Alegeri prezidențiale Republica Moldova 2024. Cine sunt candidații care vor puterea. Unde se poate vota la referendum

La 20 octombrie 2024 vor avea loc în Republica Moldova alegeri prezidenţiale și referendumul în care cetăţenii vor răspunde la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?".

Alegerile prezidenţiale din 2024 reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la independenţa Republicii Moldova, potrivit alegeri.md.

Preşedintele republicii este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Fiecare cetăţean cu drept de vot, care a împlinit 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în Republica Moldova de cel puţin 10 ani, cunoaşte limba română şi deţine studii superioare, poate candida la funcţia de preşedinte. Candidaţii pot fi propuşi de partidele politice înregistrate, blocurile electorale sau grupuri de iniţiativă ale cetăţenilor.

Pentru a fi declarat valabil, la scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat ales. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur de scrutin după două săptămâni, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur. În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot. Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.

Mandatul preşedintelui durează patru ani şi începe de la data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte pentru mai mult de două mandate consecutive.

Atribuţiile preşedintelui

În conformitate cu prevederile Constituţiei, preşedintele ţării exercită mai multe atribuţii în raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum şi atribuţii în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi atribuţii ceremoniale.

Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Totodată, are dreptul la iniţiativă legislativă şi poate prezenta Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, care vizează problematica relaţiilor sociale, domeniul securităţii naţionale şi apărării sau armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către preşedintele ţării se remit spre avizare Guvernului.

Preşedintele poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale, inclusiv cele legate de asigurarea securităţii statului şi în domeniul militar, în numele Republicii Moldova şi le prezintă spre ratificare Parlamentului.

Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate şi poartă răspundere pentru starea securităţii statului şi a sistemului naţional de apărare în limitele împuternicirilor constituţionale şi legale.

ISTORICUL alegerilor prezidenţiale

În perioada 1991-2000, procedura alegerii preşedintelui a prevăzut votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituţionale din 2000, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a preşedintelui ţării. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, fără a modifica atribuţiile preşedintelui.

*Primele alegeri prezidenţiale desfăşurate după declararea independenţei Republicii Moldovei, la 27 august 1991, au avut loc la 8 decembrie 1991. Din trei grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar unul a reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Rata de participare la acest tur de scrutin a fost de 83,96%, din 2.368.287 de alegători incluşi în listele electorale, potrivit sursei citate.

Astfel, Mircea Snegur (n. 17 ianuarie 1940), care fusese numit preşedinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti (RSSM) de către Sovietul Suprem, la 3 septembrie 1990, a obţinut 98,22% din voturi la scrutinul din 1991, fiind singurul candidat (independent). Din 1989 până în 1990, Mircea Snegur a avut funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996, a deţinut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, după cum aminteşte presedinte.md.

*În 1996, din 15 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar nouă au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Astfel, concurenţii electorali înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 17 noiembrie 1996 au fost: Mircea Snegur (Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova), Andrei Sangheli (Partidul Democrat Agrar din Moldova), Petru Lucinschi (candidat independent), Valeriu Matei (Partidul Forţelor Democratice), Vladimir Voronin (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova), Iuliana Gorea-Costin (candidat independent), Anatol Plugaru (candidat independent), Veronica Abramciuc (candidat independent) şi Marina Liviţchi (candidat independent).

Mircea Snegur (38,75%) şi Petru Lucinschi (27,66%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 1 decembrie 1996, în urma căruia Petru Lucinschi a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 54,02% din voturi.

Prezenţa la vot la alegerile din 1996 a fost: 68,13% din 2.399.156 de alegători incluşi în listele electorale în turul I şi 71,61% din 2.441.074 alegători înscrişi în turul II.

Petru Lucinschi (n. 27 ianuarie 1940) a fost în perioada 1992-1993 ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. În 1993 şi 1994 a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. A fost preşedinte al Republicii Moldova de la 1 decembrie 1996 până la 4 aprilie 2001, potrivit presedinte.md.

În urma reformei constituţionale din 5 iulie 2000, s-a instituit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament, prin vot secret, cu 3/5 (61) din voturile deputaţilor aleşi.

