Ana Maria Patru (AEP): Trebuie sa informatizam sectiile de votare Interviu

Ana Maria Patru, presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP) sustine necesitatea informatizarii sectiilor de votare, solicitand in acest sens sprijinul decidentilor politici. Ea subliniaza faptul ca fraudarea alegerilor trebuie prevenita, nu constatata.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Ziare.com, presedintele AEP face un apel la primarul Capitalei sa gaseasca cele mai bune solutii tehnice pentru implementarea unui proiect pilot de informatizare a sectiilor de votare, urmand ca el sa fie extins la nivel national.

Ana Maria Patru subliniaza faptul ca lipsa increderii in corectitudinea procesului electoral este una dintre cauzele absenteismului la vot.

Care sunt principalele probleme pe care AEP le are de rezolvat in acest moment si care ar fi urgentele?

Exista in randul opiniei publice impresia ca AEP lucreaza doar in anii in care au loc alegeri. Nimic mai fals. De altfel, chiar in Legea nr. 35/2008 scrie ca AEP isi exercita atributiile cele mai importante intre doua perioade electorale - deci atunci cand nu au loc alegeri. De altfel, dupa cum bine se stie, in timpul alegerilor atributiile sunt preluate de Biroul Electoral Central, institutie inchegata ad-hoc in jurul AEP.

Munca noastra in anii in care nu sunt alegeri este importanta pentru ca incercam sa inglobam legislativ si administrativ experienta acumulata la fiecare scrutin electoral, dar si sa prevenim repetarea anumitor greseli sau incalcari ale legii.

In acest sens, de ceva vreme (2-3 ani) incercam sa ii convingem pe decidentii politici de necesitatea unui Cod Electoral. Avem in acest moment o legislatie mult prea stufoasa in domeniul electoral. Sunt nu mai putin de 5 legi care reglementeaza organizarea diverselor tipuri de alegeri. Acestora le sunt adaugate legi cu incidenta asupra domeniului electoral cum ar fi: Legea nr. 14/2001 a partidelor politice, Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, numeroase hotarari si ordonante de urgenta ale Guvernului.

Organizarea alegerilor pe acelasi tipar pentru fiecare tip de alegeri sau referendum nu poate fi decat benefica, atat pentru cei care administreaza alegerile, cat si pentru partide si alegatori. Spre exemplu, e bine pentru toata lumea sa avem aceleasi sectii de votare la fiecare tip de alegeri, or, in acest moment, aproape fiecare lege electorala vine cu reguli diferite pentru organizarea sectiilor de votare.

Anul acesta am reusit sa finalizam din punct de vedere tehnic proiectul Registrului electoral. Alte proiecte initiate de ceva vreme de AEP si care abia anul acesta si-au gasit ecoul necesar in mediul politic sunt cele referitoare la finantarea partidelor politice (Romania trebuie sa isi reformeze partial legislatia in domeniu conform recomandarilor GRECO - Grupul Statelor impotriva Coruptiei) si la Registrul partidelor politice (preluarea acestuia din sarcina Tribunalului Municipiului Bucuresti la AEP).

Din punct de vedere financiar aveti probleme?

Finantarea proiectelor din domeniul electoral este luata in considerare de politicieni doar in anii electorali, cand, de fapt, situatia ar trebui sa fie tocmai invers, proiectele sa fie finantate in anii fara alegeri, pentru ca ele sa fie deja functionale in anii electorali.

AEP se straduieste din greu sa dezvolte proiecte de modernizare a Romaniei in domeniul electoral, astfel incat sa creasca gradul de transparenta si corectitudinea in administrarea alegerilor, dar nu putem merge prea departe din cauza constrangerilor de ordin bugetar.

Suntem totusi o institutie mica. Avem in organigrama 250 de posturi, dar suntem nevoiti de peste 5 ani sa functionam doar cu jumatate din personal. Prezenta noastra la nivel national sufera din cauza faptului ca nu putem sa ne infiintam birourile judetene prin care sa sprijinim activitatea de administrare a alegerilor la nivelul fiecarui judet.

