De ce nu a văzut nimeni „cometa” de pe TikTok a lui Călin Georgescu în sondaje și exit-poll. Sociolog: „S-a întâmplat și la case mai mari”

De la 11% în sondaje înaintea votului de duminică, 24 noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu a ajuns să câștige detașat primul tur al alegerilor. Chiar și la finalul scrutinului, estimările de tip exit-poll îl dădeau pe locul al treilea. Profesorul de sociologie Cătălin Stoica a explicat pentru Ziare.com de ce nu ar trebui scoase vinovate institutele de sondare, ci înțelese raționamentele din spatele rezultatului.

O centralizare publicată de sociologul Mircea Kivu cu o zi înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale arată că Georgescu apare sumar în sondajele de octombrie; în luna alegerilor, candidatul ultra-naționalist apare cu cifre de la 1% la un vârf de 11%, cu câteva zile înainte ca alegătorii să vină la urne.

„Nu aș sări foarte mult să bat moneda pe un așa-zis mare eșec al institutelor de sondare, dar sigur că ele ar trebui să-și facă o analiză proprie pentru a vedea unde au greșit. Foarte important este că un eșec similar am întâlnit și în Statele Unite, atât în 2016, când a câștigat Donald Trump primul mandat și, într-o mai mică măsură, la alegerile din acest an tot din America”, spune Stoica, fost director CURS, actualmente profesor universitar la SNSPA.

Prima problemă pe care o întâlnesc institutele de cercetare a opinie publice este că anumiți votanți alegeau să nu răspundă la sondaj. A doua dificultate este dată de „spirala tăcerii”, „un fenomen de autocenzură” în care, chiar și atunci când institutele ajung la votanți, aceștia aleg să nu spună cu cine votează sau să indice o altă opțiune, pe motivul că opinia lor este una nepopulară. „Deci, s-a întâmplat și la case mai mari. Din acest motiv l-au subestimat și pe Georgescu”, a mai declarat profesorul.

„Ca votanții să nu fie ridiculizați sau luați peste picior, ei spun eventual că l-au ales pe cel pe care îl votează cea mai mare parte a electoratului, dar în cabina de vot fac exact ce vor”, adaugă sociologul. În unele sondaje de opinie, existau cifre care puneau procentul nehotărâților la 10-15% din cei care spuneau că se vor prezenta la urne. Chiar și când aceste cifre există, un institut nu are cum să presupună unde vor merge acești votanți. „Nu ai o soluție relativ infailibilă aici ca să-i aloci pe nehotărâți”, continuă cadrul universitar.

Cu alte cuvinte, motivele pentru care sondajele de opinie și estimările de la ieșirea de la urne au indicat alte cifre pot fi multe, iar Stoica atenționează împotriva unei percepții conform căreia acest lucru s-ar datora faptului că aceste institute ar fi corupte. „Institutele din asta trăiesc, nimănui nu îi convine să dea rateuri. Pot exista și cazuri de înțelegeri, dar, până la urmă, este vorba de firma ta și de renumele tău. Există alte motive decât cele conspiraționiste, cum spuneam.”

Temele de campanie

Primele reacții ale unor televiziuni și analiști de după rezultatul neașteptat a fost să își îndrepte atenția spre rețeaua de socializare TikTok, unde Georgescu a adunat foarte mulți urmăritori, deși mai puțini decât candidații cotați cu șanse mai mari în sondaje. O tendință similară a fost de a arăta înspre declarațiile de elogiere a legionarilor sau spre programul vag pe teme economice.

În discuția cu Ziare.com, Stoica a punctat că temele pe care le discută Georgescu pe conturile sale și în aparițiile în presă se concentrează pe traiul scump, problema agriculturii și a accesului la sănătate și pe pace, cu referire la războiul din Ucraina. Aceste teme se suprapun întrucâtva cu cele propuse de candidații marilor partide - care par să fi pierdut un număr mare de votanți -, numai că sunt abordate repetat, mai direct și mai credibil.

