Mircea Geoană, probabil cel mai atacat candidat în această campanie electorală, are un parcurs și un trecut politic cel puțin controversat. Există semne de întrebare în legătură cu modul în care a ajuns în diplomație la începutul anilor 90, în contextul în care tatăl său a fost general de armată în perioada comunistă, și despre calificarea sa reală, fapt alimentat și de suspiciunile de plagiere a doctoratului.
Totodată, întreaga sa carieră politică a fost marcată de stângăcii, gafe și asocieri cu personaje dubioase, gafe care continuă și în ziua de astăzi. Astfel, de la depunerea oficială a candidaturii, Geoană a reușit să facă un număr enorm de greșeli și să stârnească multe controverse. În același timp, acesta promite de la umbra unui discurs populist că este singura variantă pentru România, împingând în față competența pe care i-o conferă trecutul la NATO.
Ziare.com își propune o serie de articole informative cu privire la controversele și principalele probleme de discurs ale favoriților din cursa pentru Palatul Cotroceni. Astfel, alegătorii pot face o alegere mai informată cunoscând întocmai trecutul și liniile de discurs care pot masca intenții și retorici ascunse.
Se poate spune că Mircea Geoană a avut parte de un start avantajos în viață, având norocul să fie fiul unui fost important general în perioada comunistă.
Ioan Geoană a lucrat la Ministerul Apărării timp de aproape trei decenii, până în 1992. Presa a relatat că ar fi fost trimis la Moscova pentru specializare în aceeași perioadă cu studentul Ion Iliescu.
Totodată, unele voci susțin că Ioan Geoană l-ar fi ajutat pe Ion Iliescu cu planurile subterane ale Capitalei, de unde ar fi acționat așa-zișii teroriști în zilele tulburi ale Revoluției, astfel asigurându-i fiului său, Mircea, o traiectorie în viață, așa cum avea să se dovedească mai târziu, scrie Ingestigatoria.ro.
La înmormântarea generalului Geoană, în anul electoral 2009, care a avut loc la Cimitirul Militar Ghencea, Patriarhul Daniel a transmis atunci, prin episcopul vicar patriarhal Vincențiu Ploieșteanul, un text despre personalitatea fostului general comunist în termeni elogioși și plini de compasiune.
La înmormântare au participat toți liderii de seamă ai PSD, miniștri ai partidului și inclusiv Ion Iliescu și Adrian Năstase.
În contextul influenței pe care tatăl său o avea, din poziția de general în perioada comunistă, Mircea Geoană s-a bucurat de o educație aleasă.
După absolvirea Colegiului Național Sfântul Sava din București, a urmat Politehnica, unde s-a specializat în Mecanică, iar în 1988 se înscrie la Facultatea de Drept, pe care o termină în 1993.
Între ‘92 și ‘93, Mircea Geoană urmează un curs al Școlii Naționale de Administrație la Paris, iar în 1994 face un curs privind instituțiile democratice chiar la NATO, potrivit Investigatoria.
În 1999, Geoană ajunge la Harvard Business School, unde urmează un program de dezvoltare managerială, iar în 2005 își obține doctoratul în economie mondială în cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Geoană a făcut trecerea de la inginer la diplomat după Revoluție, ajungând referent în Ministerul de Externe în 1990 și, la doar un an după, ajungea la conducerea Direcției de Afaceri Europene.
După absolvirea Facultății de Drept, ajunge purtător de cuvânt la instituția condusă de Teodor Meleșcanu, culminând în 1996, la doar 37 de ani, cu funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii.
Devine și ministru de Externe, în 2000, în guvernarea Năstase, intrând în PSD.
Istoria politică a lui Geoană este bine cunoscută. Pierde Primăria Capitalei în 2004, în fața lui Traian Băsescu, devine ulterior lider al PSD, după ce îl învinge în congres pe Ion Iliescu, care îl etichetează „prostănac”, și urmează apoi să piardă alegerile prezidențiale.
În luna iulie, înainte de a-și anunța candidatura la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană era acuzat de plagiat în teza sa de doctorat susținută în 2005 la Academia de Studii Economice (ASE).
Jurnalista Emilia Șercan a publicat o investigație în publicația PressOne.ro, potrivit căreia Geoană a preluat zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții Bill Clinton și George W. Bush, fără a folosi ghilimele sau atribuire.
