România face încă un pas spre extrema dreaptă. Expertă: „Pentru mulți votanți, este ceva abstract. Oamenii vor schimbări și soluții, după crize peste crize”

La primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie, candidatul ultra-naționalist Călin Georgescu a câștigat cele mai multe dintre voturile românilor. Ziua de după alegeri a fost marcată de mai multe analize asupra motivelor care au făcut posibilă ascensiunea lui. Primele cifre arată că Georgescu a luat aproape o treime din votul tinerilor, iar analiștii vorbesc de un vot anti-sistem.

Ziare.com a discutat cu cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, pentru a înțelege în ce măsură diferă Georgescu de AUR și ce efecte ar putea avea reușita sa asupra partidelor tradiționale. Experta argumentează că există o furie a oamenilor împotriva partidelor și a politicilor conservatoare, fără suficiente măsuri care să le asigure cetățenilor un trai mai bun.

În același timp, simpatiile legionare joacă un rol în atragerea unui nucleu dur de votanți și contribuie la normalizarea extremismului de dreapta în spațiul public. Candidatul independent are un istoric de declarații care pun într-o lumină favorabilă sau cel puțin ambiguă criminalii de război și liderii mișcării fasciste din România secolului trecut.

Georgescu i-a „spălat” pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare și responsabilul moral al unor violențe politice, antisemite și xenofobe, și pe fostul conducător al României, Ion Antonescu, liderul fascist, aliat al Germaniei naziste, criminal de război și arhitectul Holocaustului din România împotriva evreilor și a romilor.

Despre Zelea Codreanu, Georgescu a spus că „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”

Uneori, presa a vorbit despre aceste declarații ca fiind „controversate”, dar nu există nicio controversă în ceea ce privește faptele de violență ale legionarilor; legea română condamnă comportamentul neolegionar, iar pe numele lui Georgescu există cel puțin un dosar penal, deși nu este clar în ce stadiu se află acesta. Acesta a declarat că dosarul a fost închis.

În România, regimul fascist antonescian a ucis până la 400.000 de evrei și a deportat peste 25.000 de romi în Transnistria, unde au fost puși la muncă forțată și condamnați la un trai mizer, care a omorât mii de persoane, conform raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Voturile lui Șoșoacă și susținerea din afara TikTok

La începutul lunii octombrie, Curtea Constituțională a României a blocat candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă, avocata de la vârful partidului SOS România, cunoscută în spațiul public inclusiv pentru declarațiile sale legionare și antisemite. Promovarea mișcărilor fasciste este interzisă de legea română, CCR a făcut referire în decizia sa mai degrabă la subminarea apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO. Curtea menționează, totuși, și antisemitismul.

După invalidarea candidaturii, au apărut în spațiul public zvonuri despre o posibilă înțelegere între PSD și AUR, prin care liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, ar fi vrut să se confrunte în al doilea tur al prezidențialelor cu candidatul AUR, George Simion. La fel cum au punctat mai mulți analiști duminică, Marincea spune că aceste zvonuri au alimentat un sentiment anti-sistem.

„Faptul că au existat aceste speculații, despre care nu avem de unde să știm la momentul acesta dacă au avut legătură cu realitate sau nu, au alimentat această furie a oamenilor față de jocurile politice, în care extremismul este folosit subiectiv, doar atunci când avantajează partidele importante. Întrebarea firească este de ce a fost acceptată candidatura lui Călin Georgescu, pentru că sunt multe semne de întrebare și acolo. Există acest dublu standard. De aceea cred că o parte din votul către Călin Georgescu cred că a fost un vot de protest venit și pe filiera aceasta”, spune cercetătoarea, care studiază extremismul de dreapta și istoria sa

În fapt, partidele mari nu critică derapajele cu iz legionar decât în contextul în care le este util, nu pentru a apăra democrația sau oamenii amenințați de extrema dreaptă.

„Asta mi se pare o mare parte a problemei, că instrumentalizarea aceasta se întâmplă și ideea partidelor este că nu trebuie să schimbe nimic din cum funcționează și se pot doar folosi de amenințarea extremei drepte pentru a câștiga alegerile. Dar oamenii nu mai acceptă să fie tratați așa, vor niște schimbări. Oamenii vor soluții pentru problemele lor, se confruntă cu sărăcie cu criza prețurilor, cu crize peste crize”, spune cercetătoarea.

Ziare.com a discutat anterior cu sociologul Cătălin Stoica, profesor universitar la SNSPA, care arată înspre problemele economice, de nivel de trai, pentru a explica ascensiunea unui candidat ca Georgescu. Evoluțiile sunt asemănătoare cu modul în care a reușit Donald Trump să câștige un al doilea mandat la conducerea Statelor Unite.

În aparență prezent doar pe TikTok, acesta avut apariții constante la televizor, cel puțin în perioada campaniei electorale, punctează Cătălin Striblea, la emisiunea de prânz de la Europa FM. În timpul acelei emisiuni, mai mulți votanți care au sunat să discute despre motivul pentru care au votat cu Călin Georgescu. Printre motivele citate de diverși alegători se numără patriotismul, proprietatea asupra resurselor României, revolta împotriva sistemului, îndatorările și privatizările de după revoluție și criza prețurilor din energie.

„Atunci, nu este suficient să spună partidele „votați cu noi ca să evitați extrema dreaptă”. Pentru că pentru mulți dintre ei extrema dreaptă este ceva abstract”, spune Marincea, care adaugă că promisiunile lui Georgescu nu pot fi rupte de extremism. „Filonul gândirii lui are anumite caracteristici - prin antimodernism, prin naționalism, prin anticomunism, prin ortodoxism sau spiritualitate și prin antipoliticianism - care constituie elementele principale în legionarism și se suprapun pe gândirea lui”.

