Cine sunt candidații care se luptă pentru votul din Diaspora. Electoratul ce poate face diferența într-o competiție strânsă pentru Cotroceni

Votul românilor din diaspora a devenit din ce în ce mai relevant odată cu creșterea migrației, iar multe dintre rundele de alegeri prezidențiale au fost chiar decise de aceste câteva sute de mii de voturi venite din afara României, dacă este să ne referim mai ales la anul 2009. Dacă până acum era știut faptul că diaspora nu votează PSD, ci mai degrabă partidele considerate în sens general de dreapta, anul acesta, grație tabloului pestriț de partide și candidați, situația nu mai este atât de certă. Atât USR, cât și PNL și AUR reușesc să adune voturi din afara țării, iar în ecuație mai apare un jucător aparte, Mircea Geoană.

Venind din poziția de candidat independent, este o întrebare foarte bună cât de dispus este electoratul din diaspora să-l voteze, având în vedere că tocmai aceste voturi i-au lipsit în 2009 pentru a-l învinge pe Traian Băsescu. În contextul unei competiții strânse pentru turul al doilea, cel puțin pentru calificarea de pe locul doi în finală, bătălia pentru cele câteva sute de mii de voturi din diaspora se poate dovedi crucială.

Politologul George Jiglău este de părere că dinamica votului din diaspora este una „ciudată”, iar suprapunerea prezidențialelor cu parlamentarele va fi un fenomen de urmărit în plan electoral, atât în diaspora, cât și în țară.

„Dinamica din diaspora tot timpul a fost ciudată, și în termeni de prezență la vot, și în termeni de cu cine votează. Acum va fi ciudată, într-un alt sens, afectată oarecum și de suprapunerea asta pe care o avem între prezidențiale și parlamentare, ceea ce noi practic nu am avut niciodată de când avem o diaspora atât de consistentă. Este prima dată când o să vedem cum funcționează cele două împreună. Și a doua chestiune, care iarăși, cu siguranță că o să aibă un impact și la nivel național, apropo de prezidențiale, și o să se vadă și în diaspora, este prezența lui Geoană în competiție”, a afirmat politologul pentru Ziare.com.

Acesta subliniază că România nu a avut până acum niciodată un independent fără vreo susținere clară din partea unui partid și care este apreciat că ar putea lua voturi de la fiecare formațiune în parte.

„Deci nu am avut niciodată în competiția prezidențială un asemenea candidat și asta o să aibă impact și la nivel național și cu siguranță și în diaspora.”, a mai spus acesta.

Politologul subliniază că este greu de estimat un rezultat chiar și pentru votul din țară, dar apoi pentru cel din diaspora.

„Va fi o surpriză aproape totală, mai ales în raport cu prezidențialele și mai ales în raport cu turul 1, că deja la turul 2, poate că ne mai putem da seama de una de alta, în funcție de ce se întâmplă la turul 1. Și o altă chestiune, tot așa de context, de premisă de la care pornim când e vorba de diaspora, este că nu știm câți votează. La prezidențiale, întotdeauna diaspora se mobilizează mai tare, asta se vede cu ochiul liber, și mai ales mai tare la turul 2. Însă, în trecut, au fost momente mai tensionate care au fost conectate de mobilizarea asta, care nu știu în ce măsură se vor regăsi acum”, mai spune Jiglău.

Acesta a amintit situațiile din 2014 și 2009 când voturile din diaspora și nemulțumirea votanților de acolo au făcut diferența.

„Când spunem diaspora, e o diasporă foarte consistentă, care ea însăși funcționează diferit în Republica Moldova, și care cred că o să fie o miză pentru candidații la prezidențiale, poate tot așa, mai ales cu bătaie în turul 2. Dar, una peste alta, votul din diaspora e mai numeros la prezidențiale decât la parlamentare, dar totuși nu e atât de numeros. Deci noi, când ne gândim la diaspora, ne gândim la milioane de oameni care au plecat acolo, însă votează doar câteva sute de mii, care, iarăși, în context de prezență eventual mai scăzută la vot în țară, pot ajunge să conteze destul de mult”, a completat politologul.

Acesta punctează faptul că diaspora are de regulă un vot de protest, având în vedere motivele care i-au făcut pe oameni să părăsească țara.

„De-a lungul timpului, PSD, într-adevăr, a încasat înfrângeri pe linie, probabil, în diaspora. Pe motiv că, ei s-au aflat la guvernare cam două-treimi din istoria post-decembristă a României. Și, în bună parte, acele neajunsuri pe care cei care au plecat le-au resimțit sunt imputate felului în care a fost guvernată țara și, da, este asocierea asta de care PSD nu are cum să scape și care aduce, evident, multe dezavantaje și din punct de vedere electoral”, mai spune el.

O întrebare importantă pentru votul din iarnă este care dintre adversarii PSD va reuși să mobilizeze mai bine votul de protest.

„E prima dată când AUR e mai consistent în niște alegeri. Iarăși, o să complice un pic lucrurile. Cred că USR și AUR sunt, în continuare, cele mai pasibile de a mobiliza electoratul din diaspora, dar depinde de ele și de cât de active vor fi în următoarele luni, care o să dea o parte mai consistentă din votul. Pentru că și diaspora e un electorat foarte divers. Sunt unii mai pro-occidental, mai loiali ideii de Uniune Europeană, valori occidentale, să spunem. Dar sunt și alții care, chiar dacă, mă rog, când spunem diaspora, probabil ne gândim mai ales la cei din Vestul Europei, la care predomină filonul ăsta naționalist, nostalgia față de țară, locurile de acasă, țara noastră în care, iată, nu mai avem loc pentru că a încăput pe mâinile străinilor”, a mai punctat Jiglău.