Teza de doctorat a fost susținută după 12 ani de studii doctorale și avea ca subiect integrarea României în structurile euro-atlantice. Cu toate acestea, subiectul principal este tratat pe doar 1,4% din lucrare, în timp ce mare parte din text se concentrează pe economia americană, inclusiv pe politicile Rezervei Federale și evoluția NASDAQ.
Geoană, care a avut o carieră în diplomație, inclusiv ca ambasador al României în SUA și ministru de Externe, nu menționează momente-cheie din procesele de aderare la NATO și UE în teză.
Inițial, în discuția cu PressOne, Geoană a negat neconvingător acuzațiile de plagiat, afirmând că a lucrat „onest” și „sârguincios” la lucrare.
Ulterior, fostul secretar general adjunct al Alianței a continuat să discrediteze investigația.
Campania electorală din anul 2009 a fost, probabil, una dintre cele mai dure din istoria alegerilor prezidențiale, cu acuze de o parte și de alta.
În cursă era din nou Traian Băsescu, din partea PDL, și Mircea Geoană, de la PSD, învins de același Băsescu în 2004 la alegerile pentru Primăria Capitalei.
Punctul culminant al luptei politice și lovitura de grație pentru Mircea Geoană a venit în timpul dezbaterii televizate de la Realitatea TV. La un moment dat, în timpul dezbaterii, cei doi candidați trebuiau să-și adreseze întrebări, iar Traian Băsescu a adus în discuție o întâlnire dintre Geoană și Sorin Ovidiu Vântu, controversat om de afaceri și patron al postului TV care găzduia dezbaterea, întâlnire care ar fi avut loc în noaptea precedentă.
Întrebarea lui Băsescu a venit după ce Geoană a negat că s-a întâlnit cu Vântu, în contextul în care Nicolae Popa, martor principal în dosarul FNI, fusese arestat la Jakarta.
Mircea Geoană, care oricum fusese dominat în timpul dezbaterii, s-a arătat, din nou, incapabil să contracareze, iar Băsescu a profitat din plin și l-a atacat pe această temă, mulți analiști considerând că Geoană a pierdut foarte mult în acele momente.
Seara alegerilor a fost una pe cât de amuzată, pe atât de tragică pentru Mircea Geoană, care s-a bucurat pentru victorie, deși nu fuseseră numărate și voturile din diaspora, care îl ajutau într-un final pe Băsescu să câștige al doilea mandat.
Tot în 2009, Mircea Geoană ar fi călătorit la Moscova cu un avion privat al aceluiași Sorin Ovidiu Vântu.
Recent, Mircea Geoană a răspuns că, de fapt, a mers cu un avion de linie și că vizita sa la Moscova a fost una „exploratorie”, în calitate de persoană privată, însă fără vreun rezultat, pentru că „nu a câștigat alegerile din 2009”.
Vizita inoportună de la Moscova ar fi fost un alt motiv pentru care prezidențiabilul Geoană nu a câștigat în anul acela alegerile.
Odată cu pierderea alegerilor prezidențiale, în dulcele stil PSD, Mircea Geoană este exclus din PSD, în 2011. Revine în partid pentru a obține un mandat de senator la Dolj, dar este din nou exclus în 2014 pentru că ar fi pus la cale preluarea partidului de la Victor Ponta alături de Marian Vanghelie.
Asocierea lui Geoană cu Vanghelie este și un aspect controversat din carierea sa politică, cel care ar fi luat cea mai mare mită din istoria politică a României (30 de milioane de euro), fapte care s-au și prescris la începutul anului acesta, fiind și cel care urma să-i aducă lui Geoană o chemare la DNA.
În 2015, Geoană era chemat la discuții la DNA în contextul în care primarul de la Sectorul 5 i-ar fi dăruit fostului lider PSD trei ceasuri de lux, în valoare de 100.000 de euro.
Astfel, cele trei accesorii de lux urmau să fie puse sub sechestru, existând suspiciuni că ar fi fost cumpărate cu bani frauduloși și oferite cadou lui Geoană.
Potrivit procurorilor, Vanghelie i-a dăruit lui Geoană un ceas Glashutte care costa în jur de 40 de mii de dolari. Celelalte două erau ceasuri de la brandul Vacheron Constantin, la fel de scumpe, potrivit Investigatoria.
Geoană a susținut că ceasurile au fost primite cadou de la Vanghelie și că nu a cerut niciun favor în schimbul lor.
Recent, într-un interviu acordat G4Media.ro din poziția de candidat, Geoană a declarat că a primit ceasurile de lux de la Marian Vanghelie la împlinirea vârstei de 50 de ani și că nu a știut ce conține cadoul.
