Duminică, 8 decembrie, „poporul român trebuie să se hotărască ce vrea”. În dialog cu Ziare.com, profesorul de economie Radu Nechita, conferențiar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, cu o experiență de peste 22 de ani la catedră și autor a zeci de publicații de specialitate pe teme economice, a explicat care vor fi consecințele imediate pentru români dacă vor vota cu Călin Georgescu.
Economistul a desenat trei axe importante pe care românii trebuie să le ia în calcul când merg la vot, în forma unor repercusiuni care se vor vedea aproape imediat:
- Devalorizarea leului în raport cu euro și dolarul american și creșterea puternică a ratelor bancare. Incertitudinea va costa toți indicii de calcul ai dobânzilor și vom vedea o majorare fără precedent a costurilor de împrumut și a poverii financiare pentru deținătorii de credite.
- Investitorii români și străini își vor sista sau retrage capitalul din România care va duce la o stagnare economică simțitoare pentru nivelul de trai și accesul la bunuri și servicii în forma în care suntem cu toții obișnuiți astăzi.
- Retragerea capitalului străin și închiderea a numeroase companii va duce la o pierdere în masă de joburi pentru tinerii care astăzi își câștigă veniturile în astfel de firme. Așa cum în anii ’2000 exodul masiv al populației către străinătate a creat o realitate în care fiecare familie avea un membru plecat la muncă într-o altă țară, realitate care, deși încă valabilă, este coroborată și cu o scădere a imigrației în ultimii 14 ani, în prezent, fiecare familie poate număra un apropiat care lucrează într-o corporație sau într-o firmă care se bucură de economia infuzată cu capital străin. Acest lucru riscă să ia sfârșit.
„Alegerea de duminică este foarte simplă. Dorim să facem parte din lumea occidentală generatoare de prosperitate și furnizoare de securitate pentru noi sau dorim să ne ducem în sărăcia stepelor asiatice.
Asta este alegerea. E foarte simplu. Nu are rost să o dăm după cireș. Nu are rost să luăm de bune ultimele calibrări sociologice ale discursului unui personaj care și-a clădit notorietatea vorbind împotriva UE și NATO. Iar acum, pentru că își dă seama că nu poți câștiga alegerile fiind pe față pro-Rusia și anti-UE și anti-NATO în România, își îndulcește discursul încercând să convingă nehotărâții de la centru, ceilalți rămânând de partea lui, fără riscul de a pierde pe cei care oricum i-a câștigat deja cu discursuri la limita extremismului. Deci, alegerea este între prosperitatea și siguranța Occidentului, respectiv sărăcia și haosul stepelor asiatice. Nu e mai complicat de atât”, a explicat economistul Radu Nechita. „Exact când am putea să culegem fructele și rezultatele pozitive ale ultimilor trei decenii, vine cineva și ne taie livada înainte de Ziua Recoltei. Distruge tot ce s-a făcut”, a continuat acesta.
Profesorul de economie a explicat punctual faptul că incertitudinea pe care o fabrică propunerile incoerente „ de-a dreptul catastrofale pe care le face acest personaj”, vor descuraja și alunga investitorii din România atât români, cât și străini.
„România va acumula mai puțin capital, va alunga acest capital în altă parte, ceea ce va scădea productivitatea și va reduce salariile oamenilor.
Incertitudinea fabricată de Călin Georgescu va mări dobânzile pe care le vor plăti la creditele pe care le au și va deteriora cursul valutar. Iar asta va însemna rate mai mari la bancă din toate motivele: dobânzi mai mari, euro mai scump.”
Acesta a explicat cum plecarea investitorilor, revizuirea și oprirea planurilor de investiții deja are loc în multe companii din România în climatul actual.
„Oamenii, inclusiv românii, inclusiv întreprinzătorii români, stau să se gândească dacă mai are rost să investească într-o țară care nu vrea să facă parte din lumea prosperității și a siguranței, preferând sărăcia și lipsa de pumnul în gură din stepele asiatice. Noi acum avem un examen de trecut.”
