Călin Georgescu, candidatul populist care vizează fotoliul de președinte al României, încearcă să câștige simpatia alegătorilor din mediul rural, folosind strategii neconvenționale și teme controversate cu accente fasciste, scrie politico.eu.
Georgescu, un ultranaționalist de 62 de ani, este o adevărată enigmă politică. În prima rundă a alegerilor prezidențiale, câștigate cu ajutorul TikTok, el a reușit să atragă atenția și să își construiască o bază de susținători. În ciuda faptului că face pare dintr-o țară membră NATO, Georgescu l-a lăudat pe Vladimir Putin. Pe fundalul unei crize economice, Georgescu s-a adresat alegătorilor religioși, susținând valori tradiționale.
De departe, însă, viziunea sa despre natură și agricultură este ceea ce îl face cu adevărat diferit. Specialist în știința solului, Călin Georgescu a activat mulți ani în cadrul Ministerului Mediului și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, având ca scop combaterea deșeurilor și poluării apei. Însă, în campania sa, a criticat vehement Pactul Verde al Uniunii Europene, a pledat pentru o creștere semnificativă a producției de alimente și a susținut că lucrătorii din agricultură vor fi cei care vor contribui la reindustrializarea României.
Într-o țară în care fermierii reprezintă 23% din forța de muncă și 18% din populație – cel mai mare procent dintre statele UE – politicile sale pentru sectorul agricol au atras atenția. Manifestul său de 17 pagini, intitulat „Mâncare, Apă, Energie: O întoarcere la rădăcinile națiunii române”, vizează oferirea unui amestec idealist de măsuri pentru sprijinirea ruralității, promițând un viitor mai bun pentru fermieri.
„Georgescu are aceleași idei ca Robert F. Kennedy Jr.”, spune Cristian Pîrvulescu, profesor de studii politice la Universitatea din București, făcând referire la fostul candidat american care a susținut campania lui Donald Trump și a fost nominalizat pentru funcția de secretar pentru Sănătate.
La fel ca Robert F. Kennedy Jr., Georgescu promovează un „ecologism radical”, care nu respectă granițele tradiționale dintre stânga și dreapta politică. Acesta împrumută teme anti-globaliste comune extremiștilor din ambele tabere. Împotriva agriculturii intensive, pe care o consideră poluantă și ineficientă, Georgescu promite să sprijine agricultura micilor fermieri și metodele tradiționale, organice.
„Insecticidele și pesticidele sintetice vor fi înlocuite cu soluții ecologice, iar substanțele chimice de lungă durată vor fi înlocuite cu substanțe naturale”, conform manifestului său. El promite, astfel, să protejeze pădurile, râurile și albinele, asigurând în același timp o hrană curată și de calitate.
„Protejarea solului este esențială”, spune Georgescu, considerând că acesta reprezintă „prima noastră resursă strategică.” Pentru realizarea acestui obiectiv, statul trebuie să sprijine fermierii români, prin capitalizarea micilor producători, sprijinirea piețelor locale și crearea unui sistem de bănci populare și cooperative pentru a finanța o revoluție agroecologică.
Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, sistemul de subvenții agricole ar trebui redirecționate către micii fermieri (care reprezintă peste 90% din agricultorii români), iar sistemul de producție extensivă și la scară mică din România „ar trebui să devină un model de urmat în Balcani și în Europa”, solicită Georgescu.
El cere ca fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene să fie redirecționate către micii fermieri, care reprezintă peste 90% dintre agricultorii din România. Mai mult, el susține că sistemul agricol extins al țării ar trebui să devină un model pentru întreaga Europă și Balcani.
Ca și în alte părți ale Europei, în România există o nemulțumire generalizată cu privire la trecerea la agricultura la scară industrială, chiar dacă țara profită de pe urma rolului său de furnizor major de cereale pentru comercianții transnaționali de mărfuri și de centru de tranzit și prelucrare pentru cerealele ucrainene importate.
Fermierii au protestat la granița cu Ucraina în ianuarie și, în ciuda restricțiilor UE privind importurile de produse agricole ucrainene, Bucureștiul s-a plâns în mod repetat la Bruxelles că mierea ieftină și uleiul de floarea-soarelui sunt aruncate pe piața sa, în detrimentul producătorilor locali.
„Este clar că frustrarea a crescut”, a declarat Radu Magdin, analist politic și fost consilier al guvernului român.
Adăugați la aceasta seceta care a distrus recoltele din acest an (care a distrus recolte în valoare de 2 miliarde de euro), acapararea speculativă a terenurilor de către magnații imobiliari și industriali și costul ridicat al îngrășămintelor și furajelor pentru animale și veți obține „furtuna perfectă”, a remarcat Magdin.
Din cauza situației dificile a fermierilor săi, România a fost, de asemenea, în ultimii ani, unul dintre principalii susținători ai măsurilor menite să garanteze că marile supermarketuri străine își procură produsele proaspete pe plan local, provocând tensiuni atât cu Bruxelles-ul în ceea ce privește normele pieței unice, cât și cu retailerii înșiși.
Georgescu va avea parte de o opoziție acerbă în turul doi al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie. Cu toate acestea, atât Magdin, cât și Pîrvulescu cred că el are șanse mari să ajungă la putere pe fondul unui val de nemulțumire, notează Politico.
„Când spui unei țări puternice în agricultură că prețurile sale sunt uneori mai mari decât pe alte piețe, oamenii nu înțeleg”, a reflectat Magdin. „Unii oameni ar spune: Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că suntem furați. Cineva ne păcălește'”.
În acest sens, Georgescu face parte dintr-un val de figuri de extremă dreapta care încearcă să influențeze fermierii cu narațiuni din era fascistă. Apelul său pentru autarhie agricolă face parte din acest demers, deși nu exclusiv. Autosuficiența alimentară a fost un obiectiv atât al mișcărilor de extremă-dreapta, cât și al celor de stânga în secolul al XX-lea, însă a revenit în centrul atenției în Franța, Polonia și Țările de Jos.
Mai importantă este concentrarea sa asupra purității naturii, această „perspectivă filosofică foarte bucolică”, a spus Magdin. Idealizarea vieții rurale și agricole a fost un element-cheie al ultranaționalismului în anii 1930, rezumat de sloganul „sânge și pământ” al Germaniei naziste. Aceste convingeri au fost cele care au inspirat nașterea agriculturii organice și a așa-numitei „alimentații naturale”.
Deși Georgescu poate întâmpina dificultăți în atragerea alegătorilor moderați, viziunea sa radicală are șanse să influențeze politica românească pe termen lung. Ecologismul radical pe care îl adoptă își afundă rădăcinile în politica europeană, notează politico.eu.
Barmanul:
- Ooooo, bună seara... Vezi tot