Misterul listelor electorale permanente Interviu cu presedintele AEP

Luni, 28 Aprilie 2014, ora 14:00
8072 citiri
Misterul listelor electorale permanente Interviu cu presedintele AEP

Numarul total al cetatenilor romani cu drept de vot, care locuiesc fie in tara, fie in strainatate, este cel furnizat in listele electorale permanente, de corectitudinea carora raspund primarii, datele Institutului National de Statistica avand o cu totul alta semnificatie, subliniaza Ana Maria Patru, presedintele Autoritatii Electorale Permanente.

Subiectul a fost readus in atentia opiniei publice dupa ce, saptamana trecuta, Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a stabilit ca in listele electorale permanente intocmite pentru alegerile europarlamentare din 25 mai sunt inscrisi 18.303.915 cetateni cu drept de vot.

USL a contestat vehement in vara lui 2012 faptul ca peste 18 milioane de romani au drept de vot, sustinand ca, in realitate, sunt doar circa 15 milioane. Mai mult, premierul Victor Ponta a cerut atunci un mini-recensamant, in contextul referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Dupa doi ani de guvernare USL, numarul total al alegatorilor continua sa depaseasca 18 milioane, contestatarii aducand in discutie numarul ceva mai mic furnizat de INS ca urmare a recensamantului din 2011. Alegerile europarlamentare din 25 mai au insa un specific aparte - in premiera, a fost realizat Registrul Electoral, care permite numeroase verificari si corelari de date, dupa cum precizeaza intr-un interviu acordat Ziare.com Ana Maria Patru, presedintele AEP.

Listele electorale permanente, respectiv numarul alegatorilor, au reprezentat la fiecare scrutin un subiect sensibil. Cum se explica faptul ca numarul alegatorilor pentru alegerile europarlamentare comunicat de AEP nu coincide cu datele furnizate de INS?

Trebuie sa inteleaga toti cetatenii ca datele furnizate de AEP difera de cele comunicate de INS pentru simplul motiv ca vizeaza scopuri diferite si sunt obtinute in mod diferit.

AEP furnizeaza numarul alegatorilor, mai precis al celor care sunt inscrisi in listele electorale permanente (cetatenii romani cu drept de vot, cu varsta de peste 18 ani).

INS furnizeaza datele persoanelor care fac parte din populatia stabila a tarii in urma unui recensamant, inclusiv persoanele cu varsta sub 18 ani! INS nu poate include in cifrele comunicate public persoanele de cetatenie romana, cu domiciliul in Romania, dar care la momentul recensamantului erau plecate cu intreaga familie in strainatate si pentru care nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare existenta lor si nici persoanele care au refuzat recenzarea.

In schimb, AEP furnizeaza numarul total al cetatenilor romani cu drept de vot care detin acte de identitate eliberate de statul roman, indiferent unde acestia isi au locuinta stabila, in tara sau in strainatate. Acest numar este verificabil in orice moment prin numararea actelor de identitate emise de statul roman.

De asemenea, AEP da posibilitatea cetateanului roman de a-si verifica inscrierea in listele electorale permanente si implicit sectia de votare unde isi poate exercita dreptul de vot, prin accesarea REGISTRULUI ELECTORAL.

Esential este faptul ca listele permanente se intocmesc si se tiparesc de catre primari, care sunt responsabili de actualizarea datelor de identificare a cetatenilor romani cu drept de vot, inscrisi in Registrul electoral, sau de radierea acestora din Registru. AEP asigura doar administrarea si suportul tehnic necesar functionarii Registrului, coordonarea si indrumarea metodologica a persoanelor autorizate sa opereze in acesta, precum si controlul respectarii dispozitiilor legale incidente in domeniu.

Totodata, registrul electoral le permite cetatenilor romani care se stabilesc in strainatate, printr-o solicitare, sa nu mai figureze in Registrul electoral cu adresa din tara, ci cu cea din strainatate. Acest lucru avantajeaza si mai mult obtinerea unei situatii exacte a numarului alegatorilor romani care isi au locuinta stabila in tara, respectiv in strainatate.