* La 4 aprilie 2001, Parlamentul Republicii Moldova l-a ales pe liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, în funcţia de preşedinte al ţării, cu votul a 71 de deputaţi. Din cei 100 de deputaţi prezenţi în sala de şedinţe a Parlamentului la votare au participat 89. Cei 11 membri ai Partidului Popular Creştin Democrat au refuzat să participe la votare pe motiv că nu susţin nici unul din cei trei candidaţi - Vladimir Voronin, Dumitru Braghiş şi Valerian Cristea - şi pentru a evita speculaţiile politice, aminteşte www.e-democracy.md.

Vladimir Voronin (n. 25 mai 1941) a fost ales în 1994 prim-secretar al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi a mai candidat în 1996 la alegerile prezidenţiale directe.

*La 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de preşedinte al ţării cu votul a 75 de deputaţi, avându-l contracandidat pe Gheorghe Duca.

Vladimir Voronin a deţinut funcţia de preşedinte al Republicii Moldova până la 11 septembrie 2009. A iniţiat procesul oficial de integrare europeană a Republicii Moldova şi s-a afirmat ca promotor al independenţei, suveranităţii şi neutralităţii, susţinător al concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova, cunoscută şi drept doctrină a "moldovenismului", potrivit biografiei publicate pe presedinte.md.

În 2009 - 2011 au mai avut loc câteva runde de alegeri, dar candidaţii nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru ca alegerile să fie validate. Astfel, în acest timp, au deţinut funcţia de preşedinte interimar: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), 11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010; Vlad Filat (Partidul Liberal Democrat din Moldova), 28-30 decembrie 2010; Marian Lupu (Partidul Democrat din Moldova), 30 decembrie 2010 - 23 martie 2012, potrivit alegeri.md.

*La 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în Parlamentul Republicii Moldova cu votul a 62 de deputaţi, fiind singurul candidat.

Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948) a fost numit în 2005 judecător la Curtea Supremă de Justiţie, iar din 2011 a fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. A depus jurământul de preşedinte al Republicii Moldova pe 23 martie 2012, funcţie pe care a deţinut-o până la 23 decembrie 2016.

În urma Deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

*În 2016, din 24 de grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar 12 au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 30 octombrie 2016 au fost: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), Iurie Leancă (Partidul Popular European din Moldova), Dumitru Ciubaşenco (Partidul Nostru), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Igor Dodon (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), Silvia Radu (candidat independent), Maia Laguta (candidat independent), Ana Guţu (Partidul "Dreapta"), Valeriu Ghileţchi (candidat independent).

Maia Sandu (38,71%) şi Igor Dodon (47,98%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 13 noiembrie 2016, în urma căruia Igor Dodon a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 52,11% din voturi.

Prezenţa la vot la alegerile din 2016 a fost: 50,95% din totalul alegătorilor incluşi în listele electorale în turul I şi 53,45% în turul II.

Igor Dodon (n.18 februarie 1975) a fost ales în 2009 deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Până în 2011 a avut calitatea de membru al Biroului Permanent al Parlamentului, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe din partea Partidului Comuniştilor. În noiembrie 2011, este ales preşedinte al grupului Socialiştilor, în urma creării acestuia în Parlament, conform biografiei publicate pe presedinte.md.

*La alegerile din 2020, din 13 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar opt au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 1 noiembrie 2020 au fost: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon (candidat independent), Violeta Ivanov (Partidul "Şor"), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale), Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea).

Maia Sandu (36,16%) şi Igor Dodon (32,61%) s-au calificat în turul al doilea, organizat la 15 noiembrie 2020, în urma căruia Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.

Prezenţa la vot la alegerile din 2020 a fost de 48,54% în turul I şi 58,22% în turul II, potrivit alegeri.md.

Maia Sandu (n. 24 mai 1972) a fost ministru al Educaţiei în Guvernul Republicii Moldova (iulie 2012- iulie 2015). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (februarie 2019 - iunie 2019), apoi a fost desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, funcţie deţinută până în noiembrie 2019. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În timpul mandatului său, Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi a început negocierile de aderare.

Alegerile prezidenţiale din 2024. CANDIDAȚII

Alegerile din 2024 reprezintă al cincilea exerciţiu electoral de la declararea independenţei Republicii Moldova, prin care cetăţenii aleg prin vot direct preşedintele ţării. Scrutinul din 2024 introduce, pentru prima dată, votarea prin corespondenţă, ca alternativă de vot. Această metodă se aplică parţial şi este disponibilă pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei şi Finlandei, cu condiţia să se înregistreze în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi să fie incluşi în lista electorală după acceptarea cererii lor.

