De ce susținerea PSD pentru Lasconi nu garantează un vot coordonat anti-extremism în turul doi. Amprenta pe care epoca Dragnea a lăsat-o asupra electoratului PSD

Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 8 decembrie, este în continuare incert, în contextul în care nu este clar la care dintre cei doi candidați vor merge voturile electoratului PSD.

Marcel Ciolacu a anunțat miercuri seara, 4 decembrie, că o va susține pe Elena Lasconi. Totodată, mai ales în epoca lui Liviu Dragnea, electoratul PSD a arătat că poate adera la retorica naționalist-suveranistă și la conspirații, fapt care poate sugera o orientare a o parte din acesta către candidatul independent Călin Georgescu. În acest context, este greu de crezut că electoratul social-democraților va vota Elena Lasconi.

„Garantează măcar că o parte a electoratului o va vota. Deci nu garantează că electoratul o va vota, ci că o parte a electoratului o va vota. Ori aici discutăm despre importanța gestului în primul rând, gestului politic. Înțelegerea situației istorice”, afirmă Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com.

Acesta subliniază faptul că, de-a lungul timpului, PSD a avut la rândul său mesaje în zona naționalist-conspiraționistă, la care electoratul a aderat, cel puțin în era Dragnea.

„Până la urmă, evident că electoratul are libertatea de a vota în cunoștință de cauză, iar PSD a fost de multe ori în mesajele publice pe care le-a transmis în proximitatea acestei zone confuze, conspiraționiste, naționaliste. Elemente naționaliste și conservatoare au existat permanent în discursul lor, deci, electoratul nu va fi convins în mod automat că trebuie să voteze cu Elena Lasconi, pentru că PSD consideră democrația ca fiind o achiziție importantă, nici calea euroatlantică.”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

Politologul consideră că mesajul PSD are importanța lui, iar PSD ar trebui să eticheteze partidele suveraniste drept extremiste, ca un adevărat partid de stânga.

„Pentru că sugerează că, da, nu negociază cu cei pe care îi numește într-un mod cu totul și cu totul confuz, suveraniști, dându-le respectabilitate când vorbim despre fasciști, iar un partid socialist autentic ar trebui să-i numească așa, iar PSD nu o face. Măcar extremă-dreaptă dacă au așa ceva susceptibilități sau naționaliști-populiști. Nu, nu face asta și păstrează această ambiguitate, care ambiguitate sugerează alegătorilor să meargă într-o anumită direcție”, mai spune acesta.

Profesorul Pîrvulescu spune că una este ce face electorul, și alta este ce transmite partidul. „O spun membrii de stânga ai partidului, cei care sunt consecvenți cu propriile lor idei, dar nu spun ceilalți, în rest, fac glume”.

„Nu sunt dintre cei care au iluzia că vor putea schimba multe voturi din zona aceea, dar ei au avut duminică 2,2 milioane de voturi. Calculez 2.200.000 de voturi și cu PSD și PSD Independent. Deci, 2.200.000 de voturi. De ce nu au avut 500.000 de voturi și la Ciolacu, la primul tur al alegerilor prezidențiale? E foarte curios”, a completat acesta.

PSD și Marcel Ciolacu și-au anunțat, miercuri, 4 decembrie, susținerea pentru candidata USR Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în contextul ascensiunii candidatului extremist Călin Georgescu, însă rămâne un semn de întrebare dacă electoratul va vota cum vrea partidul.

De altfel, contrele dintre PSD și USR din trecut, dar și din timpul campaniei electorale ar putea crea confuzie în rândurile electoratului social-democrat.

Astfel, așa cum arată rezultatul alegerilor parlamentare, electoratul suveranist ajunge în zona de 35%, iar bătălia se dă pentru electoratul PSD și, în contextul unei prezențe mai mari decât la turul I, pe electoratul nehotărât.

Lupta pentru diaspora pare pierdută pentru USR, având în vedere că la alegerile parlamentare s-a votat în proporție covârșitoare pentru extremiști (AUR, POT, SOS România).

PSD ar putea alege să nu se pronunțe în privința unei susțineri, gândindu-se că un Călin Georgescu la Cotroceni ar putea fi temperat cu ajutorul Parlamentului.

Și Elena Lasconi face tot posibilul pentru a nu deranja în niciun fel electoratul social-democrat care ar avea înclinații către zona ultra-conservatoare, aducând zilele acestea în discuție, din nou, faptul că a votat „DA” la Referendumul pentru Familie.

Problema cu electoratul PSD este însă că perioada în care Liviu Dragnea a fost președinte al partidului și a condus, practic, din umbră guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă, a lăsat urme adânci asupra alegătorilor tradiționali PSD.

Liviu Dragnea a avut o atitudine și un discurs similare cu ceea ce vedem astăzi la extremiștii din Parlament, cu teme naționaliste și suveraniste, pe alocuri eurosceptice și anti-Occident.

Mai mult, Liviu Dragnea a împins în spațiul public mai multe teme conspiraționiste, de la „Statul Paralel” la „tentativa de asasinat” la adresa lui, care ar fi urmat să fie realizată de „străini” cazați la hotelul Athenee Palace din București.

Tot acest discurs a știrbit încrederea electoratului în Justiție, care în acea perioadă era sub asediul liderului PSD, dar și în actorii principali din Statul Român, care ar fi încercat abuziv să îl bage în închisoare.

Altfel spus, electoratul PSD s-ar putea împărți, neclar în ce proporții, între Elena Lasconi și Călin Georgescu, sau chiar să absenteze de la vot.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale va avea loc duminică, 8 decembrie.

Explicațiile unui economist despre succesul lui Călin Georgescu: "Era ultima șansă să își pună omul lor"

Economistul Andrei Caramitru a publicat o analiză care prezintă motivele succesului politic al suveranistului Călin Georgescu. Caramitru spune că informațiile erau disponibile, dar puțini au...

AUR, după decizia ICCJ de a respinge contestația lui Călin Georgescu privind alegerile prezidențiale: "Dacă ei cred că s-au văzut cu sacii în căruță, se înșală”

AUR consideră că decizia de vineri a Instanței Supreme prin care a fost respinsă definitiv acțiunea deschisă de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale 'sfidează'...