De altfel, lista unitatilor administrativ-teritoriale cu numarul de alegatori aferent poate fi consultata accesand urmatorul LINK.

Ati subliniat faptul ca de actualizarea Registrului electoral raspund primarii. Pot fi sanctionati in vreun fel daca nu isi fac treaba?

Raspunderea primarilor este in primul rand una contraventionala, AEP putand sa-i sanctioneze pentru neactualizarea Registrului electoral cu amenda de pana la 2.500 de lei.

Insa, in cazul in care neindeplinirea obligatiilor care tin de actualizarea Registrului electoral a cauzat o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, primarii pot raspunde inclusiv penal.

Care au fost problemele din procesul electoral care au determinat necesitatea introducerii Registrului electoral si in ce masura garanteaza el eliminarea acestor probleme?

Evidentele electorale tinute pana la aparitia Registrului electoral se bazau exclusiv pe datele din Registrul National de Evidenta a Persoanelor gestionat de Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. Avand in vedere ca acesta nu este dedicat in mod exclusiv problematicii evidentei alegatorilor, asa cum este Registrul electoral, situatiile de alegatori omisi, gresit arondati sau neradiati nu se puteau rezolva operativ.

Pentru o mai buna intelegere a motivelor aparitiei Registrului electoral as enumera o serie de avantaje ale acestuia:

* furnizeaza primarilor un instrument care faciliteaza actualizarea constanta si rapida a datelor privind alegatorii din localitatile lor;

* permite o generare mai rapida a listelor electorale permanente;

* permite integrarea unui numar cat mai mare de surse primare de date provenind atat de la autoritatile locale, cat si de la cele centrale;

* ofera alegatorilor posibilitatea de a se inscrie in Registrul Electoral cu adresa de resedinta;

* contine si date privind cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate;

* asigura un control mai bun al AEP asupra activitatii autoritatilor locale in materia evidentei alegatorilor.

Un alt subiect sensibil este mita electorala. AEP sau BEC pot face ceva pentru a preveni mita electorala mascata?

Trebuie sa recunoastem ca legislatia in vigoare este lacunara. Intr-adevar AEP controleaza finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, controlul efectuandu-se numai prin analizarea si verificarea documentelor financiar-contabile detinute de competitorii electorali sau puse la dispozitie de alte institutii.

AEP nu poate face nimic in privinta finantarilor sau cheltuielilor care nu figureaza in aceste documente. Teoretic, in situatia in care AEP identifica in acte cheltuieli destinate mitei electorale poate sesiza organele de urmarire penala. Practic, in lipsa unor prevederi clare ale destinatiei cheltuielilor pe care le pot face partidele politice in activitatea curenta si in campania electorala, este aproape imposibil sa depistam, cu mijloacele pe care le avem acum la dispozitie, cheltuieli destinate mitei electorale.

Dar, dupa cum am mentionat in nenumarate randuri, acest lucru nu inseamna ca organele de urmarire penala nu au la indemana mijloacele necesare pentru a depista si a actiona impotriva cazurilor de mita electorala mascata.

Totodata, in acest moment se afla in procedura legislativa o initiativa care urmareste transpunerea recomandarilor Grupului Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) privind finantarea partidelor politice in Romania. In situatia in care va fi adoptata, cu observatiile formulate de Guvern si AEP, va rezolva multe dintre lacunele legislative actuale si va permite AEP sa sanctioneze cheltuielile competitorilor electorali pentru "cadouri" oferite alegatorilor.

Anul acesta, AEP a initiat o campanie de informare a cetatenilor cu privire la alegeri, inclusiv prin implicarea ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene. Cum i-ati convins?

Ne-am dorit o campanie de informare diferita. Stiam deja ca nu este suficient sa informam cetatenii cu privire la dreptul lor la vot. Marea problema la alegerile pentru Parlamentul European este cea a absenteismului, cu precadere in randul tinerilor. Este o problema generata, in cea mai mare masura, de lipsa de intelegere a sistemului de functionare a organismelor europene.

Campania "AMBASADOR DE ROMANIA EUROPEANA" a fost elaborata cu scopul de a informa cetatenii despre felul in care functioneaza Parlamentul European, despre importanta acestuia pentru Uniunea Europeana, dar si despre dreptul si responsabilitatea pe care o are fiecare roman de a alege de cine este reprezentat.