Pentru scrutinul prezidenţial din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenţi electorali din 13 grupuri de iniţiativă care au colectat semnături pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, conform https://alegeri.md/:

*Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), slogan electoral ”Dreptate pentru toţi”. Născut la 3 iunie 1967, a absolvit studii juridice, iar în 2019 a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.

*Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), slogan electoral ''Maia Sandu pentru Moldova''. De profesie economist, în mai 2016 a înfiinţat Partidului Acţiune şi Solidaritate, fiind desemnată preşedinta formaţiunii. Candidează pentru al doilea mandat de preşedinte.

*Renato Usatîi (Partidul Nostru), slogan electoral ''Doar pentru Moldova!''. S-a născut la 4 noiembrie 1978 şi este profesor. În 2015, a fost ales primar al municipiului Bălţi. A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.

*Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), slogan electoral ''Dezvoltare, bunăstare, pace!''. Născut la 9 octombrie 1963, este doctor în ştiinţe tehnice. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 - 31 martie 2008).

*Irina Vlah (candidat independent), slogan electoral ''Irina Vlah - Preşedintele Păcii''. Născută la 26 februarie 1974, este doctor în drept. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005 - 2015) şi Guvernatoare a UTA Găgăuzia - membră a Guvernului Republicii Moldova (2015 - 2023), conform irinavlah.md.

*Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), slogan electoral ''Statul este al tău!''. Născut la 28 februarie 1972, are profesia de economist. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (14 noiembrie 2019 - 31 decembrie 2020).

*Andrei Năstase (candidat independent), slogan electoral ''Un preşedinte DEDICAT!''. Născut la 6 august 1975, are profesia de avocat. A fost consilier în Consiliul municipal Chişinău (2019-2023) şi ministru al Afacerilor Interne (2019). A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.

*Octavian Ţîcu (Blocul electoral "Împreună"), slogan electoral ''Împreună pentru Europa''. Născut la 21 august 1972, este doctor în istorie şi cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova. A deţinut pentru scurt timp funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului (2013), iar în alegerile parlamentare din 2018 a câştigat un mandat de parlamentar, în fracţiunea Platforma DA a blocului ACUM, potrivit anticoruptie.md.

*Victoria Furtună (candidat independent), slogan electoral ''Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă!''. S-a născut la 24 februarie 1981, are profesia de jurist. Este preşedintă a Asociaţiei obşteşti "Vox Populi, Vox Dei".

*Tudor Ulianovschi (candidat independent), slogan electoral ''Moldova normală eşti TU!''. Născut la 26 mai 1983, este jurist şi diplomat. A fost ambasador al Moldovei în Elveţia şi Liechtenstein (2016-2018) şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2018-2019), potrivit tu.md.

*Natalia Morari (candidat independent), slogan electoral ''Schimbarea aici şi acum!''. Născută la 12 ianuarie 1984, este sociolog şi jurnalist. Şi-a început cariera în redacţia publicaţiei ruse "Novoe Vremea", dar în 2008 a fost expulzată din Rusia, din cauza investigaţiilor sale jurnalistice. În 2008-2009 a condus organizaţia ''Think Moldova'', potrivit nataliamorari.md.

REFERENDUM

La 20 octombrie 2024, în aceeaşi zi cu scrutinul pentru alegerea preşedintelui ţării, în Republica Moldova se va desfăşura referendumul republican constituţional. Cetăţenii vor răspunde la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", anunţă pagina alegeri.md.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Proiectul de hotărâre privind desfăşurarea referendumului republican constituţional la 16 mai 2024, potrivit multimedia.parlament.md.

Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al ţării. De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată drept obiectiv strategic al ţării. Documentul mai prevede completarea Constituţiei cu un nou titlu - "Integrarea în Uniunea Europeană". Astfel, se propune ca aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene să se realizeze de Parlament prin lege organică, iar prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene să aibă prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, mai arată comunicatul Parlamentului Republicii Moldova.

