„Candidatul TikTok”. De ce este România o țintă strategică pentru Rusia

Călin Georgescu, candidatul independent de extremă dreapta și prorus, a șocat România în primul tur al alegerilor prezidențiale, când a obținut o susținere de 22,94%, depășind nume mari ale scenei politice românești, precum premierul Marcel Ciolacu și liderul Uniunii Salvați România, Elena Lasconi. Chiar dacă sondajele nu-l dădeau drept favorit, Georgescu a reușit să ajungă în turul doi al alegerilor, iar acest rezultat neașteptat ridică o serie de întrebări asupra direcției în care ar putea evolua politica României, dar și a influenței externe ce se face tot mai simțită, scrie publicația ucraineană Focus.

Un „Trump” al României?

Cu o campanie bazată în mare parte pe rețelele de socializare, Georgescu, supranumit „candidatul TikTok”, a reușit să atragă un electorat care respinge valorile pro-europene, favorizând în schimb un discurs radical, populist, de extremă dreapta. Într-un peisaj politic caracterizat de un puternic curent pro-european și pro-ucrainean, Călin Georgescu a devenit vocea unui protest politic, un apărător al unei viziuni naționaliste, admirator al lui Viktor Orbán și chiar al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

„Trump al României” este o etichetă care i se potrivește, având în vedere stilul său nonconformist, discursul antireglementare și opoziția față de integrarea completă a României în structuri internaționale, precum Uniunea Europeană și NATO. Georgescu este un critic al scutului de apărare antirachetă NATO de la Deveselu, considerându-l „o rușine a diplomației” și contestând ajutorul militar acordat Ucrainei de către Occident. Pentru mulți, ascensiunea sa în turul doi reprezintă o reacție la eșecurile elitei politice tradiționale, care nu reușește să răspundă nevoilor și fricilor cetățenilor.

De ce este importantă România pentru Rusia

De ce este important pentru Vladimir Putin ce se întâmplă în România? Un răspuns clar vine de la politologii care subliniază faptul că România, cu poziția sa geostrategică la granița Uniunii Europene și a NATO, reprezintă un punct vulnerabil pentru interesele Rusiei. România este o rută esențială pentru livrările de armament către Ucraina, iar schimbarea guvernelor pro-vestice din Europa de Est – inclusiv în România – este crucială pentru Kremlin.

Călin Georgescu, prin viziunea sa prorusă, se aliniază perfect cu interesele Moscovei, iar succesul său electoral ar putea contribui la destabilizarea echilibrului geopolitic în regiune. Mai mult, un astfel de rezultat ar putea influența și alte state din zona estică a Europei, cum ar fi Polonia și Bulgaria, țări ce joacă un rol strategic în războiul din Ucraina. La fel ca și în Moldova, Rusia ar putea încerca să influențeze procesul electoral din România pentru a instala un guvern mai favorabil intereselor sale.

Protestul electoral sau revolta împotriva elitei?

Mulți analiști văd în victoria lui Georgescu o manifestare a nemulțumirii populare față de elitele politice și față de direcția Uniunii Europene. Politologul Volodimir Fesenko sugerează că rezultatul este mai degrabă o revoltă a celor care nu se regăsesc în mesajele pro-europene și care se simt marginalizați. „Este un vot de protest, nu un vot pro-Georgescu”, explică acesta. Totuși, un astfel de vot nu garantează o victorie a acestuia în turul doi, mai ales având în vedere faptul că majoritatea cetățenilor români sunt pro-europeni și pro-NATO, iar o schimbare radicală de direcție este improbabilă.

Însă, dincolo de alegerea unui lider, acest moment electoral subliniază o tendință mai largă în Europa: ascensiunea forțelor populiste de dreapta, care se opun integrării europene și susțin un discurs anti-globalist. România nu este o excepție; vedem aceleași fenomene în alte state din centrul și estul Europei, precum Ungaria, Polonia sau Slovacia.

România și provocările din politica europeană

În final, alegerile din România pun o problemă crucială pentru viitorul Uniunii Europene: cum vor reacționa elitele politice la creșterea sentimentului naționalist și populist? Pot aceste mișcări să fie combătute printr-o mai bună înțelegere a nevoilor și preocupărilor cetățenilor? Politologii sunt de părere că Uniunea Europeană trebuie să regândească abordarea față de statele membre din est, mai ales în contextul unui război în apropiere și al tensiunilor crescânde cu Rusia.

În România, pe 8 decembrie, rezultatul final al alegerilor prezidențiale va arăta nu doar cine va conduce țara, dar și în ce direcție se va orienta politica externă a României, în raport cu marile puteri europene și cu războiul din Ucraina.

Portal Kombat, operațiunea prin care Rusia răspândește mesaje anti-UE, s-a extins și în România. Implicarea în campania lui Călin Georgescu

O rețea de diseminare a mesajelor anti-UE coordonată din Rusia s-a extins în 19 țări din UE de la începutul anului. Identificată de autoritățile franceze în februarie 2024, operațiunea...

Crin Antonescu, despre Călin Georgescu: „Nu păcătuieşte printr-o orientare anti-occidentală, ci prin faptul că minte”

Fostul preşedinte al PNL Crin Antonescu afirmă că, în opinia sa, Călin Georgescu nu ”păcătuieşte” prin poziţia sa anti-occidentală, ci prin faptul că minte în legătură cu...