Opinie: Românii vor un lider diferit de Iohannis

Românii își doresc un președinte implicat, dinamic și comunicativ, pe cineva total diferit de Klaus Iohannis, care în plus să fie în stare să vorbească de la egal la egal cu partenerii țării, oricare ar fi aceștia.

Elitele politice, în special cele care au exersat guvernarea, sunt epuizate. Este foarte mare apetitul pentru schimbare, pentru figuri noi, în special pentru un lider care să fie altfel decât cei de până acum, potrivit unei cercetări calitative, pe care a condus-o sociologul Barbu Mateescu și care a fost făcută împreună cu IRES la comanda Fundației Konrad Adenauer. Una dintre concluziile studiului este că e nevoie de un candidat „foarte energic, carismatic și creativ pentru a ține pasul cu naționalismul populist”. De pildă, un bărbat de 32 de ani dintr-un sat transilvănean spune că viitorul președinte ar fi bine să fie „egoist în binele României. La orice întâlnire, cu orice omolog, să se intereseze doar de binele nostru". O femeie de 47 de ani din Ilfov se așteaptă ca noul președinte „să negocieze, să nu stăm în genunchi 'da, să trăiți' ". O altă femeie de 41 de ani dintr-un sat moldovenesc vrea „un om deștept, un bun orator”, care să vorbească: „nu mai vreau cum a fost cu noi [Iohannis] ăștia zece ani." Valorile conservatoare precum patriotismul sau credința în Dumnezeu au fost menționate mai ales în Moldova rurală și într-o oarecare măsură în Muntenia, inclusiv prin respingerea supermarketurilor și a cuplurilor gay.

Există diferențe mari de percepție, potrivit cercetării între Ardeal și Vechiul Regat. Astfel, spre deosebire de restul țării, participanții transilvăneni la focus grupuri sunt foarte nemulțumiți de folosirea incorectă a fondurilor europene pentru investiții neinspirate. Un bărbat de 50 de ani dintr-un sat transilvănean spune că de când a început să-și ridice casa, strada pe care se află „ s-a înălțat cu jumătate de metru. În loc să ia piatra care era acolo și s-o refolosească, [primăria] a tot preferat să pună piatră peste piatră. Curțile au ajuns cu două trepte sub nivelul străzii. Sunt persoane care au mașinile blocate în curte." Ardelenii se plâng și de educația neatractivă din școli și de modelele preluate de copii de pe TikTok. „În mod aparte -cei din Transilvania - au indicat valori puternice anti-etatiste, având un apetit mai puternic pentru a reduce importanța statului în economie, administrație etc. Prin contrast, în restul țării accentul a căzut pe îmbunătățirea calității respectivelor servicii, accentele anti-etatiste fiind puține”, potrivit cercetării finanțate de Fundația Konrad Adenauer. Tema reindustrializării/redeschiderii de fabrici este prezentă în localitățile mici din Vechiul Regat, dar absentă în Transilvania. În schimb în Muntenia și Moldova, „în mod repetat, a fost ridicat subiectul ajutoarelor sociale acordate cui nu trebuie sau în cuantumuri excesive”.

Frustrările şi nemulțumirile românilor în prag de alegeri

Cercetarea intitulată „Frustrările și nemulțumirile românilor în prag de alegeri” scoate în evidență insatisfacțiile majore cu exemple despre subdezvoltarea sistemului autohton de sănătate și despre educația precară. Concluziile studiului atestă că starea de spirit a României este sumbră, variind între îngrijorare în orașele mari, depresie în orașele medii sau mici și disperare în mediul rural. Frustrarea cu privire la lipsa de calitate a serviciilor furnizate de către stat este la cote extrem de înalte, reprezentând unul din motivele principale pentru nemulțumirea generală. Alegerile parlamentare nu au dus la „încărcarea" cu legitimitate a clasei politice, aceasta fiind văzută în continuare cu ostilitate, de aceea autorii cercetării consideră că „Votul de pedepsire sau schimbare va defini alegerile prezidențiale de peste câteva luni”. Mai mult, sentimentul conform căruia „România e un sat fără câini" este semnificativ mai puternic decât în urmă cu un an și față de acum un an, funcția de reprezentare a președintelui este și mai importantă în conștiința publică, dispărând însă atu-ul validării de către vest. Cercetarea subliniază că participanții doresc un președinte care să apere interesele României în mod activ și repetat.

Cu toate că studiul nu se referă la niciunul dintre candidații anunțați pentru prezidențialele din luna mai, se poate înțelege din ceea ce spun oamenii, că ei nu mai vor politicieni vechi. Altfel spus, n-ar fi deloc încântați de Crin Antonescu, în schimb, cercetătorii IRES cred că există „o nevoie majoră de reguli, ordine și disciplină care să compenseze haosul existent sau perceput” iar „o rază de speranță este reprezentată de Ilie Bolojan, ale cărui atitudini, din trecut (Oradea/Bihor), precum și recentele acțiuni pentru reducerea personalului Senatului au avut ecouri pozitive în câteva focus-grupuri”. Bolojan, e de altfel singurul dintre lideri menționat la rubrica pozitivă, în vreme ce Iohannis e notat de mai multe ori de participanți într-o notă negativă.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Iohannis, vizitele de lux și auditul lipsă de la Cotroceni

Analiză: În ultimii 35 de ani nu a existat niciun audit despre eficiența Administrației Prezidențiale. Există niște reguli scrise despre ce poate face un șef de stat cu banii de protocol...

Ce-a făcut Mircea Lucescu în avionul spre San Marino: ”Nu știu cum gândește”

Luni, de la 21.45, tricolorii vor întâlni San Marino în al doilea meci din preliminariile CM 2026. În primul meci, România a fost învinsă de Bosnia, scor 1-0, pe Arena Naţională. Meciul...