Rețeta prin care poți diviza complet o țară deja vulnerabilă. „Dezamăgirile și-au găsit o nișă de refulare în partidele anti-sistem”

Duminică, 8 decembrie, românii se vor întoarce la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, într-un climat marcat de o polarizare socială fără precedent. Însă procesul nu a început luna trecută. În ultimii ani, metodele subtile și persistente de influență externă, în tandem cu retorica internă inflamatorie, au exploatat vulnerabilitățile structurale ale României, transformând spațiul public într-un teren propice dezinformării și manipulării. Subiecte false, teme amplificate și fobii cultivate au înlocuit dezbaterea autentică, creând un peisaj socio-politic dominat de conflicte și dihotomii artificiale.

Ziare.com a readus în prezent concluziile deja trase în anii trecuți de materiale din presă și studii amănunțite care au arătat cum propaganda – fie ea externă sau internă – a erodat coeziunea socială și încrederea în democrație, pregătind terenul pentru o posibilă răsturnare a celor 35 de ani de tranziție democratică. Mai mult, sociologul Nicolae Țîbrigan a explicat pentru Ziare.com mecanismele desfășurării în prezent a procesului amplu de dezinformare și de rupere a coeziunii sociale, precum și care ar putea fi repercusiunile și soluțiile pentru repararea parcursului democratic. În pragul unui moment electoral critic, întrebarea la care am încercat inerent să răspundem este cum poate România să evite să devină o victimă perfectă a propriilor sale fragilități.

Incursiunile pro-ruse în mass-media românești. Jurnaliștii au sesizat derapajele din ultimii ani

În 2022, la podcastul Recorder, „On the Record” a fost prezent Corneliu Bjola – profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și coordonatorul Oxford Digital Diplomacy Research Group. Acesta a detaliat în dialog cu jurnaliștii modul în care Kremlinul se folosește atât de mijloace online, cât și de vulnerabilitatea oamenilor din țările în care se inserează și de labilitatea politică a unor partide care se declară anti-sistem pentru a destabiliza încrederea cetățenilor în autorități și în validitatea „proiectului european”. Interviul a fost luat la scurt timp după descinderea forțelor rusești în Ucraina, însă mecanismele despre care vorbește Bjola sunt flagrant vizibile în prezent, în timpul alegerilor și cu precădere în săptămânile și lunile care le-au precedat.

„S-a folosit mult în alegerile (americane, n.red.) din 2016 în care, de exemplu, au plătit 46.000 de dolari. Atât! 46.000. Ridicol! Și mesajul lor a ajuns cam la 216 milioane de oameni. Scopul nu era să ia o poziție, scopul era să creeze acea tensiune și să o amplifice, cum am văzut și pe 6 ianuarie anul trecut (]n timpul atacului asupra Capitoliului, n.red.), care să explodeze la un moment dat. De ce acest lucru e important din punct de vedere strategic pentru Rusia? Pentru că atât timp cât tu ești concentrat pe tine însuți, cu clivajele astea politice, cu tot felul de focuri politice pe care încerci să le stingi, tu ești paralizat ca stat. Tu ești mai puțin preocupat de ce face Rusia acolo, acolo, n-ai timp să te ocupi. Și e un fel de tehnică de intimidare. (...)

Cred că trebuie să ne așteptăm la mai multe, dar sunt și câteva idei despre cum poți să contracarezi. Sunt trei surse mari de actori sau vectori de dezinformare. Una este cea dată de state, state ca Rusia. Al doilea mare grup sunt partidele politice. Partidele politice au învățat că minciuna dă rezultate electorale. Și asta nu se întâmplă numai în România, se întâmplă și în alte părți – în Italia, în Franța, în UK. La un moment dat se vorbea că aproximativ 30% din dezinformarea din statele democratice vine din partidele politice pentru că este acest stimulent electoral, politic: dacă mint, îi distrug reputația celuilalt și într-un fel mă prezint pe mine ca marele erou pe cal alb, în principiu aș putea câștiga. Și al treilea grup sunt cetățeni normali care intră în acest joc fie pentru stimulente economice – dacă eu am un canal YouTube și încep să vorbesc tâmpenii de genul acesta și să fac conspirații, încep să câștig o audiență suficientă și încep să fiu plătit de YouTube, pentru că mi se bagă reclame. Dar dincolo de factorul economic, mai este un factor de statut social. Deci când vorbim că propaganda se termină cu Rusia trebuie să ținem cont că celelalte două elemente rămân în continuare în mijlocul nostru. (...)

