Se vorbește foarte mult zilele acestea în spațiul public despre ce ar însemna o „sincopă” a democrației prin alegerea lui Călin Georgescu în funcția de președinte al României. Fiind cunoscute înclinările sale anti-UE și anti-NATO, dar pro-Moscova, există îngrijorări reale că un astfel de derapaj al democrației poate duce la pierderea progreselor făcute în ultimii 35 de ani de la Revoluție.
Întrebarea este dacă România își permite un astfel de experiment iliberal și dacă se mai poate întoarce pe drumul pro-euroatlantist și democratic după acest detur și, mai important, dacă un astfel de președinte mai poate fi schimbat după 5-10 ani de mandat, în mod democratic. Costurile votului anti-sistem, asumat de peste două milioane de cetățeni, deși justificat prin prisma nemulțumirilor legate de actuala clasă politică, pot depăși dramatic beneficiile unei astfel de „lecții” date partidelor tradiționale.
Jurnalistul și analistul politic Ion M. Ioniță consideră că un experiment iliberal ar însemna să abandonezi libertățile obținute cu greu în toți acești ani și s-ar putea ca România să nu se mai întoarcă la democrație.
„Acum vrem să scăpăm de răul cel mai mic și să alegem răul cel mai mare. Cam asta ar fi filozofia. Scăpăm de ăștia, că nu ne mai place de ei, că știi ce au făcut și nu știu ce, și alegem un rău mult mai mare. Dar poate găsim și pe altcineva. Mai sunt și alte partide, nu? Care poate acum nu sunt foarte cunoscute. Poate sunt o cale mai bună. De ce să te azvârli de-a dreptul în ghearele lupului? Nu-ți folosește la nimic. Odată pierdută democrația, nu se mai recâștigă așa ușor. Am văzut. Comunismul a durat 45 de ani”, a declarat Ion M. Ioniță pentru Ziare.com.
Acesta punctează faptul că democrația oferă tuturor dreptul la opinie, ca dovadă că toată lumea poate vota ce vrea, spune ce vrea și crede ce vrea în acest sistem.
„Acum toată lumea poate să spună ce vrea, să iasă în stradă când vrea, să protesteze, să nu fie de acord. În cazul în care democrația este înlocuită cu altă formă, indiferent cum s-ar chema, iliberalism, neo și așa mai departe, nu vei mai putea să faci acest lucru. Nu vei mai putea să critici, nu vei mai putea să protestezi, va trebui doar să execuți ceea ce spun cei care sunt la putere. Asta este realitatea cât se poate de dură. Dacă îți pierzi libertatea, tot ce rămâne sunt lanțurile”, precizează jurnalistul.
Ion M. Ioniță consideră că este vorba și despre un „paradox al democrației”, care poate face ca tocmai votul democratic, la un moment dat, să ducă la moartea democrației însăși.
„Naziștii au ajuns la putere printr-un proces electoral, e adevărat foarte afectat de violență și de propagandă. Dar au câștigat cele mai multe voturi la un moment dat. După aceea, au desființat alegerile și Parlamentul. Deci, asta spuneam. O forță democratică, în momentul în care ajunge la putere chiar prin vot, anulează votul, anulează democrația. Și va clama că a găsit o nouă formă de democrație mai bună. Nu există altă formă de democrație mai bună. Noi putem să o facem mai bună”, a precizat Ion M. Ioniță.
Acesta l-a citat pe fostul premier britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Winston Churchill, care spunea că, deși democrația nu este plină de imperfecțiuni, este cel mai bun sistem politic.
Ion M. Ioniță a dat exemplul Brexit-ului, când Marea Britanie a hotărât să iasă din Uniunea Europeană, după un referendum. Astăzi, 8 ani mai târziu, sondajele arată că cetățenii britanici s-au înșelat în privința UE și că ar vrea să intre înapoi.
Mai mult, realitatea a arătat că migrația ilegală, principalul subiect pe care l-a exploatat campania Brexit, a crescut, în ciuda ieșirii din UE.
Sondajul YouGov din luna august arăta că sprijinul public în favoarea reintegrării în cadrul unui ipotetic nou referendum este de 59%, 41% dintre respondenți declarându-se împotriva aderării la UE.
De asemenea, se constată un sprijin public puternic pentru legături mai strânse între Regatul Unit și UE - dar arată clar că alegătorii nu cred că guvernul laburist nou ales are un mandat pentru a încerca să se reintegreze în bloc.
Exemplul este important pentru a arăta că o decizie greșită, luată dintr-o frustrare generală a populației, fără să se gândească la urmările ieșirii din UE, este regretată astăzi.
„Dar nu și-au aruncat pe geam democrația. Pur și simplu au luat o decizie greșită.
Dar au păstrat democrația. Și acum și-au dat seama că au greșit. Vor repara chestia asta, pentru că asta se poate repara. Dar, dacă anulezi democrația, dacă o arunci pe geam, nu mai ai cum să o repari”, este de părere analistul.
Acesta a subliniat problemele economice, inconvenientele în domeniul comerțului și deficitul de forță de muncă cu care s-a confruntat Marea Britanie după „divorțul” de Uniunea Europeană.
„Așa se întâmplă, numai că sunt lucruri pe care le poți repara, e adevărat, în timp și cu costuri, și lucruri pe care nu le poți repara. Dacă alegi ce propun acești extremiști, nu mai poți să repari”, a remarcat Ion M. Ioniță, făcând referire la tendințele antieuropene și anti-NATO ale candidatului Călin Georgescu.