Fostul prim-ministru și fostul lider al PNL, Theodor Stolojan, a declarat că, dacă Călin Georgescu ar deveni președintele României, acesta ar reprezenta țara în diverse structuri europene și ar acționa ca un „al doilea Viktor Orbán”, blocând anumite decizii ale Uniunii Europene.
Stolojan a subliniat că progresul economic al României este strâns legat de o „integrare puternică” în UE. De asemenea, el a recunoscut că se simte responsabil pentru faptul că, deși a avut „acces la anumite informații”, nu le-a transmis mai departe.
„Preşedintele României participă şi reprezintă ţara la toate întrunirile pe plan internaţional, în toate organismele importante, cum ar fi în Consiliul European sau şedinţe de consiliu ale NATO. Deci această funcţie este importantă, iar dacă ar ajunge preşedinte Călin Georgescu, acesta s-ar manifesta ca un al doilea Viktor Orban (n. red premierul Ungariei) şi ar bloca decizii importante ale Uniunii Europene, inclusiv în privinţa Ucrainei sau a aderării unor ţări la UE”, a declarat fostul premier de la începutul anilor 90 la Digi24.
Theodor Stolojan a precizat că, pentru dezvoltarea economică a României, ţara are nevoie de această „puternică integrare” în UE şi NATO.
Stolojan a mai spus că se consideră vinovat pentru că, deşi a avut „acces la anumite informaţii”, nu le-a comunicat mai departe conducerii PNL, însă a adăugat că această vină nu este singulară.
Theodor Stolojan a fost prim-ministru în perioada octombrie 1991 - noiembrie 1992 şi preşedinte PNL timp de doi ani, între 2002 şi 2004. Stolojan îndeplinea funcţia de premier când actualul câştigător al turului I al prezidenţialelor, independentul Călin Georgescu, devenea consilier al ministrului Mediului, ecologistul Marcian Bleahu. La vremea respectivă, preşedintele româniei era Ion Iliescu, iar Stolojan ocupa funcţia din postura de tehnocrat. Guvernul era dominat de FSN, dar Ministerul Mediului era asumat de Partidul Ecologist.
Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a absolvit facultatea de Agronomie şi este doctor în pedologie (studiul solurilor). Înainte de Revoluţie, a fost angajat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraş, judeţul Braşov. Într-un podcast, el a spus că este lector la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Piteşti.