Întrebările care rămân, cel puțin în acest punct al istoriei postcomuniste a țării, este cât de mulți din votanții lui Georgescu l-au votat exact pentru simpatiile legionare și, mai departe, câți dintre ei pot fi convinși să meargă spre extrema dreaptă de ascensiunea candidaților și partidelor noi sau de mutarea la dreapta a celor vechi.

Chiar și cu ascensiunea fulminantă de pe TikTok, este fals că Georgescu „a venit de nicăieri”; el a fost președinte de onoare al AUR, și s-a rupt de partid în 2022, aparent pe fondul simpatiilor legionare, într-un moment în care partidul ultra-naționalist traversa un moment de transformare în spațiul public. Numele său fusese vehiculat ca propunere AUR de premier, dar, chiar și în perioada 2009-10, numele său era vehiculat ca un posibil prim-ministru, amintește și jurnalistul Dragoș Pătraru.

Numele său a apărut în publicații naționale, inclusiv într-una deținută de fostul prim-vicepreședinte PNL, Rareș Bogdan, scria Libertatea în 2021. La acel moment, printre susținătorii lui se număra și regizorul naționalist Dan Puric. Acesta rămâne printre susținătorii lui actuali, la care se adaugă actorul Dorel Vișan, naistul Gheorghe Zamfir și interpreta de muzică ușoară Dida Drăgan, conform platformei Cultură la Dubă. Recent, acesta a fost ajutat în campanie și de un interviu pe care i l-a acordat afaceristului Ștefan Mandachi.

Georgescu a fost și în fruntea unui partid al agricultorilor și antreprenorilor, care a ajuns să fie coordonat de unul dintre liderii de la „protestul fermierilor” de la începutul acestui an, conform Newsweek. Pe lângă aceste nume se numără și publicații asociate cu propaganda rusă.

Ce fac partidele

Mai multe organizații ale societății civile au avertizat luni cu privire la pericolul extremist pe care îl reprezintă o posibilă victorie a lui Călin Georgescu în al doilea tur al alegerilor; printre altele, acesta a avut poziții misogine la adresa femeilor, deși acest lucru pare să nu fi influențat distribuția voturilor, care se împarte aproximativ egal între femei și bărbați. Organizația Expert Forum a cerut Autorității Electorale Permanente să verifice existența unei „posibile finanțări nedeclarate” a campaniei candidatului independent.

Președintele Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a subliniat luni că „extrema dreaptă a devenit o realitate în România”.

„Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro Rusia, anti Europa și NATO. A arăta cu degetul la Tik tok sau alte rețele de comunicare înseamnă a vedea numai răul din afară”, a spus Florian.

Luni seara, câteva sute de tineri au protestat la Universitate după aflarea rezultatelor. printre scandări s-au murăat și „iubirea de țară nu e legionară!”, „un sistem corupt, sexist, ai în frunte un fascist” și „mai bine mort decât fascist”.

După finalizarea numărătorilor, președinta USR, Elena Lasconi, l-a depășit la limită pe liderul social-democrat Marcel Ciolacu și îl va înfrunta pe Georgescu în al doilea tur. În ciuda discuțiilor dinainte de alegeri, o problemă pe care o poate avea USR aici este că electoratul tânăr se îndreaptă într-o mare proporție spre Georgescu, acesta câștigând 31% din voturile celor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

În fața unor demisii de la vârfurile PNL și PSD, nu este încă clară poziționarea celor două partide pentru alegerile parlamentare și dacă pe termen mai lung vor alege să împrumute din temele discutate de Georgescu. Cercetătoarea spune că mutarea la dreapta a partidelor este un proces care se întâmplă deja de mai mult timp, similar cum partidele tradiționale din Franța sau Germania au virat la dreapta după apariția unor figuri populare ultra-naționaliste.

„Cred că este un risc, dar vedem deja de mai mulți ani acest lucru/ Dacă ne uităm la campaniile trecute, a tot existat o astfel de mutare, poate chiar și un soi de euroscepticism, cum analizam într-un articol de la începutul anului. Cumva și după valul Trump, și PNL și PSD au adoptat un discurs dintr-o zonă naționalist conservatoare, iar tendința a început de ceva ani și cred că, într-adevăr, există mari riscuri ca ea să continue și mai mult în această direcție”, spune Marincea.

Și înainte de apariția în forță a lui Georgescu pe scena politică, partidele par să fi ignorat o parte importantă a electoratului din România.

„Se întâmplă pentru că partidele pot să considere că asta vrea electoratul și atunci ele trebuie să concureze cumva sau să își adapteze și mai mult agenda. Oricum, agenda majorității partidelor politice este una conservatoare, este una cu foarte puține politici sociale și are și suprapuneri naționaliste”, mai punctează cercetătoarea.

ANAF ia la puricat influencerii plătiți de Călin Georgescu. Ce vrea să afle Fiscul de la cei care l-au susținut

ANAF a început verificări legate de aspectele fiscale ale finanțării campaniei electorale a lui Călin Georgescu, după o sesizare din partea Autorității Electorale Permanente (AEP)....

Călin Georgescu ar fi fost filat ani la rând, din rațiuni necunoscute, susține un jurnalist: ”Ar putea fi chiar o bătălie a serviciilor secrete”

O serie de fotografii care îl plasează pe Călin Georgescu la întâlniri alături de Horațiu Potra și Eugen Sechila au apărut în presă după ce au fost distribuite pe un canal de Telegram....