Alegerile europarlamentare din 2007 raman, din punct de vedere al prezentei al vot, la cel mai scazut nivel inregistrat, din 1990 si pana in noiembrie 2008, la toate celelalte scrutine - pentru Parlament, primarii sau pentru Presedintie.
La 25 noiembrie 2007, cu ocazia scrutinului pentru alegerea parlamentarilor europeni, s-a inregistrat o prezenta la vot de doar 29,4%, ceea ce inseamna ca aproape cinci milioane si jumatate de persoane s-au prezentat la urne. Cele mai mari procente au fost inregistrate in judetul Harghita, unde au votat 45,8 % din numarul alegatorilor, urmat de Covasna - 39,6 %, Salaj - 39,2 %, Teleorman - 37,5 % si Mures - 33,9 %.
Cea mai scazuta prezenta de vot s-a inregistrat in Capitala, acolo unde au votat doar 21,2% din cei cu drept de vot. Prezenta redusa la vot s-a consemnat si in judetele Braila, de 25,7%, Arges - 25,6%, Timis - 25,5% si Prahova - 24,2%.
Din 1990 si pana in 2008, prezenta tot mai scazuta la vot
Prezenta la vot a romanilor a scazut constant din 1990, cand au avut loc primele alegeri libere, pana la alegerile din 2008 sau la europarlamentarele din 2007. Daca in '90, participarea la alegeri a fost de 86%, in 1992 si 1996 a scazut la 76,3%, respectiv 76%, in 2000 a ajuns la 65,3%, in 2004 la 58,5%, pentru ca dupa 18 ani sa scada la 39,2%, la alegerile legislative din 2008.
La 28 noiembrie 2004, atunci cand au fost organizate, pentru ultima oara, simultan alegerile parlamentare cu cele prezidentiale, participarea la vot a fost de 58,9%, la urne prezentandu-se 10.794.653 de romani dintre cei 18.449.344 cu drept de vot.
La nivel national, la ora 9.00 votasera 3,2% dintre alegatori, la ora 11.00 - 10,7%, la ora 14.00 - 27,2%, la ora 17.00 - 43,8%, iar la ora 20.00 - 57,1%. In cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale, din 12 decembrie 2004, prezenta la vot a fost de 55,2% (10.112.262 de alegatori).
La 30 noiembrie 2008, s-a inregistrat cea mai scazuta prezenta la vot, de 39,2%, comparativ cu toate celelalte alegeri legislative, care au avut loc incepand cu 1990. S-au prezentat la urne 7.238.871 de romani din cei 18.464.274 cu drept de vot.
Intre 1992-2000, rata de prezenta la alegerile locale a scazut cu aproximativ 15 puncte procentuale, de la 65 % la 50%, in timp ce la scrutinul din 2004 s-a inregistrat o usoara crestere, pana la 55%. La alegerile locale din 2008, prezenta la vot a scazut din nou, pana la 49,4%.
Prezenta scazuta si in restul UE
Media de participare la vot a cetatenilor europeni a scazut constant de la primele alegerile europarlamentare din 1979, atunci cand s-a inregistrat o prezenta la urne de 62%, pana in 2004 - 45,5%.
Participari in jurul a 90 de procente s-au inregistrat, in toti anii, in tarile in care votul este obligatoriu (Belgia, Luxemburg), in timp ce prezenta cea mai scazuta a fost inregistrata in 2004 in doua tari nou-intrate in UE, Polonia si Slovacia, de 20,9%, respectiv 17%. In Regatul Unit, prezenta la vot s-a situat sub 50% la toate alegerile care au avut loc incepand cu 1979.
In 1979, la primele alegeri pentru PE, prezenta la vot s-a situat intre un maxim de 91,36% in Belgia si un minim de 32,35% in Regatul Unit, cu o medie a prezentei de 62%. Din cele noua tari in care au avut loc alegeri, in sapte s-a inregistrat o participare la vot de peste 50%.
Peste cinci ani, in 1984, s-a inregistrat o medie de participare la vot de 59%, cu o prezenta ridicata in Belgia, de 92,1% si Luxemburg, de 88,8%, tari in care votul este obligatoriu, si scazuta in Regatul Unit, de 32,6%. De altfel, aici si in Irlanda s-au inregistrat singurele participari la vot de sub 50% dintre cele 10 tari in care au avut loc alegeri.
In 1989, dupa aderarea Spaniei si Portugaliei, au fost organizate euroalegeri in 12 state, cu o medie de prezenta la vot de 58,4%.
Cinci ani mai tarziu, in 1994, pe langa Belgia si Luxemburg, tari in care participarea a fost apropiata de 90%, valori mari s-au mai inregistrat in Grecia, un alt stat in care votul este obligatoriu, de 73,2%, sau Italia, de 73,6%. In schimb, in Regatul Unit, Portugalia si Olanda, prezenta la vot s-a situat in jurul cifrei de 35%. Media de participare la vot a fost de 56,7%.
In 1999, au fost organizate alegeri europarlamentare in 15 tari, odata cu aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, in mai mult de jumatate dintre acestea, opt la numar, inregistrandu-se o participare la vot de sub 50%. In topul prezentei la vot se afla tot Belgia si Luxemburg, cu 91%, respectiv, 87,3%, pentru ca in Finlanda, Olanda si Regatul Unit sa se consemneze cele mai scazute participari la vot, de 30,1%, 30% si 24%.
In 2004, au fost prezente masive la urne in Belgia si Luxemburg, in jurul valorii de 90%, dar au fost si tari care s-au confruntat cu un interes foarte scazut pentru scrutinul european, manifestat mai ales in cele zece tari nou-intrate in UE.
Astfel, in Slovacia s-a inregistrat cea mai mica participare din istoria alegerilor europene, de 17%, valori scazute fiind si in Polonia, de 20,9%, Estonia - 26,8%, Slovenia - 28,4% sau Cehia - 28,3%. Media prezentei la vot a fost de 45,5%, doar in sapte din cele 25 de tari in care au fost organizate alegeri inregistrandu-se valori de peste 50%.