Forțele armate ale Statelor Unite au lansat, în seara alegerilor de marți, 5 noiembrie, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) neînarmată de tip Minuteman III în Pacific, un element esențial al strategiei de descurajare nucleară americane.
Racheta a fost lansată de la baza Forței Spațiale Vandenberg, pe Coasta de Vest, la ora locală 23.01 (miercuri, 9.01, ora României) și a fost urmărită îndeaproape de un avion de comandament aeropurtat de tip E-6E Mercury aparținând Forțelor Aeriene (US Air Force), însărcinat cu o misiune de tip ”Take Charge And Move Out” (TACAMO).
Lansarea a fost observată din apropierea instalației.
Acest test - programat cu câțiva ani mai înainte - s-a desfășurat în timp ce americanii încheiau să se ducă la urne să-l aleagă pe cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump.
La acel moment nu mai exista vreo îndoială că Trump, în calitate de comandant suprem (”commander in chief”), avea să fie ultimul decident al disuasiunii nucleare americane în următorii patru ani.
Aceste teste de rachete intercontinentale au loc foarte regulat în Statele Unite dotate cu arma nucleară - adesea în noiembrie -, însă coincidența, deși cunoscută, a ridicat întrebări.
”Alegerile n-au nimic de a face cu programarea” testului, a declarat, publicației californiene, Lompoc Record Air Force Global Strike Command.
Obiectivul tirului era clasica ”demonstrare a pregătirii stării forțelor nucleare americane și inspirarea încrederii în letalitatea și eficiența disuasiunii nucleare a țării”.
Anul trecut, o lansare asemănătoare a avut loc la 1 noiembrie și s-a soldat cu un eşec.
Racheta balistică s-a autodistrus în zbor, din cauza unei ”anomalii” a cărei origini nu a fost precizată de către armata americană.
”Tirul de mâine nu are nimic excepțional. Doar că trebuie să mărturisesc că data este destul de ciudată. Programele strategice răspund unor constrângeri de calendar proprii. Uneori avem tendința să vrem să legăm testele de evenimente geopolitice majore, când de fapt nu este vorba, adesea, decât de coincidențe”, comentează pe X un cercetător, Étienne Marcuz, specializat în probleme nucleare, relatează Le Figaro.
”Însă data acestor alegeri este cunoscută de mult timp (de decenii sau secole). Este uimitor, mai ales din perspectiva mizei acestor alegeri, că testul a fost prevăzut exact în acest moment”, apreciază el.
”Trebuie să fie considerat un mesaj strategic? Este posibil, pentru a arăta că disuasiunea nucleară funcționează tot timpul, inclusiv atunci când atenția cetățenilor țării este îndreptată către interior”, consideră el.
”Forțele strategice veghează”, conchide cercetătorul.
”Nu cred că trebuie să vedem mesaje peste tot. În schimb momentul este prost ales”, nuanțează adjunctul directorului Fundației pentru Cercetare Strategică (FCS) Bruno Tertrais.
Momentul ridică semne de întrebare din cauza datei alegerilor prezidențiale, care au loc într-un context foarte special.
Ele vor constitui o cotitură în Războiul din Ucraina, care se desfășoară într-o ”atmosferă nucleară”, consideră Bruno Tertrais, deoarece ea opune în mod indirect mai multe state dotate cu arma nucleară, între care Rusia și Statele Unite.
Moscova și-a revizuit doctrina nucleară la 26 septembrie și a coborât pragul angajării, deoarece prevede să riposteze nuclear unui atac convențional al unui stat susținut de către puteri nucleare.
Contextul este exploziv și în Coreea de Nord, care a efectuat un test de rachetă intercontinentală (ICBM) în urmă cu câteva zile, și din cauza tensiunilor între Israel - o putere nucleară - și Iran, care riscă o escaladare.
Cele două luni dintre alegerile prezidențiale și învestirea ”președintelui ales” sunt considerate o perioadă vulnerabilă a Statelor Unite, care poate să reprezinte o fereastră de oportunitate a unor eventuali adversari ai Washingtonului.
După această perioadă, domeniul nuclear se va afla pe agenda lui Donald Trump, în contextul în care Statele Unite se află în plină modernizare a ”triadei nucleare” americane - bombardiere, submarine, rachete terestre - și se gândesc, din primul mandat al lui Trump, să dezvolte noi capacități în domeniul nuclear tactic.
Joe Biden a recentrat, la rândul său, strategia nucleară americană către China și ”expansiunea rapidă a arsenalului nuclear” chinez, o direcție care urmează să nu se schimbe odată cu ”președintele ales” republican.
Donald Trump, care a evocat în timpul campaniei sale o ”încălzire nucleară” periculoasă, ar putea să pună accentul asupra înființării ”celui mai bun Iron Dome din lume”, sistemul antirachetă israelian, care apare în programul său, aprecia recent într-o notă Fundația pentru Cercetare Strategică.
În rest, viitorul al 47-lea președinte al Statelor Unite rămâne destul de confuz, spre deosebire de unii dintre consilierii săi care, în ”Project 2025”, apără alegeri destul de drastice, ca de exemplu creșterea unilaterală a numărului armelor nucleare desfășurate sau pregătirea unor instalații necesare în vederea unei reluări a testelor nucleare, o idee apărată de către unii dintre foștii săi consilieri, ca Robert O’Brien.
Aceasta ar reprezenta o ruptură față de Moratoriul american asupra testelor nucleare din 1992 și semnarea Tratatului interzicerii complete a testelor nucleare din 1996.
În plus, ”personalitatea lui D. Trump singularizează” SUA, conchide FRS, care evocă ”extrema încredere în capacitatea sa de a gestiona o criză nucleară prin capacitățile sale personale, aptitudinea sa de a transmite o imagine de forță, dar și relațiile sale bune cu Vladimir Putin sau Kim Jong Un”.
Nu l-au nimerit :))) Vezi tot