O prezenta mare la vot dezavantajeaza PSD, dar PSD e subestimat in sondaje Interviu

Principala solutie pentru a invinge PSD este ridicarea prezentei la vot, peste cel putin 40%, pentru ca bazinul electoral al PSD este foarte disciplinat, dar nu poate creste dincolo de limita sa (in jur de 3,5 milioane de alegatori), explica George Jiglau, unul dintre expertii Centrului pentru Studiul Democratiei.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, dr. George Jiglau subliniaza ca o prezenta ridicata la alegerile din 26 mai ar avantaja partidele din tabara anti-PSD, chiar daca e greu de anticipat care dintre ele ar beneficia cel mai mult.

Exista strategii de mobilizare la vot cunoscute, dar si tactici populiste folosite de aproape toate partidele, cum ar fi generarea de frica sau autovictimizarea.

Agresivitatea este, de asemenea, o constanta in campaniile electorale din Romania post-comunista, intreaga societate avand de pierdut pe termen lung din cauza ei, explica dr. George Jiglau, cercetator la Centrul pentru Studiul Democratiei, UBB, Cluj-Napoca, si membru al echipei academice care a realizat busola Votul Meu, un instrument online de identificare a preferintelor politice ale partidelor si alegatorilor pentru alegerile europarlamentare din 2019 din Romania.

Reamintim ca ultimul sondaj INSCOP, dat publicitatii luni, arata ca in acest moment doar 39% dintre romani spun ca vor merge "sigur" la vot pe 26 mai, iar calculele arata limpede cum o prezenta mare la vot dezavantajeaza PSD.

Spuneti-ne mai intai: Cat de mult conteaza numarul participantilor la votul din 26 mai?

Prezenta la vot e foarte importanta intotdeauna, iar o comparatie rapida intre alegerile parlamentare din 2004 si cele din 2016 reprezinta dovada cea mai buna.

In 2016, PSD a obtinut procentajul foarte bun - peste 45% - cu 3,2 milioane de voturi, in conditiile unei prezente la vot de 39%.

In 2004, PSD a obtinut doar 36,6% cu 3,7 milioane de voturi, in conditiile unei prezente la vot de peste 58%.

Si in 2016, si acum, sunt voci numeroase in spatiul public si in societatea civila, si in randul opozitiei civile, si in randul cercetatorilor, care argumenteaza ca principala solutie pentru a invinge PSD este ridicarea prezentei la vot, pentru ca bazinul electoral al PSD este foarte disciplinat, dar nu poate creste dincolo de aceste limite, in jur de 3,5 milioane de alegatori.

Asta e usor de zis, dar greu de facut, pentru ca solutia pentru cresterea prezentei este ca partidele in opozitie cu PSD sa fie mai convingatoare, prin oferta lor, prin discursul lor, sau sa apara forte politice care sa scoata la vot acea parte din electorat care nu e interesata de vot sau care ar vota, dar simte ca nu are cu cine.

Citeste si analiza despre prezenta facuta inaintea alegerilor din 2016 de sociologul Barbu Mateescu.

Cum pot fi mobilizati alegatorii la urne? Ce strategii sunt cunoscute?

Desi suntem in epoca online, cea mai eficienta strategie de mobilizare a alegatorilor la vot cred ca ramane o foarte buna organizare in teritoriu. Asta nu e o strategie de aplicat doar in timpul sau cu putin timp inaintea unei campanii electorale, ci se construieste in timp, cu perseverenta.

Acesta este principalul avantaj al PSD fata de celelalte partide si Liviu Dragnea e un politician care a inteles cat de important e sa cultivi organizatiile de partid din fiecare localitate. Celelalte partide mai au mult de lucru la acest capitol. Poate doar PDL in perioada lui de glorie (2008-2009) sa fi concurat cu PSD la eficienta organizarii in teritoriu si, la alegeri, in scoaterea oamenilor la vot.

Sigur ca si online-ul conteaza, si mitingurile conteaza, e important sa arati ca esti prezent, ca iti doresti lucruri de la niste alegeri, dar riscul mare in online e sa nu simti cat de mare e in realitate sustinerea pe care o ai ca partid sau candidat. "Ecoul" din online e foarte puternic, bulele care se creeaza in jurul unor candidati. Sa ne amintim cat de mare a fost emulatia in jurul Monicai Macovei la primul tur al prezidentialelor din 2014 si care a fost scorul ei (4,44% - n.red.).

Depinde mult, sigur, si de specificul unor alegeri, de emotie, de agenda. Klaus Iohannis a batut mobilizarea foarte buna a PSD-ului inclusiv la turul 2 din 2014, ca urmare a emotiei negative create la adresa lui Ponta. La fel, Traian Basescu in 2004.

E mai usor sa vedem astfel de dinamici atipice la un tur 2 de prezidentiale sau, cand il aveam (sau, sper, il vom avea din nou), la un tur 2 de alegeri pentru primarie.

Dar la niste alegeri precum cele europarlamentare, cand votam partide cu liste inchise, e greu sa vedem astfel de dinamici. Va conta deci forta organizationala a partidelor. De aceea, eu cred ca PSD e subestimat in sondaje, pentru ca acestea nu surprind cat de bine se pregateste PSD pentru ziua votului.

