Cum poate bloca Parlamentul eventualele derapaje ale lui Călin Georgescu, dacă ajunge la Cotroceni. Devenim republică parlamentară din semi-prezidențială?

De la afișarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale s-a vorbit foarte mult despre pericolul la adresa democrației pe care Călin Georgescu l-ar putea constitui din funcția de președinte al României. Liniile de discurs iliberal, accentele fasciste și suveraniste sunt unele dintre caracteristicile care-l fac nefrecventabil pe candidatul independent. Cu toate acestea, un Parlament puternic îl poate ține la zid pe președintele României, prin diferite metode.

De partea cealaltă, președintele are și el arma dizolvării Parlamentului, însă și această soluție poate fi contracarată de Legislativ. Totodată, Curtea Constituțională a României, criticată de-a lungul timpului pentru deciziile sale, s-ar putea dovedi un aliat puternic al Parlamentului, într-un conflict instituțional, așa cum a mai arătat că poate, în trecut.

Suspendarea președintelui

Constituția României prevede faptul că majoritatea Parlamentară poate vota suspendarea președintelui României, dacă acesta încalcă Constituția țării.

Astfel, conform articolului 95 din Constituția României:

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Procedura de suspendare a președintelui a mai reușit de două ori în istoria României, în mandatele lui Traian Băsescu.

Pe 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate a președintelui României, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Dacă, inițial, președintele Traian Băsescu a declarat că va demisiona „în maxim 5 minute” de la votul Parlamentului, ulterior, acesta a revenit într-o declarație publică și a afirmat că s-a răzgândit, pentru a nu amplifica și mai mult criza politică.

8,1 milioane de cetățeni s-au prezentat atunci la urne, numărul real fiind însă controversat, 74,48% votând împotriva suspendării președintelui Traian Băsescu.

O a doua suspendare avea să fie votată de Parlamentul României pe 6 iulie 2012, la inițiativa USL.

Președintele Traian Băsescu era acuzat atunci că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.

La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.

Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52% - 7.403.836 - au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15% - 943.375 persoane - au votat NU, fiind contra demiterii președintelui.

Astfel, Curtea Constituțională a invalidat referendumul pentru lipsă de cvorum, iar Traian Băsescu a scăpat de suspendare.

Din 2012, procedura de suspendare a președintelui României a fost simplificată în anul 2012, în sensul în care nu mai este nevoie de Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă motivul suspendării este justificat sau nu.

Numirea premierului și probabilitatea dizolvării Parlamentului

Conform art.89 din Constituție:

„(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”

În scenariul în care președinte ar fi Călin Georgescu, iar în urma negocierilor cu partidele politice, acesta desemnează pentru formarea guvernului un extremist, dar care nu are susținere politică, acesta poate înainta, totuși, decizia pentru a forța declanșarea alegerilor anticipate.”

Propunerea, neavând susținere parlamentară, în contextul unei alianțe parlamentare pro-democratice, ar fi respinsă, iar partidele ar fi din nou chemate la negocieri.

Aici poate interveni Curtea, la fel cum a intervenit în anul 2020, când președintele Klaus Iohannis l-a propus pe Ludovic Orban să formeze Guvernul, deși de-abia fusese demis prin moțiune de cenzură și era clar că nu mai are susținere parlamentară.

Curtea Constituţională a admis, în februarie 2020, prin Decizia nr 85, conflictul de natură constituţională ridicat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului de la acea vreme.

În decizia CCR se preciza că ”un comportament constituţional loial constă în desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru în vederea realizării finalităţii pentru care a fost construită procedura constituţională a învestiturii/numirii Guvernului, aşadar pentru a atinge „scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei“.

De aceea, pentru a face posibilă realizarea acestui scop, ”procedura de învestitură trebuie să fie una efectivă, şi nu pur formală”.

Numirile făcute de președinte: judecători CCR și șefii serviciilor

Potrivit Constituţiei României, Curtea Constituţională este formată din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, 3 judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de Preşedintele României.

Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii, mai arată Constituţia României (art. 142).

Candidaţii sunt audiați în comisie și în plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Având în vedere că, de-a lungul timpului, Curtea Constituțională a arătat că este politizată, forțele „pro-democratice” pot sta liniște, având influență majoritară în CCR.

