Implicarea Moscovei în alegerile altor state. Specialist: „Influențează tot timpul dezbaterile și opiniile din spațiul public”

Implicarea Moscovei în alegerile altor state reprezintă o dorință de control a Kremlinului și se poate produce prin mai multe modalități, arată experții contactați de Ziare.com, principalul mod de acțiune fiind dezinformarea.

Subiectul a revenit în centrul atenției publice anul acesta în contextul unor teste electorale importante din mai multe state, precum alegerea președintelui SUA sau parcursul european al Republicii Moldova.

Tema privind imixtiunile Rusiei în alegeri este reluată și de candidații și experții români, pe fondul scrutinelor la prezidențiale și parlamentare de la finalul anului. Candidatul independent Mircea Geoană a subliniat că „încercările Rusiei de a vulnerabiliza România, prin imixtiunea în politica noastră internă, trebuie luate în serios și contracarate cu responsabilitate de către instituțiile abilitate ale statului”.

Candidatul independent este însă în mijlocul unor controverse, în contextul unei anchete jurnalistice internaționale care arată că un fost șef de campanie al său a deschis o afacere alături de un om de afaceri rus, pe vremea când Geoană încă se afla la NATO. În context, fostul secretar general adjunct al NATO a acuzat o acțiune de kompromat împotriva sa.

Amenințarea parcursului european al Moldovei

În același timp, premierul Marcel Ciolacu, fiind întrebat despre posibila influență a Kremlinului, a avertizat cu privire la interesul Federației Ruse la graniță. „Un război hibrid din partea Rusiei este, dar este mai pregnant în Republica Moldova, sunt mai interesați, în primul rând în Republica Moldova”, a explicat șeful guvernului într-un interviu pentru Antena 3 CNN.

Atât atenția liderilor români, cât și cea a liderilor internaționali este îndreptată către Republica Moldova, acolo unde alegerile prezidențiale vor avea loc în aceeași zi cu referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Consilierul pentru securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, a avertizat într-o declarație pentru Politico că Federația Rusă a pornit un „atac fără precedent” al tacticilor hibride împotriva fostei republici sovietice pentru a împiedica aderarea la blocul comunitar. De altfel, anul 2024 a fost acaparat de o serie de atacuri privind dezinformarea și măsuri cu privire la presa de propagandă a Rusiei.

Conținut generat de AI în SUA

Atenția este sporită și în cazul SUA, acolo unde au fost lansate mai multe acuzații de imixtiuni ale Rusiei și au fost luate măsuri în contextul alegerilor prezidențiale de la finalul anului. Un oficial al Biroul Directorului de Informații Naționale (ODNI) a anunțat recent că Rusia a produs mai mult conținut de inteligență artificială (AI) pentru a influența alegerile prezidențiale din SUA decât orice altă putere străină, ca parte a efortului său mai amplu de a-l împinge pe candidatul republican Donald Trump în fața democratei Kamala Harris, relatează Reuters.

De asemenea, pe 4 septembrie, Departamentul Trezoreriei din SUA a anunțat că a supus sancțiunilor zece cetățeni ruși și două entități pentru participarea la influențarea malignă a alegerilor prezidențiale din noiembrie, pe lângă alte măsuri cu privire la media rusească, inclusiv eliminarea unor conturi de TikTok asociate cu mass-media de stat a Rusiei.

Ce spun experții

Expertul în comunicare Dumitru Borțun a explicat pentru Ziare.com că agenții de propagandă a Rusiei își îndreaptă în special atenția asupra unui public sub pragul celui informat, spre dezinformat în general, punând vina posibilelor influențe pe seama dezinformării. „E un public care consumă informație, dar nu de dragul cunoașterii, de dragul adevărului”, a explicat Dumitru Borțun, amintind de un studiu care vorbește de un „institut specializat de studiere a opiniei publice, aflat lângă Sankt Petersburg, în care erau organizați acum câțiva ani 30 de mii de troli. Oameni care intervin pe rețelele sociale în diferite țări. America de Nord, America de Sud, Europa Centrală, Europa Occidentală, deci organizați pe externe, pe direcții”.