Să vedem ce urmează pentru că din cauza crizei din Ucraina – toată mașinăria asta care trebuia închisă de mult, dar europenii au fost prea uluiți să reacționeze la acest lucru – să vedem ce se întâmplă, că toată această mașinărie de dezinformare este închisă deocamdată, cum se vor adapta, cum vor acționa”, spunea Corneliu Bjola în 2022.

Un an mai târziu, Europa Liberă România cita un raport Global Focus care elabora cum propaganda rusă și-a rafinat mesajele după un an de război și folosește, în 2023, tehnici mai greu de depistat. „Obiectivul strategic al Rusiei în România este acela de slăbi democrația românească și orientarea pro-occidentală a României. Asta se întâmplă deoarece publicul nu ar tolera eforturi de propagandă pro-rusă explicită”, explica atunci Andrei Tiut, director de programe al think tank-ului Global Focus.

Un exemplu reprezentativ pentru impactul propagandei rusești în analiza citată ține de un subiect care nu are legătură cu Rusia direct - eșecul României de a adera la spațiul Schengen, în decembrie 2022, subiect care a rămas viu în media inclusiv în prezent când, deși am aderat complet la Schengen, controalele de frontieră vor fi păstrate pentru încă jumătate de an. Global Focus a calculat atunci impactul pe care l-au avut postările pe Facebook, unde liderul AUR conducea detașat, urmat de europarlamentarul Christian Terheș și Luis Lazarus TV.

Grafic preluat din analiza citată mai sus, realizată de Europa Liberă România

„Social media rămâne principala platformă de propagare a propagandei rusești, în tandem cu cea extremistă: Facebook - pentru populația generală neradicalizată, Telegram - pentru cei radicalizați și TikTok pentru cei foarte tineri”, arăta încă de anul trecut analiza citată.

Trăsăturile comune ale propagandei ca mijloc de divizare socială

În iunie 2024, jurnaliștii americani de la postul de știri NPR identificau chirurgical modul în care propaganda rusă se regăsește în climatul mediatic online din mai multe țări, în frunte cu SUA, existând numeroase puncte comune. Aceștia surprindeau faptul că operațiunile de influență legate de Rusia vizează o gamă diversă de ținte și subiecte la nivel global: încearcă să erodeze sprijinul pentru Ucraina, să discrediteze instituțiile și oficialii democratici, să exploateze diviziunile politice existente și să utilizeze noi instrumente de inteligență artificială.

„Adesea produc narațiuni care par a fi ca niște spaghete aruncate pe perete”, a declarat pentru NPR Andy Carvin, redactor-șef la Digital Forensic Research Lab al Atlantic Council, care monitorizează operațiunile de informații online. „Dacă reușesc să facă mai mulți oameni de pe internet să se certe între ei sau să aibă mai puțină încredere unii în alții, atunci într-un fel și-au atins scopul”.

Am urmărit în presa externă cum evoluțiile socio-politice din Statele Unite au demonstrat o polarizare tot mai accentuată între americani. „Această diviziune include subiecte precum avortul, taxele ridicate, accesul la sistemul de sănătate, imigrarea ilegală și creditele pentru studenți. Viziunile profund opuse asupra acestor teme sunt agravate de atomizarea audiențelor media. De exemplu, cei care urmăresc CNN nu consumă conținut de la Fox News și invers. Această expunere selectivă determină indivizii să caute doar opinii care le confirmă propriile convingeri, creând un peisaj dominat de „bule informaționale”. Politicienii exploatează această segmentare pentru a-și mobiliza bazele electorale”, explică un material al platformei de analize al ONG-ului Media Detector din Ucraina. Ei citează un studiu din 2023, publicat în Nature Communications, care a arătat că o mare parte din conținutul care alimentează polarizarea în societatea americană provine de la publicații locale din SUA, fiind redistribuit de Agenția de Cercetare pe Internet a Rusiei (IRA).