Anul viitor ar urma să fie numiți 3 noi judecători CCR, iar în contextul în care partidele extremiste nu au majoritate în Parlament pentru a-și împinge candidații în față, cel mai probabil, cu Georgescu la Cotroceni, acesta ar avea în sfera sa de influență un singur judecător.

În ceea ce privește numirea șefilor din servicii, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, aceștia sunt propuși de președintele României, însă trebuie votați de Parlamentul României.

În cazul unei propuneri suspecte venite din partea Președintelui României, Parlamentul poate să nu voteze propunerea sau să o pice, cu majoritate.

În cadrul CSAT se propune directorul SPP, numit apoi în funcție de către preşedintele României. Totodată, se dă avizul pentru directorii structurilor interne de informații din cadrul MApN și MAI, propuși de miniștrii corespondenți, precum și pentru directorul STS, propus de Președintele CSAT, adică președintele României.

Astfel, președintele ar putea numi, în teorie, fără vreo opoziție, directorul Serviciului de Pază și Protecție și pe directorul STS. Pentru celelalte servicii, este nevoie de un oarecare consens.

Funcția diplomatică a președintelui. Poate fi retrasă legal?

În contextul atitudinilor anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, s-a pus problema dacă acesta ne poate reprezenta la nivel internațional și, în ce măsură reprezentarea poate fi periculoasă.

În 2012, între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu izbucnea un conflict pe tema reprezentării internaționale a statului român: Cine reprezenta țara la întâlnirile UE, președintele sau premierul?

Curtea precizează că, în planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării (art. 102 alin. (1) din Constituţie), ceea ce înseamnă că în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat.

Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat.

Potrivit Curții, şeful statului îi poate totuşi delega premierului în mod expres atribuţiile sale de participare la reuniunile Consiliului European.

Este însă incert dacă CCR, în actuala componență, poate reveni asupra deciziei de atunci.

Declarațiile care amenință esența democrației

Analistul și jurnalistul Ion M. Ioniță a amintit faptul că independentul Călin Georgescu a declarat că „partidele politice” vor dispărea, fapt care amenință unul dintre pilonii democrației.

„Partidele politice sunt instrumente esențiale ale democrației. Ele reprezintă interesele cetățenilor, ori guvernarea fără partide politice, pe care a anunțat-o Călin Georgescu, înseamnă, de fapt, anularea Parlamentului, pentru că fără partidele politice sunt componente ale parlamentului”, afirmă Ioniță.

Ion M. Ioniță a subliniat și el posibilitatea suspendării președintelui.

„Pe viitor, putem asista, în cazul în care câștigă Călin Gerogescu, la formarea unei majorități de guvernare cu PSD, pentru că PSD nu s-a pronunțat despre susținerea în finala prezidențială, Deci, s-ar putea să asistăm la o majoritate de acest tip. Pe de altă parte, desigur, Parlamentul poate suspenda președintele cu votul majorității, însă președintele trebuie demis prin referendum, cum au mai fost astfel de ocazii, pe vremea lui Traian Băsescu”, spune acesta.

Astfel, partidele politice „pro-democratice” prezente în Parlament, și care au majoritate, ar fi ultima piedică în calea unui președinte cu tendințe autoritare.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, ar fi de acord cu formarea unui guvern de uniune națională după instalarea noului Parlament, votat în ziua de 1 decembrie 2024, după întâlnirea cu lidera USR, Elena Lasconi.

În opinia lui Ciolacu, din acest guvern ar urma să facă parte PSD, PNL, USR și UDMR.

Astfel, se poate forma așa-zisul „cordon sanitar” care să țină la distanță partidele extremiste intrate în Parlament și, în eventualitatea în care Călin Georgescu ajunge la Cotroceni, să constituie o frână în calea unor eventuale tendințe autoritare ale președintelui.

Votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 8 decembrie.

Călin Georgescu îl contrazice chiar și pe ambasadorul României în SUA: ”Am fost rugat să merg la învestirea lui Trump”

Călin Georgescu a făcut joi seară, 16 ianuarie, scurte declarații la ieşirea din şedinţa de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ÎCCJ analizează recursul depus de...

Ana Birchall, atac la jurnalista Denise Rifai: "Nu v-ați întâlnit cu toți candidații! Ați refuzat și să-mi pomeniți numele"

Candidata independentă la alegerile prezidențiale Ana Birchall a criticat-o pe jurnalista Denise Rifai, după ce aceasta a spus că s-a întâlnit cu toți candidații la alegerile prezidențiale...