Elena Lasconi este candidatul care a lăsat meseria de jurnalist pentru o carieră de politician, încununată cu obținerea de două ori a primăriei orașului Câmpulung, apoi cu șefia USR și, într-un final, cu candidatura la alegerile prezidențiale. Parcursul Elenei Lasconi nu este la fel de controversat ca al altor candidați, însă este presărat cu gafe și inconsistențe în discurs.
În plus, amprenta pe care și-a lăsat-o noua președintă a partidului asupra discursului USR este una cu totul nouă, care se poate dovedi un atu în alegeri, pentru că poate atinge mai multe bazine electorale, dar se poate întoarce împotriva ei, supărând alegătorii clasici ai USR.
Ziare.com își propune o serie de articole informative cu privire la controversele și principalele probleme de discurs ale favoriților din cursa pentru Palatul Cotroceni. Astfel, alegătorii pot face o alegere mai informată cunoscând întocmai trecutul și liniile de discurs care pot masca intenții și retorici ascunse.
Episodul care a popularizat-o pe Elena Lasconi în plan politic, făcând abstracție de reușita din 2020 de la Primăria orașului Câmpulung, a avut loc la finalul a anului 2023.
Într-o emisiune difuzată pe 4 noiembrie 2023, la Prima TV, Elena Lasconi a declarat că a votat „da”, în 2018, la Referendumul pentru Familie, care propunea introducerea în Constituție a definiției familiei ca fiind „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.
„Eu sunt creștină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie și un bărbat”, declara Lasconi la Prima TV.
Întrebată dacă crede că acest răspuns va stârni criticile votanților USR, Lasconi a răspuns „Este treaba lor”.
De menționat este faptul că referendumul din 2018 nu a fost susținut de către USR, partidul poziționându-se împotriva sa, fapt care a adus și plecarea lui Nicușor Dan din partid.
Din lipsă de cvorum, referendumul pentru familie nu a fost validat.
Nu au întârziat să apară criticile din partea colegilor din USR, președintele de atunci, Cătălin Drulă, cerându-i lui Lasconi, cap de listă la europarlamentare, să se retragă.
Lasconi a respectat dorința partidului, iar din acel moment începea o antagonie între vechea conducere și primărița de la Câmpulung, care pare să persiste și astăzi.
Elena Lasconi era atacată pe toate fronturile, inclusiv din familia sa. Fiica ei, Oana Lasconi, publica atunci mai multe postări pe Instagram, în care se declara „în şoc şi absolut dezgustată” de afirmațiile mamei sale.
„Această discriminare jegoasă nu are loc la mine în familie şi din acest motiv nu o mai susţin pe mama din acest moment”, a spus fiica Elenei Lasconi.
Se credea la acel moment că Elena Lasconi ar fi mințit că a votat „da” la referendum, în ideea că o va ajuta electoral, în contextul în care pe o poză postată de aceasta, cu verso-ul cărții sale de identitate, nu ar fi apărut abțibildul aferent referendumului din 2018.
Criza de imagine a trecut rapid. Elena Lasconi a devenit președinta partidului și candidata USR la alegerile prezidențiale, iar fosta conducere face o opoziție tăcută, dând senzația că încearcă să o saboteze în cursa ei spre Cotroceni.
Recent, primărița din Câmpulung Muscel a declarat că nu ar mai vota „Da” la un referendum pe o astfel de temă și că în USR este loc pentru toată lumea.
„Eu chiar cred despre mine că sunt destupată la cap. În USR e loc pentru toată lumea. Atât pentru creștini, cât și pentru atei, atât pentru cei care sunt LGBTQ sau non LGBTQ, atât pentru gay, cât și pentru hetero”, a spus Lasconi.
În august 2024, după confirmarea Elenei Lasconi la șefia USR și în cursa pentru Cotroceni, PSD lansa o serie de acuzații la adresa președintei partidului.
Soțul acesteia ar fi fost angajat la grupul parlamentar al USR, „plătit din bani publici.”
„Și-a propulsat soțul din postura de avocat-șomer, fără palmares și fără perspectivă, în poziția de consilier juridic la grupul parlamentar al USR, plătită din bani publici”, arată PSD într-un comunicat.
Lasconi a replicat că soțul ei a fost un avocat de succes și s-a angajat la grupul parlamentar USR pe doar 5.000 de lei, având posibilitatea de a câștiga mult mai bine dacă s-ar întoarce la meseria de bază.
„Soțul meu, eu îl apreciez și îl admir foarte mult, este omul pe care mă bazez, mă susține în tot ce fac. Din 2019, a renunțat la a mai lua cazuri pe avocatură, are 23 de ani de avocatură, nu este un jurist, este un avocat. A câștigat majoritatea proceselor de care știu eu. S-a dat un anunț public pentru consilier politic la grupul parlamentar și el a depus CV-ul acolo. Prima dată era vorba de un salariu până în 5 mii de lei și acum a crescut la 6 mii. Sincer, eu i-aș propune să lase tot ce înseamnă politică și să facă avocatură pentru că (sic!) câștiga mult mai bine”, declara Lasconi.