El a spus că ceasurile sunt acum sub sechestru în procesul în care Vanghelie este judecat pentru fapte de corupție.
După o perioadă petrecută în afara politicii, Mircea Geoană a fost numit adjunct al secretarului general NATO.
Viorica Dăncilă, premier în 2019, susține însă că Mircea Geoană a fost nominalizat de Guvern.
Pe parcursul ultimilor doi ani, de când începuse să circule informația că fostul social-democrat va candida la prezidențiale, Geoană a amestecat treburile externe de la NATO cu campania internă din România, folosindu-se de funcția sa în întâlniri prin țară și diaspora pentru a aduna capital politic.
A evitat pe toată perioada de final a mandatului să spună concret dacă va candida, lăsând însă mereu să se înțeleagă că o va face.
Ulterior, imediat după terminarea mandatului, Mircea Geoană și-a anunțat oficial candidatura, iar campania sa a început cu adevărat.
Urările către Regele Mihai
Una dintre primele gafe ale lui Mircea Geoană a fost când i-a urat „sănătate” Regelui Mihai, deși acesta era decedat din anul 2017.
“Mă întorc la ceea ce spunea Regele Mihai în 2011 când a făcut 90 de ani, Dumnezeu să-i dea sănătate, am fost și în Senat când a avut ultimul discurs. Țara are nevoie de cârmuitori drepți și pricepuți. Astăzi, România nu are cârmuitori nici drepți, nici pricepuți”, a spus Geoană, într-un interviu acordat pentru PRO TV, imediat după anunțarea candidaturii la prezidențiale.
Ulterior, Geoană a explicat într-o postare pe Facebook că s-a exprimat greșit și că regretă această greșeală.
„Regele Mihai este unul dintre reperele națiunii române și va rămâne veșnic în memoria noastră pentru exemplul de decență, de sacrificiu și iubire de țară. Odihnească-se în pace!”, a scris acesta.
„Decrețelul” Geoană
În septembrie, invitat la o emisiune la Digi24, Geoană comitea o nouă gafă. Declara că este decrețel, deși era născut în 1958.
Era o discuție legată de avort, în care Geoană a declarat: ”Eu cred în dreptul femeii de a decide ce face cu viaţa ei… noi suntem în România, nu suntem în America. Noi am trăit în anii… eu sunt decreţel şi eu”, a spus Geoană.
Generația „decrețeilor” se referă la persoanele născute după 1966, anul în care fostul dictator Nicolae Ceaușescu a emis un decret care interzicea avortul, pentru a crește forțat populația României.
O nouă dispută verbală cu Băsescu
Tot la Digi24, Mircea Geoană făcea o altă afirmație controversată, aceea că fostul președinte Traian Băsescu s-ar afla într-o „stare avansată de degradare biologică.”
Geoană a spus că, dacă ar câștiga alegerile, i-ar folosi pe fostul președinte Klaus Iohannis sau pe fostul premier Dacian Cioloș „în plan internațional”.
Întrebat dacă l-ar folosi și pe Traian Băsescu, Geoană a răspuns: „Mai puțin, pentru că e într-o zonă de degradare biologică destul de importantă, în sensul că nu cred că își mai dorește viață publică, a spus că nu mai dorește”, a spus Mircea Geoană.
Pus să clarifice afirmația de către realizatori, Geoană a răspuns: „În sensul că e într-o perioadă din viață în care vrea să facă altceva și e bine să facă altceva, pentru că nu cred că a lăsat cea mai bună amintire. În sensul că a spus că nu mai vrea să facă parte din viața publică”, a precizat el.
Afirmația i-a atras imediat replica acidă a fostului președinte Traian Băsescu, într-o intervenție la același post de televiziune.
„I-am administrat două bătăi și pot să-i înțeleg resentimentele. Se pune în poziția de a se pregăti pentru a doua ”Mihaela, dragostea mea”. El se vede președinte și nu e cazul. În ceea ce privește degradarea, sunt un om de 72 de ani. În mod categoric nu mai am sănătatea unuia de 30 de ani. Am o operație pe coloană, tiroidă, aortă și internări pentru infecții la plămâni. Dar acest lucru nu mă face să fiu la nivelul de degradare la care să doresc sănătate regelui Mihai I. Eu cred că domnia sa are o obsesie care e generată de propriile lui gafe”, a afirmat Băsescu.
