Ambasadorul Romaniei in Germania, Emil Hurezeanu, a dezvaluit cum s-au dus luptele intre autoritatile romane pentru ca romanii din diaspora sa poata vota dupa ce au stat ore in sir la coada.
Intr-un interviu acordat Deutsche Welle, Emil Hurezeanu a precizat ca "votul din 26 mai a fost unul complex, combinat intre alegeri europarlamentare si un referendum", ceea ce tehnic vorbind a presupus "o dublare, poate chiar triplare, a timpului alocat exprimarii votului".
In plus, ambasadorul a precizat ca s-au luat masuri dupa problemele din diaspora la alegerile precedente, de exemplu, "numarul sectiilor de vot s-a dublat, la nivelul intregii diaspore", insa "numarul alegatorilor nu este cunoscut" si a tot crescut in ultimii ani.
Emil Hurezeanu a afirmat in interviul citat ca a fost unul "din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21:00 pana la ora 23:00" si a dezvaluit cum s-au implicat ministrul de Externe, Teodor Melescanu, si premierul Viorica Dancila.
"Am facut-o inca de la orele pranzului, cand am avut primele informatii legate de afluxul de alegatori in toate sectiile de votare din Germania. Am cerut acest lucru insistent conducerii Ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Ministrul insusi, in cursul dupa-amiezii, a cerut BEC acest lucru.
Acestor solicitari nu li s-a dat curs. S-a solicitat de asemenea o ordonanta de urgenta, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorala. Ordonanta de urgenta putea fi semnata doar de catre primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe ca punerea in aplicare a acestei ordonante presupune cel putin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabila", a declarat Emil Hurezeanu, in opinia caruia ar fi fost "absolut necesara transformarea singurei zile de vot in doua zile de vot, asa cum s-a intamplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut".
Reamintim ca BEC este format din 16 membri, iar majoritatea reprezinta, direct sau indirect, partidele politice: 5 judecatori, 3 reprezentanti ai Autoritatii Electorale Permanente (AEP) si 8 reprezentanti ai partidelor (PSD, PNL, ALDE, PLUS, UDMR, ProRomania, Prodemo, PPU).
Vezi Siretlicul prin care PSD si-a securizat un vot in plus in BEC.
Ambasadorul a mai povestit ca duminica, in jurul orei 15-16, a vorbit personal cu "cetatenii din coada din fata ambasadei, intinsa de-a lungul a cateva sute de metri".
"M-am gandit sa am o discutie, mai ales cu persoanele care asteptau de multe ore si cu cei din capatul cozii, care in mod evident nu ar mai fi apucat sa intre inainte de ora 21 in ambasada. M-am gandit ca ambasada avand o curte destul de mare si o sala mare in interiorul cladirii, unde se puteau forma cozile inaintea cabinelor de vot propriu-zise, este locul unde ar putea intra suficienti oameni.
Lucrurile s-au complicat atunci cand un coleg ambasador din alta tara a cerut aceeasi permisiune Biroului Electoral Central, iar raspunsul a fost ca nu se considera, potrivit legii electorale, curtea ca local de vot unde pot vota si dupa ora 21 cetatenii existenti in interiorul acestui local.
In aceasta situatie, am deschis ambele porti ale ambasadei, deci si consulatul propriu-zis, care comunica cu salile mari si obtinand intelegerea oamenilor care, la un moment dat, si-au pierdut rabdarea si devenisera din ce in ce mai nervosi, am reusit sa formez cozi in interiorul ambasadei, largind spatiul fizic si spatiul legal care mi-a dat dreptul apoi sa inchid votul in conditii normale", a relatat Emil Hurezeanu.
Ambasadorul a confirmat faptul ca "la ora 21:30, in mod automat, tabletele care inregistrau si validau voturile, a caror coordonare s-a facut de la Bucuresti de catre BEC si STS, si-au intrerupt activitatea".
"Fara sa fim anuntati", a punctat el.
Pana la urma, "toti cetatenii din ambasada au putut vota, ultimul cu putin timp dupa ora 23, ora locala, miezul noptii in Romania", a afirmat Emil Hurezeanu, catalogand drept "fake news" zvonurile contrare aparute.
"A fost solicitata prezenta fortelor de ordine germane pentru a coordona mai bine intrarea sutelor de alegatori pe usile ambasadei. Unii dintre politisti, deloc mascati, ba chiar foarte prietenosi, au ramas in ambasada, la distanta de alegatori, si urmareau ca totul sa se petreaca in ordine. Ceea ce s-a si intamplat. Sper ca pe viitor sa nu mai fie nevoie de asemenea masuri si ca fiecare cetatean roman, fie acasa, fie in diaspora, sa-si poata exercita dreptul democratic de a vota in conditii normale", a mai spus ambasadorul, sustinand cu tarie "modernizarea radicala a sistemului de vot" si introducerea votului prin corespondenta, votului electronic sau votului prin preanuntare, existente in alte tari.