Referendumul republican constituţional este organizat la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova a fost semnată de 46 de deputaţi ai Partidului "Acţiune şi Solidaritate" (PAS) şi a fost avizată de Curtea Constituţională (16 aprilie 2024). Astfel, partidul de guvernământ a implementat iniţiativa preşedintelui Maia Sandu, anunţată în decembrie 2023, notează Institutul pentru Iniţiative Strategice din Moldova, într-un articol publicat pe pagina www.ipis.md. Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE la 14-15 decembrie 2023.

La referendumul republican pentru modificarea Constituţiei în vederea integrării europene a Republicii Moldova au fost înregistraţi 15 participanţi: 14 partide politice şi un bloc electoral format din trei partide. Dintre acestea, doar două susţin opţiunea "NU" (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul "Renaştere"), după ce un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanţare a partidelor. Totodată, două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală, iar alte două formaţiuni au anunţat că vor boicota referendumul, îndemnând cetăţenii să nu participe (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova - PSRM şi Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei - PDCM).

În favoarea opţiunii "DA" s-au înregistrat, potrivit https://alegeri.md: Partidul Verde Ecologist, Mişcarea "Respect Moldova", Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acţiune şi Solidaritate, Mişcarea Alternativa Naţională, Partidul "Democraţia Acasă", Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naţionale "Acasă", Partidul Social Democrat European şi Partidul "Voinţa Poporului"

Referendumul va fi considerat valabil dacă participă cel puţin o treime din alegătorii înscrişi pe listele electorale.

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova 2024

02.11.2024 22:53 - Cum au fost instruiți de omul lui Putin să voteze preoții moldoveni aflați în pelerinaj la Moscova

Mai mulți preoți care au călătorit la Moscova ar fi fost instruiți de omul lui Putin din Duma de Stat cum să voteze. Un grup de preoți care au mers în pelerinaj la Moscova au participat...

02.11.2024 22:00 - Alegeri prezidențiale în Republica Moldova: Rusia pregătește „acțiuni subversive” împotriva secțiilor de votare din străinătate

Chișinăul a avertizat că Rusia ar putea recurge la „activități subversive” împotriva secțiilor de votare din străinătate în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale...

02.11.2024 17:29 - CTP, după ce influenceri români s-au implicat în campania electorală din Moldova: „Maneliști cumpărați să vină și să recite la cameră, vă dați seama”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat într-o emisiune la o televiziune din Republica Moldova, după ce diverși „influenceri" și vloggeri din România au început să facă publicitate...

02.11.2024 16:30 - „Cel mai rău scenariu” în cazul în care prorușii ajung la conducere în Moldova. Cum riscă să fraudeze „banii murdari” ai Rusiei alegerile

Moldovenii votează duminică, 2 noiembrie, în turul al doilea al unor alegeri prezidenţiale cruciale, care ar putea determina dacă ţara post-sovietică îşi menţine cursul spre Europa sau...

02.11.2024 16:17 - Moldoveni racolați de „organizația criminală Șor” cu o zi înainte de votul final la prezidențiale. Acuzații de finanțare ilegală și corupere electorală

Poliţiştii şi procurorii au efectuat sâmbătă, 2 noiembrie, noi percheziţii în oraşul Rîşcani şi în Chişinău, în dosare privind finanţarea ilegală şi coruperea electorală, se...

02.11.2024 13:45 - Cum au ajuns maneliștii Culiță Sterp și Bogdan Mocanu să susțină candidatul pro-rus la alegerile din Republica Moldova VIDEO

Maneliștii români Culiță Sterp și Bogdan Mocanu au fost nevoiți să-și ceară scuze după ce l-au promovat pe candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo, care a ajuns în turul 2 al alegerilor...

02.11.2024 09:48 - Cum va afecta relația Ucrainei cu Republica Moldova eventuala victorie a prorusului Stoianoglo: ”Va trebui să recurgem la tacticile clasice de presiune”

Ucraina va trebui să impună limite în relația cu Republica Moldova în cazul în care prooccidentala Maia Sandu va pierde alegerile prezidențiale de duminică, 3 noiembrie. Anunțul a fost...

02.11.2024 08:32 - Veronica Sandu, sora președintei Republicii Moldova, joacă un rol important în viața sa. Ce relație are Maia Sandu cu mama ei VIDEO

Una dintre cele mai apropiate persoane de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este sora ei, Veronica, potrivit liderei de la Chișinău. Sora mai mică a președintei Republicii Moldova...