Dina Sadek, cercetător specializat în studii despre Orientul Mijlociu la Digital Forensic Research Lab al Atlantic Council, a publicat și co-publicat studii despre propaganda rusă care vizează Ucraina și despre interferența în alegerile prezidențiale din SUA. Într-un comentariu pentru Detector Media, Sadek a explicat cum Rusia folosește platformele de social media în Statele Unite. „Rețelele sociale sunt principalul instrument prin care propaganda rusă ajunge la publicul american. Aceasta include conținut distribuit de conturi ale presei de stat ruse și de jurnaliști afiliați pe rețelele sociale. Acest tip de conținut este mult mai ușor de înțeles, deoarece sursa este clară, iar agenda celor care îl diseminează este evident aliniată poziției guvernului rus. Rusia caută, de asemenea, parteneriate cu media și influenceri online prin care să poată amplifica mesajele legate de Kremlin pe canale interne,” a comentat Dina Sadek.

Prezentul: Polarizarea masivă a românilor în preajma alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024

Nicolae Țîbrigan este sociolog și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I.C.Brătianu" al Academiei Române. În dialog cu Ziare.com, acesta a întărit concluziile enumerate mai sus. „Dacă ne uităm la actualul context complicat pentru România și analizăm din punct de vedere sociologic conceptul de coeziune socială, corelându-l cu eforturile propagandă, campania de „influență malignă”, așa cum e numită de Comisia Europeană, vom identifica faptul că propaganda în sine subminează această coeziune. Are loc prin polarizarea opiniilor, pentru că la asta asistăm astăzi și la nivelul discuțiilor în familie, și la nivelul dezbaterilor publice.

Dar în același timp, ce mă îngrijorează mult este exacerbarea unor tensiuni și a unor temeri, unor frici, fobii, aproape inexistente în contextul românesc. Pentru că am văzut cum susținători al candidatului extremist pro-rus aduc în discuție teme care sunt false și demontate inclusiv în statele occidentale. Asistăm la celebra poveste din Ion Creangă, în care soacra plânge că o să cadă un drob de sare peste copii și o să-i omoare.

În contextul turului doi al alegerilor prezidențiale, sunt aduse în discuție teme sensibile, pe cum apartenența europeană sau relația cu Rusia, pericolul de legalizare a căsătoriei între persoane de același sex sau de înfierea copii de către aceștia, temeri potrivit cărora românii vor fi obligați să meargă la război. Sunt tot soiul de exagerări a acestor fake news-uri, a acestor manipulări ordinare la nivel societal și cu efecte devastatoare pentru societatea noastră”, a punctat sociologul.

Acesta a explicat că se creează false dihotomii, de tipul „noi împotriva voastră”, false răzbunări anti-sistem. „Obligă cetățenii să poziționeze exclusiv în tabere opuse ceea ce prejudiciază clar dialogul deschis. Vedeți că nu vor exista nici măcar dezbateri între cei doi contracandidați. Dacă nu vom avea dezbateri, aceste disensiuni se mută la nivel digital, la nivelul dezbaterilor de televiziuni și al campaniilor de manipulare și propagandă la nivel societal. Apoi se perpetuează stereotipuri și narative conflictuale, diminuând astfel încrederea reciproc în diferite grupuri sociale.”

Așadar, într-o polarizare masivă a ambelor părți ale discursului, în care reies atitudini vădit agresive din ambele extreme, responsabilitatea, punctează Țibrigan, o au candidații care ar trebui să se întâlnească într-o dezbatere. Acesta a invocat și „fuga de dialog, fuga de întrebările presei a lui Călin Georgescu” în contextul adâncirii disensiunilor sociale. La toate acestea se adaugă propaganda dusă de actori externi, „pentru că în aceste alegeri, ce observ și din datele pe care dispun dintr-o monitorizare pe rețelele de socializare, actori externi din Federația Rusă instrumentalizează destul de abil această tensiune existentă folosind propaganda, manevrând cu frica și emoțiile negative tocmai pentru a deturna dezbaterile despre subiecte reale, și ducând la radicalizare și chiar ostilitate deschisă între grupuri.

S-a vorbit despre utilizarea TikTok-ului, dar și Facebook-ul și alte rețele de socializare ca fiind, pur și simplu, niște instrumente puse la îndemâna designerilor dezinformării sau celor care se ocupă cu marketing electoral și știu să speculeze pe seama lor. Evident că diverse platforme de socializare folosesc diverși algoritmi care pot amplifica anumite discursuri sau pot favoriza anumit conținut în defavoarea celuilalt”, mai explică sociologul.