„Nu poți să nu corectezi imediat, dacă a fost o greșeală, afirmația că-i dorești sănătate regelui Mihai. Probabil că a ajuns acasă, iar Mihaela i-a dat una peste ceafă și i-a spus: ”Nătărăule, vezi că a murit”. Aș vrea să-i spun un lucru foarte direct. Nu mi-am propus să fiu parte a acestei campanii. Dar nici nu vreau să mă pun în situația să-l bat pentru a treia oară, de data asta fără să candidez”, a continuat fostul președinte.
Geoană, „antrenorul”
La începutul lunii octombrie, invitat la o emisiune sportivă la Gazeta Sporturilor, „Prietenii lui Ovidiu”, cu Ovidiu Ioanițoaia, Mircea Geoană a declarat că a fost antrenor de fotbal, ca la o diferență de un minut să nege acest lucru.
N-am fost legitimat sportiv, dar în anii 80, cu câțiva ani înainte de Revoluție, m-am apucat să fiu antrenor de fotbal. Am fost antrenor în Divizia Onoare, Promoție și când a venit Revoluția dădeam examenul, cu Zalupca (fundaș la Rapid), ca să fim arbitri la Divizia C”, a spus Mircea Geoană, la Prietenii lui Ovidiu.
„Deci și antrenor și arbitru?”, a întrebat Ioanițoaia, la care Mircea Geoană a răspuns: „Da! Mi-a plăcut sportul și îmi place și astăzi”.
După care a afirmat: „Eu, ca antrenor?! Nu… Eu am fost tot timpul antrenat de către profesorii mei! Dar, îmi place sportul, îl fac și astăzi… Joc ceva tenis, în fiecare zi fac sport acasă, bicicletă, abdomene. Îmi face plăcere să fac sport”.
Legăturile cu Rusia, dezgropate: Criza Mănescu și acuzațiile la adresa jurnaliștilor
La începutul lunii octombrie, după anunțarea candidaturii, o investigație a scos la iveală faptul că un fost coordonator de campanie al lui Mircea Geoană, Rareș Mănescu, soțul fostului ministru de Externe Ramona Mănescu, ar fi făcut afaceri cu un oligarh rus.
Geoană, prevăzător, anunțase deja în presă că ar urma să fie victima unei operațiuni de „kompromat”.
Totodată, soții Mănescu ar fi donat peste 14.000 de euro pentru fundația Mihaelei Geoană, iar fiul lor, Vlad Mănescu, ar fi vândut o companie de consultanță unei foste colaboratoare a oligarhului rus Moshe Kantor, sancționat internațional. La momentul tranzacției, Mănescu senior era implicat în campania electorală a lui Mircea Geoană, pentru alegerile prezidențiale. Mircea Geoană a catalogat toate dezvăluirile drept „o acţiune de kompromat pe model FSB”.
Fostul secretar adjunct al NATO a clarificat însă cum a avut loc donația sumei de peste 14.000 de euro către fundația condusă de soția sa și i-a catalogat pe soții Mănescu drept „oameni onorabili”.
În tot acest scandal, totuși, Geoană s-a mai remarcat prin ceva. Acesta l-a atacat pe Attila Biro, unul dintre semnatarii investigației de la Context.ro, acuzându-l că a făcut parte dintr-o operațiune de asasinare a procurorului general al Bulgariei, informație dovedită a fi un fake news.
Tal Hannan și ferma de trolli
La sfârșitul lunii octombrie, Mircea Geoană era invitat la o dezbatere la Antena 3 CNN, iar Elena Lasconi lansa o serie de acuzații la adresa candidatului independent. Acesta susținea că Geoană s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, cunoscut și ca ”Jorge”, un om de afaceri israelian, fost operator de forțe speciale implicat în campanii de dezinformare pentru a manipula alegerile din mai multe țări.
Mircea Geoană a negat că l-ar cunoaște, însă a declarat că a mers în Israel și s-a întâlnit cu cetățeni israelieni.
Ulterior, Lasconi a postat o fotografie cu Tal Hanan în România, în fața Institutului Aspen din București, fondat de Mircea Geoană.
Contactat de jurnaliștii de la Digi24.ro, Tal Hanan a declarat că a fost în România, dar că nu vorbește despre clienții săi.
Scandalul ia o și mai mare amploare când premierul Marcel Ciolacu declară că știe de existența unei „ferme de trolli/boți” în București, care ar lucra pentru campania lui Mircea Geoană.
