Elena Lasconi vrea „eliminarea" a 6 ministere: „Reforma administrativă va fi o prioritate / Ilie Bolojan poate moderniza România" INTERVIU

Candidat la raport. Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru data de 24 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe data de 8 decembrie. Până acum, din partea candidaților, dezbateri ample față în față nu au avut loc. În schimb, această campanie a fost marcată mai degrabă de ironii, atacuri la persoană și controverse.

Astfel, Ziare.com a discutat cu mai mulți aspiranți ai funcției de la Palatul Cotroceni despre inițiativele concrete pe care vor să le implementeze, respectiv despre modul în care ar putea influența politica internă și politica externă din calitatea de președinte.

Cel de-al doilea candidat cu care Ziare.com a discutat este Elena Lasconi, prezidențiabil susținut de USR. Lasconi își dorește să lucreze în calitate de președinte cu Ilie Bolojan (PNL) premier. Alături de USR și premierul PNL, Lasconi vrea să realizeze reforma administrativă, printre altele. Candidata USR susține reducerea numărului de ministere la 12, de la 18, câte sunt în prezent, plus „curățenia" la instituțiile cu atribuții la nivel local. De asemenea, președinta partidului de opoziție și-a luat angajamentul că va depune „toate eforturile" pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, de la 466.

Elena Lasconi a vorbit despre consolidarea parteneriatului cu SUA și, totodată, a precizat că relația cu Rusia va depinde „în mare măsură de cum se va finaliza războiul din Ucraina". Candidata pentru funcția de președinte mai susține că are în plan să redeschidă subiectul tezaurului trimis la Moscova, în Primul Război Mondial.

- Dacă veți ajunge președinte al României, care vor fi principalele trei priorități ale dumneavoastră, realiste, fezabile? Cum le veți realiza?

- Evident că primul hop îl va reprezenta formarea guvernului și sper că vom avea un nou Executiv în cel mai scurt timp, chiar dacă mă aștept să fie negocieri dure și până la ultimul detaliu. Mi-am exprimat opțiunea pentru un guvern de centru-dreapta și există șanse reale să vedem posibilă o astfel de configurare a viitorului Parlament din momentul în care voi accede în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Cum am mai spus, pe lângă atribuțiile constituționale, care conferă președintelui puteri în zone precum politica externă, apărare sau numirile șefilor de servicii, șeful statului are o putere morală, care provine și din faptul că este legitimat de cel mai mare număr de votanți. Președintele mediază, așa cum prevede și Constituția, relația dintre stat și societate. Această componentă morală va fi esențială pentru negocierile privind desemnarea viitorului premier. Nu voi accepta nominalizarea unui premier care să nască dubii în percepția publică privind profilul său moral. Iar acest mesaj va fi explicit, îl voi spune public.

Eu am identificat în persoana lui Ilie Bolojan un profil de premier care poate coagula forțele politice și poate duce la modernizarea României. Am făcut acest anunț pentru a arăta disponibilitatea reală pentru o coaliție a forțelor de centru-dreapta, chiar înainte ca domnul Bolojan să fie candidat la Senat, și nu dintr-un calcul electoral, așa cum s-a întâmplat cu toți contracandidații care m-au plagiat ulterior. Evident, în USR sunt oameni foarte capabili, care ar putea să ocupe această funcție și să o facă în interesul cetățenilor care vor ca statul să lucreze pentru ei, nu invers.

Am anunțat că voi fi un președinte care va reprezenta în permanență vocea societății, ce-și doresc oamenii cu adevărat să se schimbe după 35 de ani de tranziție anevoioasă. Iar oamenii cer respect și eficiență din partea statului. Un stat mai suplu, dar mai eficient, deci mai puternic, cu instituții solide și respectate. Cer un sistem de învățământ performant, adică o reformă adevărată, nu un volum de banalități numit pompos „România educată”. Și mai cer să găsim o soluție eficientă pentru a elimina risipa din sistemul de sănătate și a aduce actul medical la standardele din Vest.

Așadar, reforma administrativă va fi o prioritate, pentru că societatea și-o dorește. Programul nostru prevede un guvern de numai 12 ministere, desființarea consiliilor județene și reorganizarea regională, reformarea și desființarea a circa 200 de instituții care cheltuie mulți bani publici fără să aducă vreun beneficiu societății.

În Educație am propus să apropiem școala de comunitate, să scoatem politicul ca factor decident. Avem un adevărat program de reformă. Desființăm inspectoratele școlare și vom transfera puterea la consiliile de administrație (părinți, profesori, primărie). Comunitatea va putea decide ce nevoi educaționale au copiii de acolo, independent de un funcționar de la Ministerul Educației, aflat uneori la sute de kilometri distanță. Vom reorganiza și reforma Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Descentralizând educația, vom responsabiliza primarii. Ca primar al Câmpulungului, am asigurat investiții în educație de peste 100 de milioane de lei, cea mai mare sumă din istoria orașului; 15 milioane de lei bani din PNRR.