În declarația de avere a Elenei Lasconi apare faptul că soțul său, Cătălin – Teodor Georgescu, a câștigat în 2023 suma de 75.600 de lei din funcția de consultant la Camera Deputaților.
Una dintre erorile făcute de Elena Lasconi a fost făcută atunci când i-a criticat, intenționat sau nu, pe românii care au ales să plece din țară.
„Sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”, a declarat Elena Lasconi într-un interviu pentru Antena 3.
Prin declarația ei, Elena Lasconi îi numea indirect „trădători” tocmai pe românii care au votat masiv în favoarea USR de-a lungul timpului, diaspora.
O altă problemă pe care Elena Lasconi o are este faptul că lasă să se vadă lacune în discuțiile pe problemele societale și chiar în cultura generală, lucru de care ceilalți candidați nu sunt nici ei străini.
În luna octombrie, Elena Lasconi a fost întrebată despre poziția USR cu privire la impozitul global pe gospodărie, în contextul în care circula informația că subiectul ar putea fi dezbătut în Parlamentul României anul viitor.
Impozitul global pe gospodărie se referă la o nouă modalitate de impozitare a gospodăriilor, folosită și în Statele Unite, însă Elena Lasconi a vorbit despre impozitele pe clădiri și terenuri, arătând că nu stăpânea subiectul.
„Ăăă. Da, eu nu… Și de când sunt primar, impozitele, dacă vă referiți la impozitele pe clădiri și terenuri ale oamenilor, nu, dar pe partea economică noi susținem cota unică, sută la sută”, a spus Lasconi.
Reporterul a insistat asupra întrebării, clarificând că nu era vorba despre impozitul pe clădiri, însă Lasconi a răspuns: „V-am comunicat”.
În cadrul unei dezbateri organizate doar cu Elena Lasconi, la Antena 3 CNN, candidata USR a fost întrebată dacă ar participa la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, unde este dezbătută sancționarea Israelului.
Elena Lasconi a precizat că direcția va fi cea „a partenerilor noștri americani”, însă de aici se nasc două probleme: prima, faptul că România nu este stat membru al Consiliului de Securitate al ONU, iar o astfel de convocare nu ar fi avut oricum loc, și doi, faptul că aceasta nu a știut care sunt statele membre ale Consiliului.
Consiliul de Securitate al ONU este compus din cinci membri permanenți (SUA, Franța, Marea Britanie, China și Rusia) şi zece membri nepermanenți, aleși în urma unor alegeri care au loc anual.
Mai mult, Lasconi a declarat că în Consiliul Suprem de Apărare a Țării sunt 13 membri, deși sunt doar 12.
Într-un interviu acordat în urmă cu câteva săptămâni pentru Europa Liberă, Elena Lasconi a părut, din nou, că are dificultăți în abordarea unor subiecte precum apărarea și securitatea națională.
Întrebată dacă în România există trupe străine NATO, Lasconi a dat un răspuns ambiguu: „Da, avem. Avem doar o singură trupă de luptă și avem din Franța, din Anglia și cred cam atât. Nu știu, dacă nu cumva și din Italia, dar nu”, a declarat ea.
Moderatoarea i-a comunicat candidatei că mai sunt și trupe americane pe teritoriul țării.
Discuția continuă, Lasconi fiind întrebată dacă România ar trebui să se pregătească pentru război.
„Păi, în ce sens să se pregătească? Adică să băgăm panica în popor și să spunem acum gata, ne pregătim pentru război? Cred că dacă am avea niște baze sportive unde să se antreneze sportivii, dacă am avea bazine de înot, câte ar trebui...”, a răspuns aceasta, ducând discuția în altă zonă.
Întrebată ce legătură au bazele sportive cu războiul, aceasta a răspuns: „Păi ar fi legătura că ai o stare de sănătate bună și practic ești antrenat, dar fără...de ce să antrenez pe cineva? Eu cred că noi avem nevoie de o armată de profesioniști.”
A fost întrebată și cât la sută din PIB alocă România pentru Apărare, la care candidata USR a răspuns: „Cred că dacă ne-am încadra la 2,5% din PIB ar fi în regulă”, părând să nu știe că alocarea actuală este deja de 2,5%.
Fiindu-i reamintit acest aspect, Lasconi a spus: „Am înțeles. Eu cred că deocamdată ar trebui să rămânem la 2,5% din PIB.”
Fiind criticată după răspunsurile sale eronate, Elena Lasconi a replicat că un președinte nu este nevoie să știe chiar orice și că pentru asta există consilierii.
O altă gafă a Elenei Lasconi, care a atras imediat critici, a fost declarația ei din preajma moțiunii de cenzură împotriva guvernului PNL-PSD, care însă nu s-a mai materializat din cauza lipsei de susținere parlamentară.
Lasconi i-a îndemnat pe liberali să semneze moțiunea de cenzură împotriva propriului guvern, însă a folosit o expresie care trimitea la normalizarea violenței domestice.
