Se complică ecuația alegerilor. Partidele DREPT și SENS îi pot încurca pe Geoană și pe Elena Lasconi. „Împreună ar fi redutabile”

Anul electoral 2024 se anunță unul cu totul special, nu doar pentru că, pentru prima dată, candidații independenți par să aibă șanse reale, dar și pentru că pe scena politică apar noi partide, mai mici, precum SENS, care este susținut la alegerile parlamentare de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță și DREPT, format cu sprijinul unui alt independent, Vlad Gheorghe.

Aici intervine și problema pentru Elena Lasconi și USR, al cărui bazin electoral poate fi fragmentat între aceste formațiuni. În ceea ce privește DREPT, deși se vehicula că ar fi un partid pentru Mircea Geoană, conform declarațiilor membrilor formațiunii, acest lucru nu ar fi adevărat. Cert este că a început o perioadă de negocieri între aceste formațiuni mai mici și altele, precum REPER, iar USR pare să se izoleze, mizând mai mult pe primul tur de prezidențiale.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că ambele blocuri vor lua voturi la alegeri și că atât Geoană, cât și USR, vor fi afectați de acest lucru.

„Vizibil va conta, dar acum sunt si alți candidați. Sunt candidați mai mici, despre care discutăm mai puțin, gen Cristian Diaconescu. Și Geoană este afectat și USR-ul va fi afectat. Pentru ca amândouă blocurile, care nu par să coopereze între ele, vor lua voturi. Ele eventual se vor reorienta pentru turul 2, dar la turul 1 si la parlamentare vor merge cel mai probabil separat. Înțeleg că exista o posibilitate ca SENS să facă o înțelegere cu REPER”, a afirmat Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com.

Profesorul Pîrvulescu spune că REPER și SENS împreună ar fi „redutabile”, având în vedere că REPER are undeva la 3-4%, iar SENS ar putea da peste 5%.

„Problema REPER este aceeași ca a lui Geoană. Vor un număr important de locuri și, în principiu, ar vrea ca SENS să candideze pe listele REPER și nu REPER pe listele SENS, dar cred că se vor înțelege. E vorba despre o coaliție largă pe care vor s-o facă, cât mai largă cu putință, cu partide mici, în general de stânga, care vor să folosească SENS-ul, și ai asta este problema cu DREPT, vor să folosească SENS mai degrabă pentru a aduce în dezbaterea politică probleme pe care niciunul dintre celelalte partide nu le aduce, și pe care DREPT nu e sigur că le va aduce”, a punctat Pîrvulescu, care face referire la probleme de mediu, de drepturile omului și libertăți.

Acesta a mai spus că tema ecologistă este una foarte importantă pentru Nicu Ștefănuță, care susține mișcarea SENS, pentru că trebuie să le demonstreze colegilor ecologiști că există o platformă în România pe care se poate construi ceva.

„Și toate celelalte care sunt corelate. Adică orientare filozofica, laicitate, orientare sexuală, LGBTQ+, și așa mai departe. Toate subiectele astea care sunt considerate subiecte de stânga liberale, în sens american, sau progresiste, în limbajul ultraconservator și care în România sunt atacate, dar nu sunt aparate de nimeni”, a completat politologul.

Profesorul Cristian Pîrvulescu crede că USR va suferi electoral din cauza SENS, însă Lasconi nu are de ales, din moment ce a rupt toate negocierile cu partidele celelalte.

„Deci s-ar putea ca DREPT să se apropie de Forța Dreptei și PMP în condițiile în care aceștia acceptă să candideze cu condițiile pe care le pun ceilalți. O să vedem. Lasconi s-a izolat în momentul în care a decis că nu face alianță, nu se poate apropia nici de REPER.

Aici e marea problema, a lipsei de experiență pe care o are. Faptul că USR-ul nu încearcă să strângă voturi de peste tot și pentru parlamentare. Ei mizează totul pe, sau mai degrabă Lasconi și echipa sa mizează totul pe turul întâi, spunând că turul întâi rezolvă și parlamentarele și, implicit, și turul al doilea. Dar nu e nimic sigur”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.