Astfel, bătălia cea mai mare nu este de a căpăta mai multă vizibilitate, ci a reține atenția. „De aceea apar aceste false teme cu pericolul ucrainean, cu pericolul refugiaților, cu pericolul imigranților pe care le-am văzut dezbătute ca false probleme în statele occidentale și cel mai grav e că o mare parte din românii din diaspora au preluat acele narative locale de acolo, din rețelele respective și le-au transferat aici, în țară. Pentru că diaspora nu e total deconectată de românii din țară, există o comunicare continuă și, practic, acest transfer a dus la amplificarea mesajelor false, inclusiv a unor dezinformări total periculoase pentru democrația noastră”.

Un alt element care descrie climatul socio-politic care polarizează enorm de mult discursul public și privat ține de resentimentele acumulate de români în timp tocmai la adresa sistemului politic din România și, în general, a partidelor politice clasice din România, care nu au livrat ceea ce au promis de-a lungul timpului. „Și aceste dezamăgiri și-au găsit o nișă de refulare în partidele anti-sistem care, dacă ne uităm atent la discursurile politice și la programele pe care le propun, nu vin cu soluții neapărat.”

Soluțiile propuse, explică Țibrigan, sunt „un soi de revoluție socio-politico-economică aproape utopică. Și comunismul a fost utopic, dar nu poate fi implementat de astăzi pe mâine. Românii, de-a lungul istoriei, n-au fost atât de revoluționari pe cât am vrea noi să credem. Pentru că, dacă ne uităm atent în istorie, nu o să vedem așa de multe revoluții care ne-ar caracteriza pe noi, ca popor. Nici în actualul context nu văd premisele unei revoluții în masă care să ducă la o modificare radicală a sistemului, iar acest lucru s-a văzut inclusiv la nivelul alegerilor parlamentare, unde am văzut cum românii au votat inclusiv pentru partidele clasice, partidele care au guvernat mulți ani.”

Efectele pe termen lung ale divizării sociale din România anului 2024

Scenariile sunt multiple, comentează Nicolae Țibrigan, dar orice scenariu trebuie luat strict ipotetic. „Dacă încercăm să coroborăm toți factorii care pot influența contextul sociopolitic și economic în următorii patru și cinci ani, ne vom aștepta la o perioadă de relativă acalmie politică. Asta în cazul în care nu izbucnește o criză, pentru că am văzut mulți comentatori care vorbesc despre o posibilă bulgarizare a României.

Eu nu cred în asta, pentru că nu văd premisele în care partidele pro-europene nu s-ar pune la masă ca să păstreze cursul pro-european și pro-euroatlantic.”

Cu toate acestea, am putea asista în continuare la o eventuală criză politică cu efecte economice pe termen mediu și lung, comentează sociologul, amintind datoria publică existentă a României, deficitul bugetar crescut și o situație economică globală deja relativ precară.

„Am putea să ne așteptăm la niște manifestații în stradă, la niște proteste. Iar dacă ajunge polul pro-rus extremist și anti-european să dețină și președinția, asta va duce la un efect de bulgăre de zăpadă care va accentua și mai mult discursul anti-sistem, ducând posibil la alegeri anticipate și alunecarea României spre o zonă eurosceptică, de ce nu?, chiar pro-rusă. Pentru că am văzut, la Partidul Social-Democrat, un semnal, localist naționalist creștin, sperând să mai repare din prejudiciul pe care l-a suferit în urma alegerilor parlamentare. Și acest efect al votului anti-sistem se poate răsfrânge și la celelalte partide de masă.

Ei, la un moment dat, pot gândi că acum au pierdut nu neapărat pentru că au greșit în fața cetățenilor, ci pentru că au mers pe un discurs pro-european, pro-euroatlantic. Alternativa ar putea fi un discurs localist, populist și naționalist”, mai avertizează sociologul.

Repercusiunile acestui scenariu vor fi un efect de domino care duce spre cel mai periculos scenariu în care poate aluneca România și care va declanșa inclusiv la următoarele valuri de migrație. „Românii, dacă vor migra în contextul în care lucrurile din România vor degenera spre o zonă extremist-suveranistă pro-rusă, nu o vor face doar motive de ordin socioeconomic așa cum s-a întâmplat până acum, ci motive de incertitudine”.