Cursul de schimb în prezent este ținut în marja-limită de către Banca Națională prin cheltuieli interne. Moneda este ținută, practic, la liman, la limita superioară înspre valoarea de 5 lei față de euro în pofida faptului că piața este extrem de tensionată și tinde vertiginos către devalorizare. „Banca Națională ar trebui să lase cursul liber pentru ca oamenii să vadă ce înseamnă, ce se întâmplă cu cursul valutar atunci când șansele de alegere ale lui Călin Georgescu cresc sau scad. Sprijinind cursul, BNR ascunde adevărul românilor, amână manifestarea consecințelor unui vot în favoarea stepelor asiatice și un vot împotriva Uniunii Europene duminică. Oamenii au trebuit să vadă un pic în avans pentru că luni va fi prea târziu. După aceea vor spune, exact ca și cei care au luat credit în franci elvețieni, că nu le-a spus nimeni”.
Iar fenomenul va fi însoțit iremediabil și de pierderi masive de joburi, în momentul în care companiile străine care își desfășurau activitatea atât în marile centre urbane din țară, dar și, în ultimii ani, în orașele mai mici, vor reduce masiv activitatea sau se vor reorienta, pur și simplu, către piețe mai certe economic. Șomajul va fi în creștere istorică, iar acest lucru este validat și de mai multe patronate și sindicate românești care au făcut front comun împotriva acestui tip de vot, precum și de analize punctuale ale anumitor zone rurale sau limitrofe orașelor mari din țară care riscă să rămână nu doar fără forță de muncă angajată, dar și fără distribuitori de produse și servicii care fac astăzi parte din viața de zi cu zi a românilor.
„Clasa aceasta politică ineptă a făcut toate greșelile posibile și a avut o atitudine extraordinar de disprețuitoare față de români. Oamenii au vrut să pedepsească această clasă politică. Au găsit o bâtă și au lovit cu ea cu sete. Acum nu mai este despre bine, despre rău sau despre cifre. Este despre răzbunare. Oamenii vor să se răzbune”, explică economistul.
Acesta a amintit că o nuanță a acestui fenomen ține foarte mult de nevoia de schimbare a clasei politice care s-a resimțit deja de mai bine de un deceniu. Astfel încât, începând cu diaspora, s-a propagat un slogan neinspirat al „oamenilor noi în politică”. „Oameni noi în politică sigur că au câștigat voturi acolo. La următoarele alegeri însă nu mai sunt oameni noi în politică și alegătorii caută alte fețe. Problema este că oamenii aceștia nu sunt noi în politică. Acest individ a reușit prin toate tenebrele sistemului să fie vândut ca fiind un om nou sau cel puțin din afara politicii. Mitul tehnocratului, pe care și USR-ul l-a promovat, în cazul său al „tehnocratului de la ONU” a fost șoptit la ureche pe TikTok, pe Facebook sau pe Instagram.
Din cauza performanțelor scăzute în sondaje, Călin Georgescu nu a fost luat în calcul de media, acesta fiind și motivul pentru care nu s-a efectuat o „arheologie” a trecutului său și a putut să pară, fiind sub radar, ca fiind „tehnocratul din spuma mării”, explică Radu Nechita, „omul nou care vorbește ca și domnitorii din firmele lui Sergiu Nicolaescu”.
Iar distincția între discursul ne-autentic patriotic al lui Călin Georgescu este și dificil de făcut în condițiile în care acest patriotism naționalist a fost deja uzurpat în campanii electorale trecute și bagatelizat în fața oamenilor de către politicieni mainstream în trecut.
Protecționismul însă, explică economistul, este un autogol în aplauzele publicului pentru fiecare țară care îl practică.
„Toate firmele din România, orice firmă de pe planeta asta urăște incertitudinea. Acest personaj este o fabrică de incertitudine absolut înspăimântătoare. Nici politicienii noștri pe care îi avem acum nu sunt foarte grozavi, frustrările eu le pot înțelege. Dar el trece la un alt nivel în ceea ce privește fabricarea de incertitudine. Fiecare cuvânt pe care îl rostește înseamnă ceva la modul individual. Eu pot să înțeleg gândire, pot să înțeleg cosmic, dar puse laolaltă nu mai înseamnă nimic. Nu știu ce înseamnă gândire cosmică sau știu ce alte metafore.”
Profesorul de economie explică faptul că ori soluțiile propuse de Călin Georgescu nu înseamnă nimic, n-au niciun sens anume, ceea ce adâncește sentimentul de incertitudine ai actorilor economici. Ori, în momentul în care a intrat în orice tip de detalii concrete, referințele duc la naționalizare, control de sus în jos, adică exact ceea ce au făcut alte țări mult mai bogate decât noi.