O a treia prioritate o reprezintă sistemul de sănătate. România este pe primul loc în UE la decese din cauze ce pot fi prevenite și tratate, iar, în ciuda reformelor repetate, a extinderii sistemului privat alternativ, serviciile medicale rămân mult sub standardele europene.

Este timpul să reformăm cu adevărat sistemul corupt controlat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Propunem introducerea Pilonului 2 al Sănătății, care va crea o competiție pe piața asigurărilor de sănătate, ducând la o îmbunătățire a calității serviciilor.

Oamenii vor avea dreptul să aleagă un alt asigurător decât CNAS. Astfel, cu o sumă de 2.220 de lei/an (echivalentul a jumătate din contribuțiile pe sănătate dintr-un salariu minim), fiecare cetățean va putea găsi servicii mai bune decât cele oferite de CNAS. Competiția va pune presiune și pe CNAS să performeze, să-și eficientizeze serviciile, ceea ce în sistemul actual nu are nici interes, nici presiune să facă.

Tot din sfera sănătății, voi promova în regim de urgență ca temă de securitate națională pe ordinea a CSAT problema consumului de droguri, care s-a extins incredibil de rapid, mai ales în rândul copiilor, în școli și în licee.

- Cum trebuie să se raporteze România în relația cu următoarele state: SUA, Rusia, Ungaria, Ucraina, Rep. Moldova?

- Proiectele de politică externă sunt condiționate de cele mai multe ori de ceea ce se întâmplă în politica internă. Iar într-o lume în care tensiunile geopolitice sunt la cel mai ridicat nivel de după 1990, greșelile de politică internă reprezintă deja o vulnerabilitate foarte mare, pe care nu o să o mai accept.

Chiar dacă România are o populație care optează covârșitor pentru valorile UE-NATO, nu poți să vinzi oamenilor nevoia de „stabilitate” cu prețul distrugerii justiției, cu o corupție în creștere amețitoare, cu îndatorarea masivă a generațiilor viitoare, pentru a da bani rudelor și sponsorilor de partid.

Tot la fel este percepută România și din plan extern, de către partenerii noștri. Nu poți avea forță de negociere în cadrul UE dacă mergi mereu în genunchi să fii iertat pentru că ai cheltuit bani cu nemiluita pentru pomeni electorale și deficitul a crescut mai rău decât în pandemie. Sau să fii iertat că ratezi țintă după țintă din PNRR, inclusiv ca să menții apropiați în funcții de conducere la companiile de stat. Drumul nostru în UE și NATO trebuie să fie însoțit de fapte, de măsuri inteligente și corecte în politicile interne, să ne putem construi acea poziționare care să ne aducă maximum de beneficii din apartenența la cele două structuri. Inițiativele de reglementare la nivelul Uniunii Europene vor fi consultate în mod real și în timp util cu mediul de afaceri din România, astfel încât interesele economiei românești să fie apărate și reprezentate în reglementările UE.

România are un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, principalul furnizor de securitate atât în cadrul NATO, cât și în flancul de Est, în particular în zona Mării Negre.

Întărirea parteneriatului cu SUA este o prioritate, și nu doar în contextul invaziei din Ucraina și al amenințărilor pe care conducerea de la Kremlin le lansează către întreaga regiune, al războiului hibrid pornit de Rusia în țările care au fost sub influența sa. Desigur, amenințarea pe care o resimt românii cel mai acut o reprezintă astăzi Rusia.

România trebuie să joace un rol și mai important în stabilitatea flancului de sud-est, iar acest deziderat poate fi realizat în primul rând printr-un angajament ferm pentru înzestrarea armatei. Este de maximă urgență alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul Apărării și cheltuirea corectă și eficientă a acestor sume.

România va urmări dotarea forțelor sale armate prin contracte B2G (business-to-government), cu accent pe industria americană de apărare, prin care să obțină și beneficii pentru industria sa națională de tip offset agreements. Trebuie să obținem din relația bilaterală cu SUA investiții mai importante în economie, în special în energie, dar și în domenii precum educația.