Georgescu reușește să se poziționeze ca venind complet din afara sistemului politic și să îmbine un discurs aparent elevat cu unul concentrat pe temele socio-economice aflate pe primele locuri pe agenda votanților. Temele cu iz neolegionar și alte excese de acest fel, în măsura în care ar fi fost recunoscute de unii votanți ca aparținând unui discurs al urii și extremist, au fost ignorate și scuzate atât timp cât Georgescu aborda convingător problemele arzătoare precum nivel de trai și frica de război, explică Stoica pentru Ziare.com.

Deocamdată, nu există o analiză complexă asupra împărțirii voturilor, dar o privire de sus arată că Lasconi a câștigat județele cu cel mai ridicat nivel de trai din România, mai ales datorită voturilor din marile centre urbane. Multe dintre județele cu cele mai mici salarii medii s-au îndreptat spre Georgescu și Ciolacu.

În acest sens, există o paralelă cu Donald Trump, care a apăsat o pedală rasistă și xenofobă pentru o parte a electoratului său, dar, în rest, a marșat pe teme economice precum criza nivelului de trai și migrația pentru a-și atrage cea mai mare parte a votanților, scria profesorul într-o postare pe Facebook la începutul acestei luni. Referitor la situația din țară, liderul PSD, Marcel Ciolacu, și omologul său din PNL, Nicolae Ciucă, ar fi avut o mare dificultate să vorbească despre veniturile insuficiente pentru că au fost la guvernare, spunea Stoica.

„Este puțin probabil ca doar campania lui Georgescu pe TikTok să-i fi adus 21% din voturile naționale. Si Simion era pe TikTok de ani de zile si avea performante. Deși strategia lui Georgescu sa amintește de campania lui Javier Milei în Argentina, astfel de paralele neglijează factori structurali mai profunzi”, a scris luni cadrul universitar de la SNSPA, într-o analiză care sintetizează marile piste care explică ascensiunea lui Georgescu.

Stoica atrage atenția că independentul nu a apărut peste noapte ci, „cel puțin din 2009, el a fost denumit "prim-ministrul din umbră" al României, încercând în mod repetat să intre în politica” mare. Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale a fost ajutat de faptul că nu avea un partid în spate, fiind ferit de criticile lansate împotriva formațiunilor politice, dar și de statutul de om din exteriorul „elitelor interschimbabile, motivate de îmbogățire personală”.

În plus, între independenți, Georgescu a trecut mai credibil decât Mircea Geoană, fost lider PSD și candidat la cea mai înaltă funcție în 2009, tocmai pentru că nu are o astfel de moștenire politică.

La nivelul temelor, Georgescu pare să se fi concentrat pe nivelul de trai, de la inflația care rămâne sus trei sferturi de an, la salariile mici și frica de război, conform expertului. Din aceste două teme, cultivate de Georgescu „la firul ierbii”, se desprind și „sistemul de sănătate și ineficiența birocrației statului. În contrast, candidații mainstream au diluat mesajele, abordând o gamă mai largă de probleme, multe dintre care nu erau priorități imediate pentru alegători”, a mai spus Stoica.

În acest moment, Georgescu pare să fi reușit să își aducă foarte bine mesajul la un electorat clar definit.

„Campania de teren a lui Georgescu s-a concentrat pe un mesaj direct și ușor de înțeles. Expertiza sa pe teme agricole și economice a atras alegători marginalizați.

Retorica sa a apelat la naționalism, valori religioase și narațiuni colective de victimizare, România și românii ca victime ale unei cabale globale – trăsături asociate cu „narcisismul colectiv” în psihologia socială”, a mai scris Stoica.

Lauda adusă legionarilor

Georgescu are un trecut de extremism în discursuri, în care a încercat să „spele” lideri ai mișcărilor legionare și fasciste din românia secolului XX. Candidatul i-a numit „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare și responsabilul moral al unor violențe politice, antisemite și xenofobe, și pe fostul conducător al României, Ion Antonescu, liderul fascist, aliat al Germaniei naziste, criminal de război și arhitectul Holocaustului din România împotriva evreilor și a romilor.

Despre Zelea Codreanu, Georgescu a spus că „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”

Aceste replici au fost de multe ori catalogate drept „controversate” în presă, dar nu există nicio controversă în ceea ce privește faptele de violență ale legionarilor; legea română condamnă comportamentul neolegionar, iar pe numele lui Georgescu există cel puțin un dosar penal, deși nu este clar în ce stadiu se află acesta.