În acest context, Ministerul Digitalizării a apelat la Meta pentru a afla care sunt conturile de boți, iar compania lui Mark Zuckerberg a comunicat că a descoperit zeci de astfel de conturi, dar nu se știe încă în favoarea cărui candidat lucrau acestea.
Ministerul de Interne a deschis un dosar penal în acest sens.
Organizația lui Tal Hanan, denumită Team Jorge, a încercat, în parteneriat cu Cambridge Analytica, conform sursei menționate, să influențeze alegerile generale din Nigeria din 2015.
Grupul condus de Tal Hanan utilizează un software denumit AIMS pentru a genera conturi false pe rețelele sociale, pe care le exploatează pentru a difuza informații false.
Operațiunea lui Tal Hanan a fost investigată sub acoperire de jurnaliști de la TheMarker, Radio France și Haaretz din Israel, în colaborare cu organizația de jurnalism Forbidden Stories. Rezultatele acestei investigații au fost publicate în comun în februarie 2023 de către The Guardian, Le Monde, Haaretz, Der Spiegel și alte publicații. Hanan a respins orice acuzație
Discursul plagiat al Anei Geoană, fiica prezidențiabilului
După dezbaterea de la Antena 3 CNN se naște o nouă controversă. A fost sau nu plagiat discursul Anei Geoană, fiica candidatului independent?
Jurnalistul Andre de Hillerin a semnalat faptul că discursul fiicei lui Geoană este copiat în proporție foarte mare din discursul nepoatei lui Donald Trump, Kai Trump, de la Convenția națională a partidului Republican, care a avut loc anul acesta, în iulie.
După izbucnirea noului scandal, Mircea Geoană a declarat că nu știa acest lucru.
„(...) Efectiv a încercat din toată inima să mă ajute, îi mulţumesc foarte mult. Se mai întâmplă şi mici pozne de acest gen. În America, acel tip de limbaj este unul relativ standardizat în astfel de momente. Îi mulţumesc foarte mult şi lui Alex, mă bucur mult că au fost alături de mine şi chiar am fost foarte, foarte emoţionat”, a spus Mircea Geoană, la Prima TV.
Discursul lui Geoană, conservator și populist
Mircea Geoană candidează independent la alegerile prezidențiale din acest an, fiind inițial cotat cu șanse foarte mari de a intra în turul al doilea. Șansele sale par să se mai fi diminuat, iar candidatul face acum apel la „votul util” în favoarea celui mai bine cotat candidat care să-l înfrunte pe Marcel Ciolacu și să-i închidă lui George Simion poarta către turul al doilea.
La o primă vedere, discursul lui Mircea Geoană pare unul orientat spre Europa, NATO și colaborare și toleranță. Intrând mai adânc în temele de campanie ale lui Mircea Geoană, la o consultare a site-ului „România Renaște”, platforma socială care îi susține candidatura, discursul capătă o tentă populistă și ușor naționalistă, pe alocuri.
Discursul și temele înaintate de Geoană sunt critici la adresa actualei clase politice, el se erijează în entitate externă salvatoare, nu singur, ci printr-o echipă de oameni competenți, democrați, dar și „patrioți”. Astfel, caracterul populist al lui Mircea Geoană, prezent la absolut toți candidații de anul aceste, capătă și mai mult contur.
Abordarea lui Mircea Geoană în privința temelor societale sensibile, precum drepturile LGBTQ și avortul, sunt și ele interesante din punctul de vedere al lui diplomat de carieră „orientat spre Occident”.
Întrebat despre dreptul la avort, Mircea Geoană a declarat că este de părere că avortul ar trebui să fie ultima soluție, nu prima, și în cazuri grave.
În ceea ce privește persoanele din comunitatea LGBTQ, Mircea Geoană a declarat că le respectă preferințele, dar consideră că România nu este „pregătită” pentru căsătorii între persoane de același sex.
Mircea Geoană consideră că „trebuie lucrat cu respect” și că „toţi cei care au preferinţe de altă natură” sunt români ca oricare alții și trebuie protejaţi.
La fel ca Elena Lasconi, Mircea Geoană încearcă să nemulțumească cât mai puțini alegători și să strângă voturi din toate bazinele electorale, dacă este posibil, chiar și din bazinul AUR, evitând să răspundă prompt la „problemele spinoase”.
Astfel, la o primă analiză, pare că discursurile și viziunile candidaților sunt uniforme, cu ușoare accente extremiste pe alocuri, însă amprenta conservatoare este universal valabilă, preferând să se muleze pe marele electorat.