De-a lungul timpului scena politică românească a avut mai multe personaje feminine marcante, care, la fel ca bărbații din politică, s-au remarcat fie prin realizările lor, fie pentru corupția și lipsa de educație de care au dat dovadă. S-a discutat dacă femeile ar face o treabă mai bună decât bărbații în politică sau în funcțiile- cheie, cei care se opun acestei idei având mereu grijă să scoată în față doar exemplele negative de femei în politică. Anul 2019 a adus prima candidatură serioasă a unei femei la alegerile prezidențiale din România, social-democrata Viorica Dăncilă, care, de altfel, fusese și prim-ministru, însă cel mai probabil lipsa de abilități și nepriceperea politică au făcut-o să piardă dezastruos în fața lui Klaus Iohannis.
Anul 2024 este din nou un an al premierelor: primul candidat independent la prezidențiale cu șanse reale, o cursă prezidențială ce se anunță strânsă, cel puțin pentru „calificarea” de pe locul 2 în finală și un număr de trei candidate femei. Întrebarea este dacă societatea conservatoare românească este capabilă să treacă peste prejudecățile de gen și să voteze pentru un candidat femeie.
Jurnalistul și analistul politic Ion M. Ioniță este de părere că, întrebarea în ceea ce privește candidaturile feminine este alta: dacă există un candidat femeie care să adune majoritatea voturilor.
„Cred că, în realitate, alta este întrebarea. Dacă a părut candidatul femeie capabil să adune voturile, majoritatea voturilor, cred că asta este întrebarea. Pentru că, din păcate, deși am avut femei puține în diverse funcții și chiar candidate, nu cred că au reprezentat personalități de anvergură care să aducă voturi, din păcate. Adică, selecția negativă a funcționat, din păcate, și în acest domeniu.”, a afirmat Ion M. Ioniță pentru Ziare.com,
Acesta a explicat că puținele femei care au ajuns în diverse funcții și au candidat au avut probleme, nefiind capabile să adune voturi, dând exemplul Vioricăi Dăncilă.
„Puținele femei care au ajuns în diverse funcții și au candidat au avut probleme și nu au fost capabile să adune voturi. Dar nu pentru că erau femei. Aici este, cred eu, cheia problemei. Adică, este foarte posibil ca electoratul românesc să voteze o femeie, să nu țină cont, de fapt, dacă este femeie sau bărbat. Și eu cred că electoratul românesc caută candidați de calitate. Și, din păcate, vedem că sunt foarte puțini cei de calitate”, a mai spus el.
Ioniță a punctat că votanții caută candidați fără controverse în trecutul sau prezentul lor
„Vedeți că, cum se anunță o candidatură, cum apar tot felul de, hai să zicem, dezvăluiri.
Cu trecutul, cu diplomele, cu plagiat, cu diverse combinații, cu personaje de care nu e bine să fi atașat, cazuri de corupție, acuzații, și așa mai departe. Deci, dacă ar fi apărut, sau poate va apărea în viitor, un candidat puternic femeie, cred că, faptul că ar fi femeie, nu ar fi un impediment. Adică, nu cred că asta ar conta foarte mult dacă electoratul ar găsi în ea calitățile pe care le așteaptă de la un politician”, a mai spus el.
Acesta a comentat și cealaltă situație, în care un personaj feminin din zona populist-extremistă, cum este Diana Șoșoacă, reușește să seducă prin mesajul său extrem.
„Vorbim despre electoratul majoritar, care caută echilibru, moderație, caută soluții și nu sloganuri care pretind că rezolvă totul într-o secundă, dar de fapt nu reprezintă niciun fel de soluție. Așa încât, nu cred că asta este problema dacă este femeie sau bărbat. S-ar putea să fie chiar un avantaj dacă este un candidat femeie, dar obligatoriu să aibă calități.
Adică, simplu fapt că vine un candidat femeie nu înseamnă că aduce voturi, dar nici nu înseamnă că electoratul nu vrea să voteze o femeie pentru că este femeie”, a mai spus Ion M. Ioniță.
Jurnalistul spune că Elena Lasconi are o poziție mai bună decât partidul pe care îl conduce, USR, dar nu este clar cum va evolua aceasta.
„Probabil se va lupta cu șanse să intre în turul al doilea, dar încă suntem departe de a crea o mișcare, o emulație, astfel încât să genereze energie. Vedeți ce s-a întâmplat în Statele Unite. Campania democrațiilor era moartă, erau cu toții demoralizați. În momentul în care au făcut schimbarea, așa a venit Kamala Harris, lucrurile s-au schimbat radical pentru democrați. Erau disperați și acum au mari speranțe. Practic sunt umăr la umăr cu republicanii, cu Donald Trump. Așa încât acolo a existat această energie. Pur și simplu a catalizat, a dinamizat, a venit cu un suflu nou”, a explicat analistul Ion M. Ioniță.
El mai spune că eșecurile din trecut, referindu-se la candidatura Elenei Udrea și a Vioricăi Dăncilă, ar fi putut șubrezi încrederea alegătorilor în femei, însă, mai spune el, Elena Lasconi ar fi o premieră în acest moment.
„Uitați că Elena Lasconi schimbă percepția asta. A venit, a câștigat primăria Câmpulung, deci n-a propulsat-o nimeni acolo. A recâștigat primăria Câmpulung și a câștigat și partidul, devenind apoi și candidat prezidențial. Deci, este un alt tip. Vine cu altă poveste politică. Și cred că este o poveste mult mai bună. Deci, poate promova ideea unei candidate femeie, care s-a ridicat prin forțele proprii, a câștigat alegeri prin forțele proprii și s-a impus la nivel național în cadrul partidului, prin alegeri interne, drept președinte și candidat al USR la președinție”, a conchis analistul politic.
Un sondaj realizat de INSCOP la finalul anului 2023 arăta că aproape 80% din români ar fi de acord ca președintele României să fie o femeie.
Doar 17,5 % dintre cei intervievați au fost împotriva acestei propuneri, iar 3,5% nu au răspuns.
Anul acesta, în cursa prezidențială, s-au anunțat până acum trei femei. Elena Lasconi de la USR, Diana Șoșoacă din partea SOS România și Ana Birchall, candidată independentă.