Ziare.com a explicat AICI ce înseamnă, în viziunea politico-economică propusă de Călin Georgescu chiar în programul acestuia de guvernare conceptul de distributism suveranist.
„Au făcut asta în Venezuela, Chavez și apoi Maduro. Au alungat investitorii naționali, nu doar străini, i-au hăituit, i-au naționalizat, i-au etatizat, adică au dat puterea politicienilor asupra lor. Rezultatul a fost că o țară ca Venezuela, care are mai multe rezerve de petrol decât Arabia Saudită, a ajuns într-o atare stare de sărăcie, încât oamenii au ajuns să mănânce animale din grădina zoologică.
Propunerile, cele care pot însemna ceva sau pot fi înțelese cu cap și coadă, au fost încercate și în altă parte și au adus rezultate economice catastrofale. Discuția este dublă. Un individ care profită de niște frustrări reale și în mare măsură justificate ale oamenilor este controlat de o putere ostilă României de trei secole și vine cu niște soluții care nu doar că nu vor rezolva problemele care le revoltă, dar le vor agrava. Pseudo-soluțiile lui Călin Georgescu sunt niște anti-soluții.
Radu Nechita a adus în discuție și conceptul de neutralitate, pomenit adesea în discursul lui Călin Georgescu, inclusiv în interviul de tip publicitate electorală oferit miercuri seară la postul de televiziune Realitatea TV. „Este ceea ce a făcut Moldova din alte motive, din 1991-1992 încoace. Este ceea ce a făcut Serbia, care avea un nivel de trai mult mai ridicat decât România în 1989 și care acum este semnificativ mai săracă. Este ceea ce a încercat să facă Viktor Orbàn în ultimii ani, exact în perioada în care România a redus decalajele față de Ungaria și chiar, la anumiți indicatori, cum ar fi pe PIB pe cap de locuitor, a depășit Ungaria.”
Economistul a întărit faptul că vorbim de o serie de măsuri care vor aduce sărăcie și ruină în acest popor. „Riscăm ca, din anumite frustrări, să pierdem tot ce am câștigat în acești 35 de ani, să aruncăm la gunoi tot ce am realizat cu foarte multe sacrificii, multe inutile și impuse, de o clasă politică cu care vom avea de discutat după ziua de luni, începând de săptămâna viitoare, dar acum noi trebuie să înțelegem că oricât de nemulțumiți am fi față de această clasă politică, ceea ce vine să ne propună Călin Georgescu nu este o alternativă preferabilă, din potrivă”, a explicat Radu Nechita.
„Nici georgienii nu au votat pentru întreruperea negocierilor de aderare la UE. Este decizia pe care a luat-o noua putere. De aceea georgienii sunt nervoși. Argumentele pe care le-au primit la oamenii ăștia au fost pentru a vota așa-numitul vis georgian, pentru că erau nemulțumiți de clasa lor politică. Pentru că erau speriați de război, pentru că, pentru că, pentru că... Dar nu au votat pentru întreruperea negocierilor. Asta a venit ca surpriza emisiunii”, a încheiat Radu Nechita.
Românii au de făcut o alegere dură duminică. Sub imperiul unor decenii grele, de greșeli politice impardonabile, setea puternică de schimbare ne-a adus în situația să ne îndreptăm spre o figură politică ambiguă, deloc străină jocurilor puterii de culise, care face afirmații seducătoare, de așa-numită pace și neutralitate, înstrăinând de fapt România de la un parcurs de progres care, chiar și în pași deosebit de lenți, i-a făcut până în prezent. Nu va fi mai ușor și nu va avea loc o schimbare în bine imediată sub conducerea partidelor mainstream, însă avem încă o șansă să ne păstrăm linia de parcurs pe care ne-am asumat-o după căderea regimului comunist și în direcția deja bătătorită a unei economii robuste, bazată pe cooperare reală și creștere sustenabilă, în detrimentul unui sistem dovedit de istorie ca fiind nerealizabil și folosit exclusiv de figuri autoritare care sunt departe de a avea în vedere interesele individuale ale cetățenilor.
Alegerea pe care trebuie să o facem este, luată la bani mărunți, împotriva șomajului copiilor, rudelor, prietenilor noștri care lucrează în companii până acum prospere din țară, împotriva creșterii ratelor și devalorizării leului. „Este atât de simplu”, după cum a explicat la începutul acestui material profesorul de economie citat mai sus.