AEP a ales acest concept pentru a evidentia faptul ca asa cum un ambasador este un trimis oficial care isi asuma apararea intereselor statului de provenienta si ale concetatenilor in relatiile internationale, si parlamentarii europeni devin reprezentati ai statelor Uniunii Europene.

Ambasadorii Belgiei, Germaniei (foto), Austriei, Cehiei, Slovaciei si Olandei au dat curs invitatiei noastre de a participa la campanie prin testimoniale video, din care au fost extrase cateva secvente pentru realizarea clipului campaniei. Mesajele ambasadorilor transmit tuturor cetatenilor Uniunii Europene indemnul la implicare prin exercitarea democratiei, respectiv prin prezenta la urne.

Clipurile campaniei de informare sunt disponibile pentru mass-media si pot fi descarcate accesand ftp://xcr.roaep.ro, utilizator:clip, parola: 1234.

Ati participat recent la reuniunea Comitetului Executiv al A-WEB. Cum este vazuta institutia pe care o conduceti pe plan international?

Autoritatea Electorala Permanenta este mai cunoscuta si mai apreciata la nivel international decat este pe plan intern. In ultimul an, institutia pe care o conduc a avut o implicare activa in diferite activitati din domeniul electoral desfasurate la nivel regional si international. Ma refer aici la preluarea presedintiei Asociatiei Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO), la prezenta noastra in Comitetul Executiv al Asociatiei Mondiale a Organismelor Electoral (A-WEB) si la participarea la lucrarile Grupului de lucru pe alegeri din cadrul Comunitatii Democratiilor.

Aceasta din urma este o coalitie de state la nivel global, fondata in anul 2000, care aduce laolalta guvernele, societatea civila si sectorul privat in urmarirea unui scop comun: sprijinirea si intarirea normelor si institutiilor democratice peste tot in lume. In ceea ce priveste reuniunea Comitetului Executiv al A-WEB, pot spune ca aceasta a reprezentat un nou succes pentru AEP, Romania fiind propusa sa organizeze reuniunea Comitetului Executiv in martie 2015.

Propunerea a venit din partea domnului Lee In-Bok, presedintele A-WEB, motivarea pe care domnia sa a oferit-o fiind tocmai implicarea activa a AEP de care vorbeam anterior. Membrii Comitetului Executiv au sustinut in unanimitate aceasta propunere, Romania urmand sa fie astfel gazda unui nou eveniment in domeniul electoral cu participare internationala.

Sa intelegem ca urmatorul pas este presedintia A-WEB?

Orice conducator al unui organism de management electoral care se respecta ar trebui sa aiba un asemenea deziderat - presedintia unei asociatii internationale de profil. Asa ca da, urmatorul pas este presedintia A-WEB. AEP este pregatita pentru o asemenea provocare si avem sprijinul international de care este atata nevoie in asemenea situatii. Ceea ce ne lipseste este un mai larg suport din partea institutiilor statului, indeosebi sub aspect financiar.

Citeste si:
Amenzi de peste 4 milioane de lei ”încasate” de partide, pentru nereguli în finanțele proprii. Cine a primit cea mai mare sancțiune
Amenzi de peste 4 milioane de lei ”încasate” de partide, pentru nereguli în finanțele proprii. Cine a primit cea mai mare sancțiune
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat un raport cu sancțiunile pe care partidele politice din România le-au primit anul trecut ca urmare a neregulilor cu privire la cheltuielile...
Dan Barna, despre incidentul în care a fost implicată o consilieră USR din Mogoșoaia: ”Nu ar fi fost posibil dacă hoții nu ar simți că au protecție politică”
Dan Barna, despre incidentul în care a fost implicată o consilieră USR din Mogoșoaia: ”Nu ar fi fost posibil dacă hoții nu ar simți că au protecție politică”
Vicepreședintele USR Dan Barna a reacționat joi seară, 27 ianuarie, după ce o consilieră a partidului său din Mogoșoaia a fost agresată de ”colegii” de la PNL și PMP. În mesajul...