Ar fi nevoie de asigurarea din timp a resurselor financiare pentru sustinerea efortului de administrare a alegerilor, poate chiar prin legea bugetului de stat pentru anii in care sunt programate alegeri la termen (cum este cazul in 2014) si nu din Fondul de rezerva bugetara (cum se intampla istoric din 1990). Asta ar permite institutiilor implicate sa poata derula, de exemplu, proceduri de achizitii publice cu termene mai largi de timp, lipsind astfel institutiile de presiunea unor termene prea scurte.

Ce solutii propuneti pentru eliminarea votului multiplu si a celorlalte tipuri de fraude electorale?

As vrea sa precizez ca nu exista solutii miraculoase pentru eliminarea fraudelor electorale. Ele continua sa existe si in democratii mult mai avansate, diferenta fiind bineinteles legata de magnitudinea si eventual de tipul lor.

Informatizarea sectiilor de votare si educarea electoratului prin campanii bine puse la punct ar contribui la diminuarea fenomenului si la reducerea efectelor acestuia, mai mult decat actiunile de genul verificarii listelor electorale utilizate in sectiile de votare.

Spre exemplu, noi am verificat listele electorale utilizate in sectiile de votare la alegerile pentru Parlamentul European din 2009 si referendumul national din 2012. De fiecare data, AEP a identificat cazuri posibile de vot multiplu fara a sti cu certitudine daca acestea sunt reale sau nu. Caracterul inutil al actiunii era dat si de faptul ca, la data finalizarii verificarilor, alegerile erau de mult incheiate si validate, si chiar daca AEP ar fi descoperit o frauda electorala de proportii aceasta constatare nu ar fi avut efect asupra valabilitatii scrutinului.

Ati incercat sa schimbati lucrurile?

AEP a derulat in anii 2010 si 2011, pe parcursul unor alegeri partiale pentru Camera Deputatilor, un "Proiect pilot privind informatizarea sectiilor de votare", pentru a semnala tentativele de vot ilegal (vot multiplu, vot in locul altei persoane, vot fara indeplinirea conditiilor legale). Proiectul pilot s-a bazat pe un sistem informatic care asigura colectarea intr-o baza de date centrala a CNP-urilor alegatorilor care si-au exprimat dreptul de vot si verificarea existentei acestora in Registrul electoral corespunzator colegiului respectiv.

Practic, in fiecare sectie de votare a existat un calculator conectat la o retea nationala. Acest sistem are avantajul ca previne manipularea voturilor in loc sa o constate, asa cum se intampla in cazul verificarii listelor electorale utilizate in alegeri, moment la care fraudele deja au avut loc.

De aceea, eu propun si sustin informatizarea sectiilor de votare prin extinderea la nivel national a acestui proiect.

Avand Registrul electoral functional, eu consider ca am facut primul pas in aceasta directie. In acelasi timp putem observa si alte beneficii ale unui astfel de sistem cum ar fi: cresterea vitezei procesului de votare, monitorizarea prezentei la vot cu maxima acuratete, monitorizarea momentului de deschidere si inchiderea sectiilor de votare sau completarea corecta a proceselor verbale de centralizare a rezultatelor votarii.

Cred ca este momentul ca toti factorii politici sa ia o decizie ferma in acest sens. AEP trebuie sa dezvolte acest sistem la nivel national pentru a inchide orice discutie pe vot ilegal si pentru a obtine toate beneficiile conexe care nu ar face decat sa creasca transparenta si increderea cetatenilor si actorilor politici in procesul electoral din Romania.

Propunerea noastra concreta este implementarea etapizata a acestui proiect, incepand cu municipiul Bucuresti pentru care, desi este circumscriptia electorala cu cel mai mare numar de alegatori, pot fi identificate solutii tehnice variate.

Fac apel pe aceasta cale la domnul primar general Sorin Oprescu, precum si la primarii de sector, sa analizeze propunerea noastra si sa o sustina.

Ce parere aveti despre introducerea votului electronic sau a votului prin corespondenta, astfel incat sa poata vota in numar cat mai mare si romanii din diaspora?