În România, regimul fascist antonescian a ucis până la 400.000 de evrei și a deportat peste 25.000 de romi în Transnistria, unde au fost puși la muncă forțată și condamnați la un trai mizer, care a omorât mii de persoane, conform raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Ziare.com a tratat separat subiectul declarațiilor lui Georgescu în care acesta simpatiza cu regimul fascist român și pericolul pe care acest discurs îl reprezintă.

Campanii pe TikTok și reușite la vot

Chiar din noaptea alegerilor au apărut speculații conform cărora ascensiunea candidatului de extremă dreaptă de pe rețeaua de socializare TikTok ar fi fost mânată de conturi fale sau boți. O astfel de analiză pare prematură în prima zi de după scrutin, spune Rareș Filip, specialist în online la o firmă de publicitate.

.

„Vedem un mesaj al unui candidat, îl distribuim către cercul nostru de apropiați pentru a discuta, pentru a vedea opinii, fie pro, fie contra. Daca tematica este destul de contrastantă, acea distribuire se va duce și către cercurile apropiaților, prin același tip de propagare organica, tipică pentru perioada electorală”, explică Filip, care punctează că platforma este un agregator și este bazată pe utilizarea distribuirilor și a hashtag-urilor.,

O analiză publicată de Expert Forum cu o zi înaintea alegerilor subliniază că 8,9 milioane de români au conturi pe TikTok, aproape de Facebook, unde sunt 10 milioane de oameni. Cercetarea arată că, între ianuarie și noiembrie, Georgescu era pe locul 4 ca număr de vizualizări, strângând 145 de milioane. Numărul este de mai bine de două ori mai mic decât vizualizările liderului AUR, George Simion. Diferența este că ascensiunea lui Georgescu s-a produs în două lunii, conform organizației.

„Un mesaj contrastant va stârni reacții și va atrage după sine comentarii - sute sau chiar mii. Astfel că dezbaterea publică și contrastul social au fost înseși propulsoarele acestui mesaj. Au fost cele care au împins algoritmul să afișeze mesajul către și mai mulți oameni. Cred că, mai degrabă decât sa ne gândim la cum funcționează boții și conturile false, ar trebui sa fim mai atenți la mesajul care stârnește controversa și la cât de puternică este propagarea unui astfel de mesaj dinspre și către opinia publică”, a comentat Filip.

În urmă cu aproape două săptămâni, Info Sud Est și G4Media publicau o investigație privind popularitatea lui Georgescu în acest spațiu online. Ancheta de presă arăta că mesajul lui Georgescu era împământenit în algoritm - bara de căutare ajungea să sugereze numele candidatului independent chiar și la clipuri ale altor politicieni, precum președinta USR, Elena Lasconi, sau independentul Mircea Geoană.

„Nu cred că putem vorbi de practici ascunse, ci de o echipa de oameni care a înțeles algoritmul și a știut să transmită mesajul de care era nevoie că acest fenomen să aibă loc. TikTok a fost doar un canal prin care un mesaj a ajuns la oameni. Răspunsul lor, alegerea exprimată prin vot, cred sincer că denotă, mai mult decât opțiuni ultra-naționaliste, și o lipsă de opțiuni electorale viabile”, a mai spus specialistul în publicitate.

Călin Georgescu ar fi fost filat ani la rând, din rațiuni necunoscute, susține un jurnalist: ”Ar putea fi chiar o bătălie a serviciilor secrete”

O serie de fotografii care îl plasează pe Călin Georgescu la întâlniri alături de Horațiu Potra și Eugen Sechila au apărut în presă după ce au fost distribuite pe un canal de Telegram....

Călin Georgescu spune că i se pregătește arestarea: ”Sistemul vrea împiedicarea unei noi candidaturi, dezintegrarea mea umană” VIDEO

Călin Georgescu a dat de înțeles că ar vrea să candideze din nou - probabil la următoarele alegeri prezidențiale, cele care s-ar desfășura în martie 2025. Georgescu a făcut aluzie la...