Documentele prezentate în CSAT, declasificate de Klaus Iohannis, arată clar influența Rusiei în primul tur al alegerilor prezidențiale din România prin susținerea candidatului Călin Georgescu: influenceri plătiți de o firmă-fantomă, campanie identică cu aceea pusă în practică de Kremlin în Ucraina, atacuri hibride ruse, scurgeri de informații, donații de peste 1 milion de euro făcute de un cetățean român și o rețea pe social media bine pusă la punct cu o firmă de marketing digital.
Președintele Klaus Iohannis a aprobat miercuri, 4 decembrie, declasificarea documentelor care au fost prezentate în fața CSAT cu privire la campania electorală desfășurată pe Internet în favoarea candidatului Călin Georgescu.
Informațiile prezentate în ședința CSAT arată, în esență, următoarele:
* o firmă fantomă cu sediul în Africa de Sud a plătit peste 100 de influenceri pentru a-i crește vizibilitatea lui Georgescu pe TikTok
* Georgescu a fost susținut de liderul unui organizații neo-legionare, care organizează tabere militare în munți
* Document SIE: Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje
* Campania informațională „Echilibru și verticalitate” a lui Călin Georgescu este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina
* SRI: Datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei de socializare. Peșchir a făcut donații în valoare de peste 1 milion de euro pe TikTok prin contul bogpr
Documentele pentru care șeful statului a aprobat declasificarea sunt cele care au fost transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), SRI (două documente), SIE și STS. O precizare extrem de gravă este menționată în documentul provenit de la MAI, mai precis de la Direcția Generală Protecție Internă a MAI:
A fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina
Unul dintre cele două documente pe care SRI le-a prezentat în CSAT se referă la rețeaua de conturi de pe Tiktok implicate în campania pentru Călin Georgescu. Potrivit documentului provenit de la SRI, datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro.
După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române.
SRI arată că una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia. Tot potrivit SRI, coordonarea acestei activități de propagandă pe Tiktok era coordonată prin intermediul serviciului de mesagerie Telegram.
Potrivit SIE, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin:- propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferințe politice, economice și de consum media – și implementarea de module de inteligență artificială ane prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ);- sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică - Încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje.
Revenind la SRI, cel de-al doilea document prezentat în CSAT de această instituție menționează "acțiuni ale unui actor cibernetic statal" (adică ale unei alte țări) asupra "infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral" găzduite de AEP și de STS.
Cu toate acestea, conform documentului transmis în cadrul CSAT de către STS, în urma evaluării modului de implementare (...), a rezultatelor simulărilor generale desfășurate la nivel național în perioada 15-18.11.2024, precum și a testelor de funcționare, performanță și securitate desfășurate în aceeași perioadă, nu au fost identificate vulnerabilități sau disfuncționalități care să determine un impact în ceea ce privește furnizarea, în condiții legale, optime și de securitate, a serviciilor de comunicații și tehnologia informației asumate de STS.
"Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024", a anunțat Președinția României la data de 4 decembrie 2024.
"Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT", menționează comunicatul de presă transmis de Administrația Prezidențială.
Probabil luni, dupa ce pierde alegerile.
... Vezi tot