„Oamenii ăștia influențează tot timpul discuțiile, dezbaterile și opiniile din spațiul public neoficial, nu mainstream, de sub radar, pe rețele sociale, prin informații false sau comasări de informații, teorii ale conspirației, genul ăsta. Teoria conspirației este varianta contemporană a zvonului, numai că este un zvon mai elaborat și mai credibil, pentru că vine sub aspect de adevăr”, a mai explicat Dumitru Borțun.

Expertul a mai punctat că astfel de acțiuni „au influențat alegeri. Sunt studii, s-au făcut și după Brexit, și după alegerile din Turcia, și după alegerile din Statele Unite. A fost acel segment de nehotărâți, care nu au o opinie formată, sunt influențați și astfel ajung să voteze sub influența acestora”.

Amplificarea conflictelor sociale

Expert în dezinformare, Ciprian Cucu a explicat pentru Ziare.com că „scopul Rusiei este destul de simplu. Vor să rescrie regulile internaționale și să aibă un cuvânt mai mare de spus, mai specific, vor să controleze mai mult spațiul și fizic, și metaforic, să zicem. Asta este o metodă recunoscută, în care ce faci este să te duci și să exploatezi slăbiciunile, să zicem, ale adversarilor. Dacă sunt niște probleme sociale, niște conflicte sociale, apeși acolo pedala asta a disensiunilor, care din nou, variază. De exemplu, în Statele Unite, în perioada „Black lives matter”, au existat o serie de pagini de Facebook care erau fondate de agenții din Rusia, care pretindeau că sunt pagini din Statele Unite, și ce este interesant este că unele pagini susțineau protestele și unele susțineau poliția, adică autoritățile împotriva protestelor, și atunci ei, ce urmăreau de fapt era să amplifice acest clivaj”.

„Creând haos, scade coerența unui răspuns euroatlantic, să zicem, la provocările pe care ei (n. r. - agenții de propagandă ai Rusiei) le pot face”, a mai punctat Ciprian Cucu, arătând totodată că modalitățile de acțiune împotriva imixtiunilor Rusiei nu trebuie să se rezume doar la contracararea dezinformării, acolo unde atât societatea, cât și instituțiile statului trebuie să mai lucreze pentru a produce o „informare mai puțin superficială”. Tot aici, specialistul a subliniat importanța comunicării strategice în cazul autorităților și a presei. „Autoritățile, cel puțin în România, tind să fie mai degrabă lipsite de transparență”, a mai explicat Ciprian Cucu, arătând că această meteahnă scade încrederea în autorități, dar și că în anumite cazuri crizele sunt fie supraestimate, fie subestimate.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a explicat recent, într-o postare pe Facebook că „metoda ”infiltrării politice”, folosită de Kremlin astăzi, este construită și adaptată la noile realități, plecând de la vechile structuri NKVD, ulterior KGB. Înainte de a acționa, ai nevoie de o rețea extinsă, funcțională, finanțată, plasată și promovată în timp, uneori în decenii, formată din jurnaliști, politicieni, analiști, profesori, preoți, magistrați, militari, oameni de afaceri, artiști, ONG-iști etc. La momentul potrivit, rețeaua devine vocală. Mai întâi este ”contestatară”, cultivând, în același timp, disoluția socială”.

Totodată, rectorul SNSPA a amintit de campania anterioară prezidențială din SUA și de Brexit, ieșirea Marii Britanii din uniunea Europeană, fiind de părere că plecarea Marii Britanii și succesul lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din 2016 nu s-ar fi produs fără implicarea Rusiei.

Cu privire la modalitățile de contracarare a unor astfel de acțiuni, Remus Pricopie, a mai explicat că „singurele modalități” sunt „să-i expui opiniei publice și să aplici legea”.

Crin Antonescu după decizia CCR de anularea alegerilor prezidențiale: ”Decizia de azi e preferabilă unei eventuale decizii de invalidare a rezultatelor din turul doi”

Crin Antonescu, fost lider PNL, a declarat, vineri, 6 decembrie, la un post TV, că decizia CCR de azi e preferabilă unei eventuale decizii de invalidare a rezultatelor din turul doi al alegerilor...

Deputat USR, după anularea alegerilor. „A treia lovitură de stat a CCR în 6 luni”

Deputatul USR Emanuel ungureanu a criticat vineri, 6 decembrie, în termeni duri decizia Curții Constituționale a România de a anula întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale....