, susținând că instanța va obliga autoritățile să respecte legea
„Nu îi interesează nici că riscă puşcăria, în urma plângerii penale depuse. Instanţa îi va obliga să respecte legea şi să organizeze alegeri la Sectorul 5! Am dat în judecată Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală permanentă pentru ca instanţa să îi oblige să îşi îndeplinească atribuţiile şi să dea Hotărârea de Guvern care stabileşte data alegerilor”, a subliniat Dimitriu.