George Jiglău spune că AUR a fost mai coerent și mai consistent în „a ținti la firul ierbii din diaspora”, adăugând că și la componenta religioasă, care este foarte prezentă în mobilizarea comunităților de români din străinătate, AUR are acces mai facil.

„De cealaltă parte, USR țintește, probabil, niște zone de, hai să le zicem, elită antreprenorială, intelectuală, poate zona universitară, că avem o diaspora academică foarte consistentă, unde are ceva mai multă tracțiune. Acum, cum se vor transpune asta în vot rămâne un semn de întrebare, dar undeva aici cred că va fi bătălia pe diaspora. La parlamentare știm că nu contează foarte mult în termen de mandate, însă la prezidențiale, în perspectiva turului 2, s-ar putea să fie niște sute de mii de voturi care să meargă într-o direcție sau alta”, a completat politologul.

Acesta crede că toți candidații trebuie să ia niște decizii în vederea unei mobilizări mai bune în țară, care poate face ca voturile din diaspora să conteze mai puțin, asta dacă au „inteligența politică să le ia”.

Acesta a clarificat și diferența dintre diaspora europeană și cea din Republica Moldova, unde filonul naționalist și „un pic revizionist, unionist” a putea duce în direcția AUR.

„Pe de altă parte, în Republica Moldova cred că este și o campanie foarte consistentă de, poate să nu-i spun dezinformare, dar mai degrabă de manipulare a felului în care se comunică public pe subiectele astea. Și aici, știm că la ce privește AUR și SOS, să nu uităm, relațiile cu zona rusă, inclusiv financiare, inclusiv, bine, la doamna Șoșoacă e mai pe față, la domnul Simion, așa mai ambiguu, când e vorba de legăturile lui și de felul în care își obține AUR finanțele, dar știm bine că discursul ăsta care se referă la o revizuire a granițelor, chiar dacă sună unionist și naționalist și pro-român, de fapt place foarte mult Kremlinului”, a completat el.

Cum a votat Diaspora de-a lungul timpului

Electoratul din Diaspora a votat majoritar pentru partide și candidați de dreapta, atât la prezidențiale, cât și la alegerile parlamentare, cu excepție în anul 2000, la alegerile prezidențiale, când întreaga mobilizare a fost împotriva contracandidatului lui Ion Iliescu (PSD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), de teama tendințelor extremiste ale acestuia. Votul diasporenilor a fost mai mereu diferit de cel al românilor din țară.

Se poate spune că votul din Diaspora a făcut posibilă răsturnarea de situație în cazul alegerilor prezidențiale din anul 2009, când Mircea Geoană era dat câștigător în procente în seara scrutinului, iar a doua zi, după numărarea voturilor din afara țării, Traian Băsescu era dat câștigător la diferență mică, de doar 70.000 de voturi. Atunci, 78% dintre alegătorii diasporeni l-au votat pe Traian Băsescu, exact cât avea nevoie președintele în funcție de atunci pentru a întoarce rezultatul, în contextul în care, în țară, votul era foarte strâns.

La alegerile prezidențiale din 2014, numărul votanților din Diaspora s-a dublat, în turul al doilea astfel că 377.000 de votanți se prezentau la urne, potrivit datelor Biroului Electoral Central. În primul tur, Klaus Iohannis era votat de 46% dintre alegătorii din afara țării, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD, era aproape la egalitate cu candidatul PMP Monica Macovei, 15,9%, respectiv 15,2% din voturi.

În turul doi din 2014, Klaus Iohannis îl învingea cu 54,43% din voturi, fiind înregistrată și o prezență foarte mare, cea mai mare de după 1996.

11.719.344 de oameni s-au prezentat la vot în turul al doilea, după ce în turul 1 au fost prezenți 9,7 milioane.

În 2019, prezența la vot în Diaspora a atins apogeul, la alegerile prezidențiale. După recordul din turul 1, când 675.276 de oameni au votat, în turul al doilea au venit la urne în afara țării 944.172 de votanți. Votul diasporenilor a fost covârșitor în favoarea lui Klaus Iohannis, 94%, fapt care nu a schimbat foarte multe în economia electorală, având în vedere că președintele în exercițiu avea oricum un număr uriaș de voturi avans față de Viorica Dăncilă (PSD).

La alegerile parlamentare din anul 2020, în peisajul partidelor de dreapta care obțin mare parte din voturile din Diaspora s-a strecurat și AUR, cu 23,3% din voturile din afara țării, în timp ce votul intern plasa AUR pe locul 4, cu 9,17%, lăsând în afara parlamentului partide precum PMP și Pro România, care făcuseră parte din legislativ până la alegeri.

Cine are de câștigat și cine poate suferi de pe urma unei dezbateri prezidențiale televizate. „Poate să convingă niște alegători nehotărâți”

În cei 35 de ani de democrație, fiecare scrutin pentru alegerea președintelui, cu excepția celui din 2019, a fost însoțit de o dezbatere electorală televizată. Unele dintre ele au schimbat...

Netanyahu ar putea încerca să influențeze alegerile din SUA, susține un senator democrat

Senatorul Chris Murphy s-a declarat îngrijorat de faptul că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu ar putea încerca să influențeze alegerile prezidențiale din SUA manifestând puțin...