01.11.2024 21:38 - "Maia Sandu ne-a arătat tuturor ce înseamnă să ai o busolă morală". Elena Lasconi cere o întâlnire cu președinta Republicii Moldova

Președinta USR, Elena Lasconi, consideră că "Maia Sandu ne-a arătat tuturor – celor din Republica Moldova, celor din România, celor din întreaga Europă – ce înseamnă să ai o busolă...

01.11.2024 21:12 - "Știm unde locuiești, te putem ucide". Amenințări cu moartea înaintea scrutinului decisiv din Republica Moldova. Cum o afectează pe Maia Sandu

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a încins spiritele la extrem. Mai mulți jurnaliști au primit apeluri de pe numere necunoscute și au fost amenințați cu moartea....

01.11.2024 20:07 - Paradoxul familiei Stoianoglu. Tatăl vrea să îşi ţină concetăţenii în afara UE, fiica e angajată la Banca Centrală Europeană FOTO

Banca Centrală Europeană a emis un avertisment către bănci cu privire la riscurile atacurilor cibernetice provenite din partea Rusiei și a altor regimuri autoritare. Cu toate acestea, aceeași...

01.11.2024 18:32 - Cetățenii Republicii Moldova primesc informații false că s-ar plăti votul pentru Maia Sandu. Ce li se cere în schimbul banilor

Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) din Republica Moldova, aflat la guvernare şi care o susţine pe Maia Sandu, a avertizat vineri, 1 noiembrie, că cetăţenii primesc e-mailuri cu...

01.11.2024 18:25 - Președintele Franței, mesaj în limba română prin care își anunță susținerea pentru Maia Sandu la alegerile de duminică

Într-un mesaj adresat „cetăţenilor moldoveni" care îşi aleg preşedintele duminică, 3 noiembrie, având de făcut o alegere crucială între un lider pro-occidental şi un candidat care...

01.11.2024 17:31 - Irina Rimes ceartă cântăreții români care fac propagandă pro-rusă: „Dragii mei colegi, ce înseamnă asta?" VIDEO

Rețeaua pro-rusă din Republica Moldova are „tentacule" și în România. Diverși „influenceri" și vloggeri au început să facă publicitate pentru candidatul Alexandr Stoianogo, adversarul...

01.11.2024 16:20 - Cum poate câștiga Maia Sandu alegerile în Republica Moldova. Trei scenarii probabile pentru o victorie în fața lui Stoianoglo SONDAJ

Conform unui sondaj realizat de compania iDATA, citat de agora.md, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova ar obține un al doilea mandat în baza a trei scenarii diferite. Astfel,...

31.10.2024 19:22 - Mesajul Maiei Sandu după validarea referendumului pro-UE: "Obiectivul nostru a fost îndeplinit"

Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a salutat joi, 31 octombrie, decizia Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului prin care a fost consfinţită integrarea...

31.10.2024 18:22 - Referendumul pro-UE din Republica Moldova, validat de Curtea Constituțională

Conform informațiilor din presa locală, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat joi, 31 octombrie, rezultatele referendumului din 20 octombrie. Curtea Constituțională s-a...

30.10.2024 16:52 - Cum s-ar putea folosi Putin de alegerile din Republica Moldova pentru a ataca România. Avertismentul unui fost consilier al lui Zelenski

Republica Moldova riscă să fie atrasă în război de partea Rusiei, împotriva Ucrainei, sau să devină chiar un cap de pod de unde Rusia să atace România. Ambele ipoteze ar deveni...

29.10.2024 23:18 - Mesaj pentru Republica Moldova, de la unii dintre cei mai puternici adversari ai lui Putin: Nu votați cu omul Kremlinului

Mihail Hodorkovski, cunoscut om de afaceri și critic deschis al lui Vladimir Putin, și alți ruși influenți care se opun războiului din Ucraina, i-au îndemnat pe alegătorii din Republica...

29.10.2024 17:55 - Igor Dodon, fostul președinte pro-rus, nu recunoaște rezultatul referendumului din Republica Moldova. Ce pregătește pentru anul viitor VIDEO

Socialistul Igor Dodon, fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, a anunțat că nu recunoaște rezultatul referendumului în care cetățenii s-au pronunțat în favoarea aderării la UE....