„Semnați moțiunea de cenzură a USR! Altfel, rămâneți ipocriți, mincinoși, cu comportament de amante care știu că sunt înșelate, care își mai iau și o smetie peste ceafă, dar care rămân în relație doar pentru că beneficiază de bani și alte privilegii”, a fost declarația Elenei Lasconi.
ONG-ul Centrul FILIA a reacționat imediat după declarație și s-a arătat revoltat și îngrijorat de declarațiile “sexiste” ale șefei USR, Elena Lasconi, afirmând că acestea “încurajează violența împotriva femeilor și le blamează pe victimele violenței domestice”.
Ulterior, Elena Lasconi și-a cerut scuze pentru afirmațiile făcute.
De la schimbarea vechii conduceri Drulă cu cea a lui Lasconi, în urma rezultatelor dezastruoase de la alegerile din 9 iunie, USR a suferit o schimbare de discurs.
Centrat în mare parte pe campania pentru alegerile prezidențiale a Elenei Lasconi, retorica a căpătat o nuanță mai conservatoare și chiar ușor naționalistă, apărând în discursul public teme precum „națiunea”, în timp ce anti-corupția a trecut puțin în plan secund.
Anticorupția a fost resuscitată de USR, recent prin intervențiile pe tema înșelătoriilor Nordis și a referendumului „Fără penali în funcții publice”, proiect care pare în continuare blocat în Parlament.
Dacă versiunile mai vechi ale USR-PLUS și apoi USR erau mai laicizate, subiectul credinței fiind aproape inexistent, odată cu schimbarea conducerii Dumnezeu a devenit agent electoral și pentru Elena Lasconi.
Candidata USR s-a afișat la mănăstire cu batic pe cap, apare în afișele de campanie cu una sau chiar două cruci la gât și recunoaște că este practicantă. Lasconi pare autentică în ceea ce privește credința sa tocmai prin antecedentul legat de votul de la „Referendumul pentru familie”.
Într-un interviu pentru HotNews.ro, Lasconi a declarat că vede mai limpede când se roagă.
„Nu mai poți să vorbești cu încredere despre credință, nu mai poți să vorbești despre patriotism, pentru că au fost atât de uzitate de vechea clasă politică. Eu nu o să bag cu lingurița pe gât nimănui credința mea în ce cred eu, pentru că nu asta este treaba politicienilor. Dar vă mărturisesc că au fost momente grele în viața mea în care am simțit că, dacă mă rog, mă ajută lucrul ăsta și poate văd mai limpede lucrurile”, a declarat Lasconi.
Chiar și așa, președinta USR recunoaște că Biserica nu ar trebui să fie implicată în politică.
Discursul lui Lasconi nu pare unul menit să mulțumească pe toată lumea, ci mai degrabă unul care să nemulțumească cât mai puțini, pentru că, la fel ca Geoană, candidata USR are acces la mai multe bazine electorale.
Astfel, aceasta reușește să dea răspunsuri vagi pe probleme precum avortul sau drepturile persoanelor LGBT, teme societale progresiste care pot supăra două electorate diametral opuse, în funcție de răspunsul pe care îl dă candidata.
Din acest motiv, Elena Lasconi pare blocată într-un purgatoriu ideologic, fiindu-i foarte greu să se ducă complet în zona conservatoare sau în zona progresistă.
„Sufletul unei nații, viitorul unei generații” era unul dintre sloganurile de pe afișele uriașe ale candidatei, Lasconi, la fel ca alți candidați, făcând din nou trimitere la fibra naționalistă a alegătorilor.
„Prosperitate și respect oamenilor, putere României”, un alt slogan destinat aceluiași tip de electorat.
O altă sintagmă folosită în campania USR-Lasconi este „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, care pare inspirată dintr-un slogan al Laburiștilor din campania anului 2017, „For the many, not the few” (n.red. Pentru cei mulți, nu pentru cei puțini). Utilizarea sloganului este cu atât mai ironică având în vedere că el este la bază unul de stânga, iar USR și Lasconi se identifică de centru-dreapta (modern).
Atitudinea Elenei Lasconi în raport cu celelalte partide așa-zis de dreapta pare să fie una de conciliere, cel puțin la prima vedere, pledând pentru un pol de dreapta și o coaliție de dreapta pentru guvernarea din 2025, însă, în realitate, candidata USR nu a făcut niciun pas pentru a se apropia de partidele din dreapta spectrului politic.
Aceeași atitudine a venit și din partea PNL, care au rămas cu propriul candidat, nereușind să ajungă la un compromis, iar dovada eșecului este faptul că REPER a format o alianță cu alte partide mai mici, nu cu USR, iar Ludovic Orban (Forța Dreptei) și PMP au luat-o pe alte drumuri.
USR și Lasconi par nevoiți să-și reinventeze mesajul, în contextul în care tema anti-corupției, care i-a consacrat, a pierdut mult din tracțiune, iar pe scena partidelor anti-sistem, pe care se afla doar USR, și-a făcut loc în ultimii 4 ani și AUR, mult mai tentant pentru alegătorii care s-au săturat de partidele tradiționale.
Elena Lasconi este în continuare unul dintre candidații cotați cu șanse să intre în al doilea tur de prezidențiale.