Eu cred ca PSD scoate sub 30% doar pe fondul unei prezente ridicate, de cel putin 40%. Nu stiu daca vom fi acolo.

Cine ar fi avantajat de o prezenta mare la alegerile de peste doua saptamani si cine ar fi dezavantajat? Cum pot fi demobilizati alegatorii (de exemplu, ce s-a intamplat la referendumul pentru familia traditionala?)?

Intotdeauna sunt avantajate de o prezenta redusa partidele care au electorate disciplinate. In Romania, astfel de electorate au doar PSD si UDMR. Acest lucru se vede si mai tare in rezultatele alegerilor europarlamentare din 2007, 2009 si 2014, cand cele doua partide au avut mereu scoruri foarte bune, in conditiile unor niveluri de prezenta la vot foarte reduse.

M-as feri sa dau un raspuns categoric despre care partid ar beneficia cel mai mult de pe urma cresterii prezentei la vot. E clar ca va beneficia tabara anti-PSD.

Cei de la USR-PLUS au acest avantaj de a fi inca relativ noi pe scena politica, insa e de vazut daca vor scoate oamenii din casa. USR a facut-o prea putin in 2016, mai degraba a luat din alegatorii PNL.

ProRomania e un partid nou, dar cu fete vechi, care ia serios din electoratul PSD, desi in cercetarea pe care am facut-o premergator acestei campanii electorale pentru busola Votul Meu ne-a aratat ca ProRomania e un partid care se pozitioneaza mai degraba la dreapta liberala. Insa alegatorii asociaza partidul cu concurenta la PSD, pentru ca mai toti oamenii importanti din partid au un trecut serios in PSD, asa ca si acest partid mai degraba ia de la PSD decat sa vina cu un electorat propriu.

E tentant sa ne uitam la cel mai recent scrutin din Romania, cel de la referendumul pentru redefinirea familiei, insa acela a fost un vot atipic. O tema tratata impropriu de catre partide, de catre vocile din afara partidelor care s-au implicat in campanie. A fost un cumul de factori care a dus la prezenta atat de scazuta la vot. Nu cred ca putem extrage nimic din acea experienta nefericita pentru democratia noastra. Nici din comportamentul partidelor si nici din subiect in sine. Dovada ca nici nu s-a mai vorbit deloc despre tema familiei de atunci.

Referendumul despre Justitie convocat de presedinte acum cred ca va fi diferit de cel din toamna trecuta, pentru ca afinitatile si pozitiile partidelor fata de tema sunt cunoscute. Va fi o mobilizare clara intr-un sens sau altul fata de acest referendum, spre deosebire de cel de anul trecut.

Frica, autovictimizarea, polarizarea societatii sunt arme politice obisnuite? In ce scop sunt folosite (de obicei, dar si in cazul acestei campanii electorale)?

Generarea de frica, autovictimizarea si incurajarea acestei dinamici polarizatoare, chiar de radicalizare, sunt tactici populiste, trebuie sa spunem asta foarte clar.

Din pacate, avem foarte mult din asa ceva in aceasta campanie. Nu e o surpriza, dar e trist faptul ca toate partidele relevante contribuie la aceasta dinamica.

Unii ne spun ca strainii (a se subintelege UE) ne otravesc mancarea si copiii, altii ne cultiva frica fata de un partid sau fata de un personaj fara de care dintr-odata am trai cu totii ca in Occident. Deci nu as zice ca avem, ca in alte tari, un partid populist vocal care sa faca din anti-europenism politica de stat (din fericire), dar populismul e prezent din plin in politica romaneasca.

Dar, sigur, e o arma eficienta, s-au castigat alegeri in democratii cu pretentii mai mari decat a noastra cu astfel de tactici. E tentant ca ele sa fie folosite. M-as astepta, totusi, macar de la vocile (din politica si din societate) care se prezinta drept aparatorii democratiei sa nu utilizeze astfel de tactici, sa trateze bucata de societate care nu e in zona ei principala de acoperire cu mai multa empatie si sa incurajeze dialogul.

Am mai avut in Romania campanii electorale atat de marcate de ura si agresivitate precum cea de acum? Cine a avut de castigat din asa ceva?

O da, am avut din plin. Agresivitatea e la ordinea zilei in politica romaneasca mereu, in campaniile electorale se atinge apogeul. In 2014 vorbeam despre romani adevarati si oameni care nu sunt oameni adevarati daca nu au copii, in 2004 vorbeam despre tepele din Piata Victoriei, la inceput de ani '90 am avut mineriade, in anul 2000 l-am avut pe Vadim Tudor in turul 2, iar multi, mai in gluma, mai in serios (dar la fel de sinistru), ii cauta sfarsitul neincetat lui Ion Iliescu.

Am dat exemple amestecate si dinspre toate taberele. Mai sunt si altele, din pacate. Cine a avut de castigat pe termen scurt se vede in rezultatele alegerilor, dar cert e ca pe termen lung am pierdut cu totii, ca societate, pentru ca de aceea suntem unde suntem azi cu nivelul politicii interne si cu aceasta dinamica extrem de paguboasa.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...