Pe ultima sută de metri, lupta politică tot mai strânsă pentru Casa Albă dintre Kamala Harris și Donald Trump crește tensiunile în societate, iar în unele state confruntarea politică a ajuns la nivelul de ideologie, în contextul temelor provocate de candidați. Potrivit experților, mai puțin de 10 state vor conta în mod special.
Distanța dintre Kamala Harris și Donald Trump a ajuns la numai un procent, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, astfel că actuala cursă este una strânsă, care împarte societatea americană pe temele promovate de cei doi candidați.
Președintele SUA este ales prin sufragiu universal indirect, într-un singur tur de scrutin, iar datele vor arăta un vot al alegătorilor și unul al membrilor colegiului electoral, cel din urmă urmând să dea viitorul președinte. La alegerile din 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular, însă a fost învinsă de Donald Trump la votul electorilor.
Înfrângerea ulterioară a lui Donald Trump, în 2020, în fața lui Joe Biden a provocat tensiuni generate de simpatizanții fostului președinte.
Nici actuala cursă prezidențială nu este una mai liniștită. Rezultatul final este așteptat destul de târziu, fiind generate tensiuni, în special în mass-media.
„Vorbim de o societate polarizată. O polarizare care s-a accentuat în ultimul deceniu. Cu toate astea, vorbim totuși de țara care are cea mai mare cultură democratică din punct de vedere istoric, motiv pentru care escaladarea unor tensiuni în societate reprezintă totuși șanse minime. Evident că împarte societatea americană în două tabere, în două părți cu viziuni diferite”, a explicat analistul de politică externă Răzvan Munteanu pentru Ziare.com.
„Vorbim de state care votează tradițional fie cu democrații, fie cu republicanii, dar sunt celebrele șapte state americane unde votul se poate schimba de la un an la altul. Acolo este cea mai mare bătălie. Am văzut și campania pe care Kamala Harris a avut-o, concomitent cu prezența lui Donald Trump. Kamala mizează pe discursuri ce privesc incluziunea socială, avortul, încercând în același timp să câștige un număr din ce în ce mai mare al votanților bărbați, în timp ce Donald Trump continuă cu discursul său privind migrația și problemele economice”, a mai Răzvan Munteanu.
Cei doi candidați la prezidențialele din SUA, Kamala Harris și Donald Trump, au pornit un duel ideologic în statul Arizona, acolo unde dreptul la avort și respingerea migrației vor face obiectul unor referendumuri. În 2020, Donald Trump a pierdut votul aici în fața candidatului democrat, actualul președinte Joe Biden.
„Kamala Harris a avut inițial o creștere spectaculoasă în sondaje, motivul fiind noutatea și faptul că a fost și este sprijinită de aproximativ 80% din media americană, de aproape tot ce înseamnă Hollywood-ul, dar și de majoritatea corporațiilor care preferă stânga la putere deoarece contractele cu statul sunt preferate oriunde în lume. Cu timpul a pierdut însă puncte pentru că este văzută ca fiind responsabilă de problemele generate de actuala administrație: cel mai mare număr de persoane care au intrat ilegal în țară (aproximativ 10 milioane), cea mai mare inflație din ultimii aproape 50 de ani, creșterea istorică a ratelor la creditele imobiliare, scăderea nivelului de trai, creșterea prețului la alimente, creșterea alarmantă a criminalității. La asta se adaugă imaginea sa de politician care susține politici woke extremiste. Bonus, deși este candidat din vară, nu a ținut nici măcar o singură conferință de presă – a avut doar interviuri prietenoase, iar atunci când a ieșit din zona de confort a gafat”, a explicat analistul George Rîpă pentru Ziare.com.
Potrivit analistului, „statele asupra cărora se va uita întreaga planetă sunt Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin”.
Cu privire la sistemul de vot din SUA, George Rîpă a explicat că a fost gândit pentru ca statele „să-și păstreze o anumită autonomie și independență. Ei au vrut să evite o posibilă situație în care guvernul federal să devină autoritar – experiențele europene erau încă vii. Alegerile în SUA au funcționat perfect timp de peste 200 de ani datorită Colegiului Electoral care și-a atins scopurile: a păstrat federalismul, a prevenit haosul, a prevenit orice formă de tiranie sau de conducere nerezonabilă. Un sistem popular ar fi afectat interesele minorităților pe care Părinții Fondatori au încercat să le protejeze. Părinții Fondatori au dorit să satisfacă dorința statelor de a fi bine reprezentate la nivel federal și au reușit, pentru că au echilibrat interesele marilor state cu cele ale statelor mai mici. Stânga radicală își propune să elimine elemente cheie din Constituția SUA, precum sistemul de vot. Asaltul la Constituție se concentrează în special pe eliminarea sau slăbirea primelor două amendamente la Constituție, considerate de constituționaliștii americani fundamentale pentru ca America să rămână țara libertății”.
„Dacă președintele Trump câștigă un nou mandat și va avea și majoritate în Congres, cu siguranță că va modifica legea astfel încât să nu mai existe suspiciuni asupra corectitudinii alegerilor. Dacă asta se va întâmpla, la alegerile viitoare rezultatul votului va veni în câteva ore, așa cum se întâmplă de exemplu în România, și nu după câteva zile, așa cum s-a întâmplat în urmă cu 4 ani și cum este foarte posibil să se întâmple și acum”, a concluzionat George Rîpă.
Potrivit analistului, decizia recentă a democraților din Nevada de a lua în considerare și plicurile cu vot prin corespondență, primite chiar și după închiderea urnelor, și chiar dacă lipsește numele destinatarului ar putea încetini procesul de votare și mai ales de numărare. Refuzul democraților de a modifica legea electorală și de a se solicita un card de identitate pentru cei care vor să voteze generează suspiciuni asupra integrității alegerilor. Chiar în aceste zile, procurorul – general din Michigan investighează un cetățean care are naționalitatea chineză și care a votat deja anticipat.
singurul lucru bun pe care l-a putut crea acest geniu... Vezi tot