Nu as putea sa spun daca vreuna dintre cele doua modalitati de exercitare a votului ar satisface electoratul, pentru ca niciuna nu ofera suficiente garantii asupra respectarii secretului votului. Nu este concluzia mea, este concluzia tuturor expertilor din domeniul electoral.

Nu putem fi siguri 100% ca votul exprimat astfel este exercitat de catre alegatorul respectiv si daca acesta este lipsit de orice urma de influenta sau presiune. Dar, cred ca acesta este un subiect asupra caruia decidentii politici trebuie sa reflecteze, sa dezbata si sa decida. Noi, ca si experti nu putem decat sa venim si sa le punem la dispozitie datele obiective in privinta acestui subiect. Decizia le apartine.

Care sunt cauzele cresterii ratei absenteismului in ultimii ani? Credeti ca votul obligatoriu ar fi o solutie sau mai degraba ar trebui sporita increderea alegatorilor in derularea unui proces electoral corect?

Dupa cum arata de cele mai multe ori sondajele cauza principala a absenteismului este neincrederea cetatenilor in clasa politica.

Totodata, nu trebuie sa trecem cu vederea faptul ca o participare la vot masiva, de peste 80%, nu este o caracteristica a democratiilor consolidate din ziua de astazi. In acelasi timp insa, nici o prezenta la urne sub 30% nu este fireasca.

Dar ceea ce ne intereseaza pe noi, ca autoritate de management electoral, este faptul ca lipsa increderii in corectitudinea procesului electoral apare din ce in ce mai frecvent drept o cauza a absenteismului.

De aceea recomand factorilor politici de decizie sa se aplece asupra proiectului nostru de informatizare a sectiilor de votare, despre care sunt convinsa ca va avea printre rezultate si redobandirea increderii cetatenilor atat in clasa politica cat si in corectitudinea procesului electoral.

In ceea ce priveste votul obligatoriu, este o decizie eminamente politica, care trebuie luata in baza unei analize atente a contextului national si a practicilor europene in materie, ambele nefiind, in opinia mea, de natura a justifica o reglementare in acest sens.

ROMANIA, IN ELITA ELECTORALA INTERNATIONALA: BUCURESTIUL VA GAZDUI DOUA EVENIMENTE IN PREMIERA

Ce responsabilitati le revin parlamentarilor pentru pregatirea celor doua runde de alegeri care vor avea loc anul viitor? Dar primarilor?

Poate cea mai importanta responsabilitate care revine nu doar parlamentarilor, ci intregului spectru politic si administrativ, este sa cada de acord asupra faptului ca legislatia electorala nu trebuie modificata in anii in care au loc alegeri.

Un al doilea aspect ar fi acela al asigurarii din timp a resurselor financiare, umane si logistice pentru o buna administrare a procesului electoral.

Primarii sunt cei implicati in derularea tehnica a operatiunilor electorale avand responsabilitati variate cum ar fi intocmirea evidentelor electorale (inregistrarea alegatorilor), stabilirea sectiilor de votare, dotarea logistica a acestora cu cabine si urne etc.

Primele sunt alegerile pentru Parlamentul European. Cand ar trebui sa inceapa pregatirile?

Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 25 mai 2014 si ar fi bine ca toata lumea sa constientizeze ca miza nu este una nationala in mod direct, ci una de reprezentare a Romaniei in Parlamentul European, de imagine a Romaniei in Europa. De aceea atat organizarea cat si desfasurarea acestor alegeri trebuie sa fie impecabile.

Prin urmare, este nevoie de un efort colectiv al tuturor actorilor implicati in alegeri, politici si administrativi, mai ales ca perioada electorala pentru alegerile europarlamentare va incepe inca din 24 februarie 2014.

Principalele etape sunt intocmirea listelor electorale permanente, stabilirea sectiilor de votare, inregistrarea candidaturilor, campania electorala si votarea propriu-zisa din data de 25 mai 2014.

Dreapta Unită cere demisia președintelui AEP Toni Greblă, după scurgerea datelor personale ale potențialilor șefi de secție: „Și-a demonstrat încă o dată incompetenţa”

Alianţa Dreapta Unită îi cere demisia preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, după publicarea datelor personale ale potenţialilor şefi de secţie de votare....

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...