Despre fragmentarea scenei politice, odată cu apariția unor partide mai mici, capabile să strângă voturi, Cristian Pîrvulescu este de părere că e un lucru bun, având în vedere că și societatea este fragmentată, astfel că reprezentarea parlamentară trebuie să fie și ea fidelă societății.

„De exemplu, pe varianta tradițională, 40% din electorat nu este reprezentat, cel puțin”, a completat politologul.

Acesta mai crede că pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament a unui partid este prea mare, având în vedere condițiile unor circumscripții electorale mici din România, fapt care afectează starea democrației.

„Problema e că aceste partide s-ar putea să nu intre în Parlament. Ele trebuie sa realizeze, totuși, 5% la parlamentare. 5% este enorm. Dincolo de pragul de 5%, mai e o problemă care există la nivelul circumscripției județene. Și această problemă este legată de numărul mic de mandate de distribuit la nivel județean. Doar Bucureștiul asigură o distribuire cât de cât serioasă, în rest, toate județele sunt mici. Deci, partidele mici sunt defavorizate. Și legea electorală, si decupajul electoral pe care îl mențin, a fost gândită în favoarea partidelor mari”, a mai spus acesta.

Politologul precizează că, anul acesta, România va avea parte de „un experiment democratic foarte interesant”.

„Dacă reușește, va schimba, în mod categoric, politica românească. Pentru că, știți, în România avem o întreagă istorie nefericită a coalițiilor. Dar, în fond, esența democrației este realizarea coalițiilor în care se găsește numitorul comun. Dacă vor reuși să intre cele două-trei platforme, eventual și REPER-ul și USR-ul, vă dați seama că viața politică românească va lua o altă formă. Majoritățile se vor forma altfel. Guvernul PSD-PNL nu va mai fi posibil”, a adăugat Pîrvulescu.

Noul partid denumit „Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate” (SENS) are susținerea europarlamentarului Nicu Ștefănuță la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

Nicu Ștefănuță a candidat ca independent la alegerile europarlamentare din iunie, dar, explică el, „nu singur”, ci cu susținerea a 1.000 de voluntari.

„Însă, pentru a face o schimbare reală în politica românească, este nevoie să fim mai mulți în politică. Dacă nu vrem să fim nevoiți să alegem între conservatori și foarte conservatori, România are nevoie repede de o mișcare progresistă, adevărată, care să facă diferența”, a afirmat Ștefănuță.

Acesta spune că acum e rândul său să-i susțină pe voluntarii care l-au ajutat să ajungă în Parlamentul European.

Partidul SENS îl are ca președinte pe Andrei Macsut, care, conform site-ului partidului, este cercetător, activist politic și social și scriitor.

De partea cealaltă, partidul DREPT este format din 10 membri proveniți din USR, AUR, PNL și UDMR.

Partidul e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).

Având 10 membri, partidul poate avea reprezentanți în secțiile de vot pentru alegerile parlamentare.

Aceștia au negat că ar avea o legătură cu Mircea Geoană, așa cum se specula inițial, iar independentul Vlad Gheorghe, asociat partidului, a chemat REPER la negocieri.

Pentru USR, situația se complică, având în vedere că Lasconi nu a reușit să negocieze cu niciun partid, iar la parlamentare vor candida singuri.

Impactul alegerilor parlamentare programate între cele două tururi de prezidențiale este foarte mare. Primul tur al prezidențialelor poate trage partidele în sus pentru legislative, iar rezultatul de la parlamentare poate influența în anumite scenarii rezultatul din finala prezidențială.

CEDO a respins cererea lui Călin Georgescu de organizare a turului II, dar cazul merge mai departe. Ce se poate întâmpla de acum încolo

CEDO a respins, în ziua de 21 ianuarie 2025, o cerere a lui Călin Georgescu în procesul legat de anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024, însă procedura juridică urmează să...

Fost șef SIE, despre legăturile dubioase ale lui Călin Georgescu cu lumea politică: ”A fost și este un om al sistemului. Dădea tot timpul din coate”

În timp ce Călin Georgescu lansează acuzații la adresa unor lideri politici, contestând anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în spațiul public apar noi informații...