Votul liber - un drept suveran obtinut prin jertfa si sange de martir

Autor: Ion Andrei Gherasim - presedinte executiv la Fundatia Corneliu Coposu
Sambata, 25 Mai 2019, ora 13:40
3527 citiri

Unul dintre cele mai importante castiguri de dupa decembrie 1989 este votul liber. Dupa libertatea obtinuta cu lupta, sacrificiu si sange, de catre cei care aproape o jumatate de secol nu si-au lasat constiintele sa fie pervertite de morbul bolsevismului si al comunismului, votul liber reprezinta un castig deosebit de important pentru romani si pentru Romania.

Timp de aproape 30 de ani, acest vot a fost manipulat, furat, batjocorit, tratat cu indiferenta, indolenta, cateodata chiar dispret, de o majoritate a populatiei formata din absolut toate categoriile sociale. Oameni cu o anumita educatie si cu pretentii, intrebati fiind de ce nu merg la vot, raspundeau la unison: "pentru ca nu se schimba nimic", "pentru ca nu se vrea sa se schimbe ceva", "pentru ca sunt tot aia care ne conduc de atata timp".

Flagelul comunismului, instaurat oficial cu forta tancurilor sovietice pe 6 martie 1945, pentru a se putea impune in Romania asa cum isi doreau conducatorii de la Moscova, avea nevoie de ceva, care nu putea fi obtinut decat prin minciuna si prin furt: falsificarea unor alegeri democratice.

Ceea ce s-a si intamplat un an si jumatate mai tarziu, pe 19 noiembrie 1946, cand victoria categorica a Partidului National Taranesc, condus de marele Iuliu Maniu, care a obtinut de unul singur o larga majoritate, a fost intoarsa de reprezentantii guvernului comunisto-bolsevic cu 180 de grade. Pentru a se impune, Guvernul Groza a folosit metode multiple, cum ar fi: minciuna, teroarea, spaima, bataia, mergand pana la crime odioase, in cazul in care rezistenta opozantilor era serioasa si nu se lasa induplecata.

Dupa instaurarea deplina a intunericului comunist si pana in decembrie 1989, votul a reprezentat o minciuna servita poporului de catre autoritati. Se iesea la vot, se vota, se socotea si se alegea asa cum era stabilit de centrala de partid. Constiinta si libertatea votului fusese ingropata asa cum trebuia si era scris in circularele trotskiste si cartile marxist-leniniste din anii 20.

Votul din 1990 a insemnat pentru multi romani o speranta, o salvare, as spune chiar, o binecuvantare! Din pacate, dupa furtul comunist a intervenit manipularea post-comunista a FSN-ului, care a reusit sa minta romanii si sa foloseasca aproape aceleasi mijloace ca si predecesorii lor. Daca in 1946, in mediul rural mai ales, comunistii n-au avut castig de cauza decat prin teroare, acum au "reusit" prin manipulare, minciuna si pomeni electorale, sa convinga o mare parte a taranilor si muncitorilor.

Incepand cu ciclul electoral 1996, caracteristica principala a votului romanilor a fost una "anti cineva" sau "anti ceva". Votul impotriva a fost folosit, fie ca era vorba de Ion Iliescu si PDSR (1996), CDR (2000), Adrian Nastase (2004), PDL (2012), Victor Ponta (2014).

Se vorbeste neincetat in ultimul timp despre necesitatea de a merge la vot, precum si de importanta unui singur vot. Da, este adevarat, aceste lucruri sunt foarte importante pentru un stat democratic, membru al Uniunii Europene si al NATO. Un popor care vrea sa fie demn si mandru, care nu mai vrea sa fie batjocorit si aratat cu degetul, TREBUIE sa inteleaga si sa constientizeze ca votul este puterea absoluta a omului liber, a educatiei si constiintei sale si ca doar printr-un astfel de act poate sa aduca forta, prosperitate si viitor pentru familie si semeni.

Cel mai important om politic de dupa 1989, Corneliu Coposu, intr-o discutie cu studentii de la ASE, in 1993, explica cum nu se poate mai bine ce inseamna sa fii liber: "Omul este raspunzator fata de propria lui constiinta, deci fata de Dumnezeu. El are dreptul, dar si obligatia, de a actiona in libertate si de a vota in mod responsabil pentru modelarea propriei vieti si a lumii inconjuratoare. Dreptul de a face ce vrei intre hotarele legii, fara constrangere din afara sau de a nu face ceea ce este contrar convingerilor tale se cheama libertate".

Ion Andrei Gherasim este presedinte executiv la Fundatia Corneliu Coposu. S-a nascut la Cluj pe 26 martie 1970. A facut studiile gimnaziale intre 1976-1984 la Scoala nr.15 din Cluj. Intre 1984-1988 a urmat liceul de filologie-istorie "Ady-Sincai"(actualmente Colegiul Gheorghe Sincai) din Cluj. La putin timp dupa evenimentele sangeroase de la sfarsitul anului 1989, mai precis pe 26 decembrie 1989, a devenit seful de cabinet si secretar personal al presedintelui PNTCD, Corneliu Coposu. Intre 1991-1995 a urmat Institut d'Etudes Politiques din Grenoble. S-a intors in tara definitiv in iunie 1995. Din iunie 1995 si pana pe 11 noiembrie 1995 a redevenit seful de cabinet al Seniorului Coposu, putandu-se spune ca a fost primul si ultimul lui sef de cabinet.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Tensiune extremă în PSD între Ciolacu și Firea. Ce indică sondajele pe care și le-au comandat separat
Tensiune extremă în PSD între Ciolacu și Firea. Ce indică sondajele pe care și le-au comandat separat
Se încing spiritele în PSD după ce partidul a comandat un sondaj care o dă pe Gabriela Firea pe prima poziție într-un top al încrederii. În urmă cu câteva săptămâni, într-un alt...
De unde va produce România gazul pentru la iarnă. Scenariile în lucru SURSE
De unde va produce România gazul pentru la iarnă. Scenariile în lucru SURSE
Guvernul ia în calcul pentru iarna aceasta mai multe scenarii privind aprovizionarea cu gaze naturale. Conform unor surse politice, oficialii ar putea raționaliza consumul pentru companii, în...
Comentarii