Vom pleda în continuare pentru susținerea consistentă a Ucrainei pentru a respinge invazia rusă și a-și recupera teritoriile ocupate. După cum am mai spus, susținem un plan de pace în care Ucraina să nu piardă teritoriile ocupate de Rusia în ultimii doi ani și jumătate de război. Războiul din Ucraina reprezintă principalul pericol pentru Republica Moldova, amenințând însăși statalitatea sa. Ajutorul acordat Ucrainei direct, cât și sprijinul pentru cei care tranzitează țara, ne vor califica să fim poarta de reconstruire a Ucrainei. Multe companii din țara vecină au primit sprijin să facă relocare în România și au fost deja stabilite relații de afaceri solide cu firmele românești. Vom fi, deci, un partener legitim în procesul de reconstrucție.

O parte importantă a rolului pe care România îl va juca în stabilitatea regiunii ține de respectarea calendarului privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce va face din România, pentru mulți ani, cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

Această poziție ne va permite să furnizăm securitate energetică pentru statele vecine, în primul rând pentru Republica Moldova. Un alt vecin care ar putea să-și securizeze necesarul energetic este Ungaria. Exploatarea gazelor offshore va face România și mai pregătită pentru a fi hub pentru companiile care vor ajuta la reconstruirea Ucrainei.

Relația București – Chișinău se bazează pe valori europene comune, iar o orientare proeuropeană fermă este o condiție pentru parteneriatul comun. Președinta Maia Sandu a obținut două victorii importante în drumul către integrarea europeană.

România va continua să fie un avocat al Moldovei în UE și vom susține toate forțele democratice de peste Prut, pentru ca țara să nu cadă în capcana propagandei și manipulării finanțate de Rusia.

În paralel, România va accelera și amplifica asistența oferită Republicii Moldova în sectoare-cheie: energie, transport, comerț și cultură, mobilizând și alți actori europeni cu interese similare de politică externă: Franța sau Germania, de exemplu. România va folosi toate pârghiile care decurg din apartenența sa la UE și NATO pentru a proteja securitatea Republicii Moldova.

Raporturile diplomatice cu Rusia vor depinde în mare măsură de cum se va finaliza războiul din Ucraina și cum se va repoziționa conducerea de la Kremlin, care în prezent încearcă pe toate căile să-și recâștige influența pe care a avut-o înainte de 90 asupra statelor din regiune.

Chiar în cazul unei schimbări de putere la vârful Rusiei, o condiție pe care am anunțat-o deja pentru a relua discuțiile diplomatice o reprezintă repatrierea tezaurului românesc de la Moscova.

Nu în ultimul rând, e o chestiune pe care nu o înțeleg. Marcel Ciolacu a fost notificat oficial de Ucraina și Moldova. De ce Simion este interzis în cele două țări și nu a luat nicio măsură? Cum să-l lași pe omul lui Putin să-și facă de cap?

- Cum vă veți poziționa ca președinte față de referendumul privind reducerea numărului de parlamentari la 300?

- Este o dorință larg răspândită în societate pentru un stat mai suplu și mai eficient. Vedem că votanții din toate categoriile și din tot spectrul politic, stânga, centru sau dreapta, vorbesc despre birocrația sufocantă din România, despre nepotism, despre un stat nefuncțional într-un final.

Sigur, pentru vechii politicieni programele de reformă a statului anunțate sunt doar promisiuni de campanie, inclusiv reducerea numărului de parlamentari. Pentru mine, însă, reprezintă un pas important în reforma instituțională, pentru că puterea exemplului este extrem de importantă pentru reușita unor schimbări profunde.

Așa că voi depune toate eforturile să îndeplinim dorința exprimată prin vot la referendum pentru un parlament de 300 de demnitari. Abia atunci vom da un semnal întregii societăți, întregului aparat bugetar, că în România se vrea și se poate face reformă.

Un legislativ cu un număr mai mic de parlamentari va însemna și o competiție mai acerbă pentru fotoliile de demnitari. Atunci mă aștept ca partidele să aleagă cu mai mare grijă viitorii candidați, să prevaleze criteriile de profesionalism și profilul moral.

Este ceea ce urmărim și prin reforma administrativă, profesionalizarea corpului funcționarilor publici, criterii de performanță și evaluări obiective.

Kelemen Hunor ar vrea candidat comun la prezidențiale, dar respinge liderii principalelor partide: "Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu nu stârnesc prea multe emoții"

Președintele UDMR Kelemen Hunor s-a declarat un susținător al ideii unui candidat comun al partidelor proeuropene la alegerile prezidențiale marți, 10 decembrie. Hunor a tăiat însă de pe...

CTP îl vrea pe Ilie Bolojan în cursa pentru Cotroceni: "Doamna Lasconi ar trebui să dea măcar o dată dovadă de înțelepciune"

Cristian Tudor Popescu susține regruparea dreptei după anularea alegerilor prezidențiale și propunerea unui candidat comun. Publicistul spune însă că Ilie Bolojan ar fi alegerea potrivită...