Referendumul pe care Mircea Geoană vrea să-l facă, dacă va ajunge președinte al României: „Va avea valoare obligatorie” INTERVIU

Candidat la raport. Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru data de 24 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe data de 8 decembrie. Până acum, din partea candidaților, dezbateri ample față în față nu au avut loc. În schimb, această campanie a fost marcată mai degrabă de ironii, atacuri la persoană și controverse.

În acest context, Ziare.com a discutat cu mai mulți aspiranți ai funcției de la Palatul Cotroceni despre inițiativele concrete pe care vor să le implementeze, respectiv despre modul în care ar putea influența politica internă și politica externă din calitatea de președinte.

Primul candidat cu care Ziare.com a discutat este Mircea Geoană. Acesta susține că, în eventualitatea în care va ajunge președinte al României, va impulsiona reforme în educație și în sănătate. De asemenea, acesta susține că va sprijini investițiile în digitalizare și depolitizarea instituțiilor publice. În plus, candidatul susținut de mai multe ONG-uri are în plan să reia, într-un mod aplicat, subiectul privind reducerea numărului de parlamentari. În ceea ce privește politica externă, Mircea Geoană privește cu entuziasm succesul „en fanfare” al lui Donald Trump.

- Ziare.com (Andi Miron): Dacă veți ajunge președinte al României, care vor fi principalele 3 priorități ale dumneavoastră, realiste, fezabile și cum le veți realiza?

- Mircea Geoană (candidat la prezidențiale): Educația și Sănătatea declarate ca Urgențe Naționale, cu elaborarea de programe precise, măsurabile și auditabile permanent.

Digitalizarea accelerată și integrală a serviciilor publice pentru cetățeni - Introducerea registrului electronic al pacientului. Finalizarea cadastrării la nivelul întregului teritoriu. Codificarea și simplificarea legislației, în scopul reducerii la jumătate a duratei proceselor, ca în Polonia.

Depolitizarea și auditarea companiilor strategice din portofoliul statului român, începând cu cele din energie.

- În ceea ce privește politica externă, cum trebuie să se raporteze România în relația cu următoarele state? Primul, SUA.

- Președintele Trump vine cu o agendă de transformare importantă, atât în plan intern, american, cât și în plan internațional. Am pus bazele parteneriatului strategic cu SUA și mă angajez ca această relație cu America să meargă la nivelul următor în timpul mandatului meu de Președinte al României. De la parteneriat strategic, la o adevărată relație de alianță politică, strategică și tehnologică.

- Rusia.

- Rusia este principalul și cel mai periculos adversar al NATO și al UE. Politicile României vor informa și urma linia strategică în relația cu Rusia pe care Summit-ul NATO de la Haga, în 2025, o va stabili.

- Ungaria.

- Ungaria este un vecin important, care însă a ales o linie de politică externă pe care nu o împărtășesc. Vom fi deschiși colaborării și proiectelor care ne servesc interesele, însă vigilenți și contracarând orice încercare de a crea probleme regionale și de a slăbi coeziunea și solidaritatea europeană și transatlantică.

- Ucraina.

- Ucraina este cel mai mare și complex vecin al României. Vom continua să susținem Ucraina în războiul ilegal declanșat de Rusia. Vom trata cu prioritate proiectele de reconstrucție și de implicare a firmelor românești în acest proces. Vom ridica la nivelul cel mai înalt problema comunității românești din Ucraina, inclusiv negocierea dreptului Bisericii Ortodoxe Române de a avea parohii în comunitățile românești, după modelul aplicat în Republica Moldova.

- Republica Moldova.

- Integrarea europeană a Republicii Moldova până în 2030, rezolvarea problemei transnistrene, crearea unui spațiu economic comun, participarea în comun la reconstrucția Ucrainei, sprijinirea activă a diasporei basarabene cu dublă cetățenie, inclusiv în efortul conjugat de repatriere, sprijinirea candidaturii comune Iași-Chișinău pentru Capitala Culturală Europeană.

- Dacă veți ajunge președinte, cum vă veți poziționa față de referendumul privind reducerea numărului de parlamentari la 300?

- Ca președinte, voi milita pentru crearea legislației necesare ca referendumul să capete valoare obligatorie și nu doar consultativă, în funcție de interese politice conjuncturale. Voi descuraja suprapunerea referendumurilor cu alte tipuri de alegeri, conform opiniei Comisiei de la Veneția. Voi propune un nou referendum, de această dată cu valoare obligatorie, pentru reducerea numărului de parlamentari și a oportunității păstrării sau renunțării la sistemul bicameral, astfel încât alegerile parlamentare din 2028 să se desfășoare pe noul sistem.

După criteriul efectelor juridice produse, referendumurile pot fi:

- decizionale, adică produc efecte juridice obligatorii;

- consultative, adică nu produc efecte juridice obligatorii.

Referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, respectiv cel pentru trecerea la Parlamentul unicameral, organizat în 2009, susținut de către Traian Băsescu în timpul campaniei electorale, a fost un referendum consultativ. 89% dintre cei care au mers la urne au votat favorabil pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. De asemenea, 78% au fost de acord cu parlamentul unicameral.

România nu va intra în război, susține cu tărie Mircea Geoană. "Declarațiile lui Călin Georgescu sunt periculoase și iresponsabile"

Mircea Geoană, candidat la președinția României, a catalogat duminică, 8 decembrie, declarațiile date de Călin Georgescu, într-o emisiune TV, ca fiind "periculoase și iresponsabile"....

Pîrvulescu face portretul viitorului președinte. "Un preşedinte fără experienţă politică ar fi doar un notar la Palatul Cotroceni"

Politologul Cristian Pîrvulescu susține că viitorul președinte al țării trebuie să aibă experiență politică și să fie o persoană „cât mai puțin atacabilă”, la fel ca și...