Printre cele mai grave consecințe ale divizării societății românești prin propagandă are și consecințe pe termen lung, prin rodarea încrederii în instituții și în democrație, erodarea unor valori. „Este cel mai grav pentru viitorul democratic a acestei țări. Va duce fie la creșterea apatiei politice, așa cum s-a mai întâmplat, fie la sprijinirea extremismului”.

Ultimul prag, în acest proces, va fi vulnerabilizarea coeziunii interne, care va avea efecte dure pe termen lung, a mai adăugat cercetătorul. „Deja această interferență a arătat clar că instituțiile noastre sunt extrem de vulnerabile la influențe externe. Societatea noastră, în general, este destul de vulnerabilă”.

Sociologul a adus aici în discuție faptul că România ocupă poziția 34 în Indexul European de Alfabetizare Mediatică 2023, cu un scor general de 32 din 100, situându-se în cel de-al patrulea cluster de țări, caracterizate ca fiind „problematic” din perspectiva alfabetizării mediatice. Scorurile moderate, cu 40 de puncte pentru evaluarea de către Freedom House și 42 conform Reporters Without Borders, reflectă constrângeri asupra libertății editoriale, încrederea interpersonală are un scor scăzut de 2,9 din 10, iar scorurile la literatură (428), științe (430) și matematică (426) din testele PISA sunt de asemenea sub medie, indicând deficiențe în gândirea critică și analiza informațiilor.

„Dacă avem o societate în care 31% se informează, nu urmăresc sau se distrează, se informează de pe rețeaua TikTok, atunci avem un instrument care nu doar că este neutru, dar inclusiv care a influențat și alegerile parlamentare și pe cele prezidențiale. Lucru extrem de grav pentru un stat”, a presat sociologul.

Se mai poate salva România? Ce tipuri de educație pot remedia clivajele din societate după alegerile din 2024

Soluțiile, într-o ipoteză în care vom reveni pe un parcurs deschis, pro-european, pro-democratic, încep de la acest tip de educație mediatică și pot apărea doar după alegeri, în contextul actual.

„Din ce am observat, majoritatea românilor care susțin și votează partide anti-europene, partide pro-ruse, încă nu au înțeles care sunt beneficiile integrării europene. Și s-au axat prea mult pe aspectele negative sau pe efectele perverse care au apărut, dar care nu vor depăși niciodată avantajele. Nimeni nu spune că Uniunea Europeană este perfectă. Există o rază de greșeli. Dar în același timp este foarte important să conștientizăm faptul că românii trăiesc în prezent, în prezentul de acum, cu toate bunele și cu toate relele, cea mai bună perioadă din întreaga istorie a României definită ca stat independent, adică din 1877 până în prezent. Nu a fost o perioadă mai prosperă a României decât este acum.

Și asta nu trebuie dovedit doar prin cifre. Se pot face dezbateri publice inclusiv la televiziuni și nu doar cu experți, ci și prin invitarea cetățenilor, o așa-numită, agora a societății civile. Acesta ar putea fi un spațiu public inclusiv, ar putea reprezenta un prim pas spre crearea unui spațiu unde opiniile diverse să fie respectate.

Și în care să rezulte niște dezbateri constructive, nu distructive, precum cele propuse de partidele extremiste: „să venim să răsturnăm masa”. Până la urmă trebuie să trăim în continuare în România în același stat.”

Alfabetizarea mediatică și educația politică, totodată, au fost aduse în discuție de Țibrigan ca fiind fundamentale într-un proces de reconstrucție a unei identități robuste, democratice a țării. „Trebuie să reparăm modul în care interacționăm cu mediul politic, informațional, digital, astfel încât să creștem reziliența viitorilor cetățeni contribuabili”, a încheiat acesta.

Fost ofițer de Externe în Securitate, despre Călin Georgescu: „Mă întreb cum a fost posibil ca un șef să fi angajat ca ofițer un asemenea idiot”

Un fost șef pe informații externe a ieșit la atac împotriva candidatului ultranaționalist Călin Georgescu. Acesta îl acuză voalat pe câștigătorul primului tur al alegerilor...

George Simion, la marșul Unirii de la Focșani, a spus că nu se dezice de Călin Georgescu. Ce motive invocă liderul AUR VIDEO

Un marş al Unirii a avut loc vineri, 24 ianuarie, la Focşani, marș la care a fost prezent şi preşedintele AUR, George Simion. El a afirmat că nu se dezice de Călin Georgescu deoarece...