De ce s-a sfărâmat mitul prezenței crescute la vot care salvează democrația. Politolog: „În anumite contexte, prezența ne costă”

De-a lungul timpului s-a vorbit despre beneficiile unei prezențe crescute la vot, atât în țară, cât și în Diaspora, votul fiind cel mai important exercițiu democratic și unul dintre pilonii unei democrații autentice. Prezența crescută din primul tur al alegerilor prezidențiale a fost apreciată de întreaga opinie publică, dar rezultatul final al alegerilor a fost un șoc, dovedind că o prezență mare la urne poate ascunde un rezultat nefavorabil democrației din România. Și diaspora, care a arătat la ultimele runde de alegeri că este capabilă să schimbe rezultatul acestora, este acum privită circumspect, din cauza imprevizibilității legate de vot.

Politologul George Jiglău face o diferență între cultura politică dependentă, determinată de progresul general al comunității, și cultura politică participativă.

O explicație simplă pentru conceptul de cultură politică participativă, specifică oricărei democrații, arată că cetățenii știu ca pot influenta decizii, desfășurarea unor evenimente politice. Ei au puterea și sunt conștienți de ea și pot opri orice fel de decizii administrative care ar avea efecte negative asupra lor.

„La nivel intuitiv, cu siguranță că putem spune că mai mult participare înseamnă mai multă democrație, sau democrație mai bună, însă și în literatura de științe politice, când se vorbește despre cultură politică, există disocierea între cultura politică dependentă și cultura politică participativă, respectiv cetățeni care se înscriu în una dintre categoriile acestea. Conceptul de cultură civică, pe care îl folosim, nu este echivalent cu cultura politică participativă”, afirmă politologul pentru Ziare.com.

El consideră că în momentul în care toți cetățenii sunt foarte participativi, sistemul se supraîncălzește și se prăbușește, pentru că nu poate fi satisfăcută toată lumea.

„În momentul în care toți cetățenii sunt, în egală măsură, foarte participativi, e ca și cum dai unui computer foarte multe comenzi deodată, pentru că participarea asta înseamnă doleanțe, frustrări, critici către stat și, inevitabil, după cum se vede foarte bine și la noi în perioada asta, ceea ce vine dintre cetățeni către stat nu este la fel. Oamenii sunt diverși în ceea ce transmit. Deci, dacă toată lumea ar participa în egală măsură, atunci sistemul se supraîncălzește, se prăbușește, pentru că nu poți satisface pe toată lumea”, consideră Jiglău.

Acesta subliniază că atunci când vine vorba despre participare, civism, în raport cu democrația, lucrurile nu sunt atât de simple când se discută despre cum e mai bine pentru democrație.

„Putem să transpunem și în contextul prezenței la vot, și aici iar sunt niște nuanțe. Din când în când, și mai ales în ultimii ani, a existat discuția asta despre reforma electorală și când vorbim despre reforma electorală ajungem să vorbim și despre pragul electoral, cu care ne-am obișnuit și nu sunt puse la îndoială, deși ar trebui”, spune el.

În opinia sa, pragurile electorale ar trebui să fie scoase la alegerile locale, însă la parlamentare acestea au mai mult sens, fiind vorba despre o reprezentare mai mare.

„Acel prag alternativ, despre care s-a vorbit acum, când se putea ca UDMR să nu treacă pragul de 5 la sută, dar îl putea face prin îndeplinirea procentului de 20% în patru județe, vine de la noi, la organizația noastră de la Cluj. Un prag electoral asociat cu o prezență mare, înseamnă un număr mare voturi și înseamnă un prag de 5 la sută necesar mai mare, dacă vorbim despre intrarea unor partide mai mici în Parlament. Deși este de discutat, în contextul actual, dacă ne dorim mai multe partide în parlament”, adaugă politologul.

Acesta subliniază că o prezență mai mare la vot, poate însemna o misiune mai dificilă pentru partidele mai mici de a intra în Parlament.

„N-o să fiu eu cel care zice că e mai bine ca prezența să nu fie ridicată. Discuția e relevantă, pentru că în anumite contexte, prezența ne costă”, spune acesta.

În ceea ce privește diaspora, Jiglău spune că această comunitate este privită, zilele acestea, cu o oarecare rezervă.

„Ne uităm la diaspora, nu aș vrea să spun chiar cu spaimă, dar cu un pic de rezervă. Pentru că Diaspora a votat pe primul loc Călin Georgescu, dacă punem și voturile lui Simion, au luat 50 și ceva la sută. Cu un ochi râdem, cu un ochi plângem, dar acum 10 ani, în 2014, câtă încântare era legată de votul pentru Diaspora.

George Jiglău amintește că în 2015 susținea, și încă susține, mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, această circumscripție fiind subdimensionată.

„Dar, eram cu toții sub auspiciile a ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2014 (n. red. alegerea președintelui Klaus Iohannis), când era mult mai mare încântarea pentru diaspora, care a avut un rol important, la fel și în 2009”, a subliniat politologul.

Acesta spune că, în momentul de față, se pune întrebarea dacă ne mai dorim mai multă prezență în diaspora, având în vedere rezultatele de la primul tur prezidențial și de la alegerile parlamentare.

„Cred că e bine că lumea vine la vot și, dincolo de toată divizarea din zilele astea, cred că e bine că lumea vorbește mai mult despre politică. Mie mi se pare că oamenii capătă o încredere mai mare în ceea ce privește importanța votului lor, ceea ce este un lucru bun”, consideră el. „În general, m-aș bucura ca trendurile acestea de prezență ridicată să se păstreze, în contextul ăsta”.

George Jiglău spune că variațiile de prezență denotă variații emoționale foarte mari în raport cu politica.

„Și valul acesta de interes cred că este bun, dar îl iau cu rezerve, pentru că urmează să se demotiveze la fel de repede în viitor, și m-aș întrista să fie așa”

Participarea mai ridicată vine la pachet și cu susținerea unor atitudini care pot fi catalogate ca fiind nedemocratice, doar că acest lucru nu poate fi contracarat decât cu mai multă prezență, consideră Jiglău.

Victor Ponta sugerează o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale: „Poate voi candida chiar eu”

Fostul premier Victor Ponta a declarat, duminică seară, că nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2025, în contextul în care nu se regăsește printre candidații anunțați...

Protest masiv organizat de AUR în țară și în fața ambasadelor din diaspora. George Simion: „Suntem mulți și suntem hotărâți”

AUR organizează sâmbătă, 18 ianuarie, un protest la nivel național, atât în fața prefecturilor, cât și în fața ambasadelor din străinătate. Președintele AUR, George Simion a făcut...