PSD - Planul B

Autor: Remus Pricopie , profesor
Vineri, 24 Mai 2019, ora 09:37
20365 citiri

In ultimele zile de campanie, am vazut o avalansa de analize privind posibilele rezultate la alegerile europarlamentare care urmeaza sa aiba loc duminica, 26 mai 2019.

Multe dintre aceste comentarii au la baza cercetari sociologice ale caror rezultate variaza foarte mult, uneori chiar cu 10 procente. De exemplu, in cele mai recente sondaje, PSD inregistreaza scoruri intre 21,1% (IMAS, mai 2019) si 32% (CURS, aprilie 2019).

Totusi, in opinia mea, tabloul politic romanesc este mult mai complicat astazi decat in alte situatii electorale, iar simpla raportare la niste estimari sociologice nu ne ajuta sa vedem ansamblul.

PSD-ul, partidul care asigura guvernarea din ianuarie 2017, dar care pare sa nu mai detina controlul asupra majoritatii parlamentare, are de trecut mai multe teste decat simpla competitie pentru un anumit numar de locuri in Parlamentul European.

De asemenea, tabloul politic din 26 mai 2019 va avea un impact asupra competitiilor electorale viitoare, in special cele locale si parlamentare din 2020. Tocmai de aceea, am sa incerc, intr-o maniera usor didactica, sa integrez mai multe variabile care, dupa parerea mea, vor influenta semnificativ, incepand de saptamana viitoare, tabloul politic si, in mod particular, evolutia PSD.

In aceasta constructie, plec de la cateva ipoteze de lucru:

1. Alegerile europarlamentare din 2019 au o miza politica interna mult mai mare decat cea europeana. Participarea la vot va fi mai ridicata decat in anii anteriori, reprezentand astfel o expresie a nemultumirii cetatenilor fata de modul in care sunt folosite instrumentele puterii de catre partidul de guvernamant.

Prin urmare, inregistrarea unui scor mult mai mic decat cel cu care am fost obisnuiti in cazul PSD-ului si chiar plasarea acestuia pe locul doi in randul partidelor politice intrate in competitie nu ar trebui sa fie neglijate in analiza politica.

2. Organizarea referendumului pe Justitie pune partidul de guvernamant intr-o situatie de defensiva, deoarece, indiferent daca va fi validat sau nu, procentul celor care vor vota DA va fi mult mai mare decat al celor care vor vota NU.

In acest caz, 3-4 milioane de DA vor reprezenta o palma la adresa politicilor guvernamentale in domeniul Justitiei, iar mesajul va fi foarte clar, chiar si in situatia in care nu se atinge pragul de 30% participare la vot.

3. Al treilea element este legat de situatia juridica a presedintelui PSD dupa ziua de 27 mai, atunci cand ICCJ ar urma sa anunte deciziile definitive in cazul angajarilor fictive de la Teleorman.

Pentru prima oara in istoria postdecembrista, seful partidului de guvernamant se afla, cel putin teoretic, la trei zile distanta de o posibila pedeapsa penala cu executare.

Din perspectiva PSD, aceste ipoteze de lucru ne conduc la patru variabile (A-D), fiecare putand inregistra cate trei valori (1-3), dupa cum urmeaza:

Variabila A: Rezultatul votului din 26 mai

A1 - peste 33% - ceea ce ar fi un rezultat acceptabil, raportat la cel din noiembrie 2016 (45%), dar si la conditiile politice actuale (erodarea puternica determinata de guvernarea complicata din ultimii doi ani);

A2 - intre 28% si 32% - ceea ce ar fi un rezultat slab pentru PSD;

A3 - sub 27% - un rezultat foarte slab pentru PSD.

Variabila B: Clasamentul in randul partidelor, separat de procentul obtinut

B1 - PSD - primul clasat - rezultat bun;

B2 - PSD la egalitate cu un alt partid (posibil PNL) - rezultat slab;

B3 - PSD pe locul doi (posibil dupa PNL) - rezultat foarte slab.

Variabila C: Referendumul pe Justitie

C1 - Referendumul nu este validat, iar numarul celor care au votat DA este comparabil cu al celor care au votat NU - situatie putin probabila, dar ideala pentru PSD;

C2 - Referendumul nu este validat, dar numarul celor care au votat DA este semnificativ mai mare fata de numarul celor care au votat NU - situatie probabila si nu foarte buna pentru PSD;

C3 - Referendumul este validat, iar numarul celor care au votat DA este semnificativ mai mare fata de numarul celor care au votat NU - situatie probabila si catastrofala pentru PSD.

Variabila D: Decizia ICCJ in procesul penal al lui Liviu Dragnea

D1 - Liviu Dragnea este achitat - varianta ideala pentru seful PSD, mai ales in conditiile in care in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si 6 luni cu executare.

D2 - Decizia se amana - varianta acceptabila pentru seful PSD.

D3 - Liviu Dragnea este condamnat - situatie catastrofala pentru un partid politic aflat la guvernare.

Prin urmare, am trecut in revista, intr-o maniera sintetica, principalele variante posibile pe care le putem avea pana la finalul zilei de 27 mai 2019.

De asemenea, plec de la ideea ca PSD-ul (si implicit Liviu Dragnea) ar fi avantajat daca cele patru variabile A-D ar ocupa valorile 1, adica:

A1 - procent de peste 33% la alegerile europarlamentare de duminica;

B1 - PSD este primul partid clasat in urma votului de duminica;

C1 - referendumul pe Justitie nu este validat, iar numarul celor care au votat DA este comparabil cu al celor care au votat NU;

D1 - Liviu Dragnea este achitat, luni, de catre ICCJ in procesul penal privind angajarile fictive.

Pentru a simplifica acest rationament, am sa acord ponderi egale fiecarei variabile si valorilor pe care acestea le pot avea.

Daca procedam asa, atunci este foarte simplu sa calculam ce sanse sunt ca situatia de mai sus (A1 - B1 - C1 - D1 - adica cel mai bun scenariu pentru PSD-ul condus de Liviu Dragnea) sa se intample. Matematica de clasa a VII-a ne ajuta aici cu formula de calcul, potrivit careia avem 81 de variante posibile, ceea ce ne conduce la un rezultat de 1,23% sanse de indeplinire a acestui scenariu optimist pentru PSD.

Avand in vedere concluziile acestui rationament, daca as fi in situatia celor care inca mai pot sa decida ceva in partidul care controleaza astazi guvernarea, m-as gandi ca poate este cazul sa caut Planul B pentru PSD.

Remus Pricopie este profesor universitar, specializat in comunicare publica, participare publica, educatie, politici publice si dezvoltare durabila. A studiat si efectuat stagii de specializare in noua universitati din cinci tari. A fost ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada 2012-2014. In prezent este si presedintele Bordului Comisiei Fulbright US - Romania, vice-presedinte al Asociatiei Internationale a Universitatilor - IAU, presedinte al Forumului Academic Permanent Uniunea Europeana - America Latina si membru al World Academy of Art and Science (WAAS).



Citeste si:
La plecarea unui mare român: Paul Lăzărescu
La plecarea unui mare român: Paul Lăzărescu
Sute de mii de români au căzut victimă barbariei comuniste. Eliberat după ani grei de temniță, Paul Lăzărescu a intrat, recent, în eternitate. Ce a însemnat pentru istoria României acest...
Cum a rămas Victor Ponta fără salariul de 5.000 de euro și Tesla cumpărată cu banii de la partid
Cum a rămas Victor Ponta fără salariul de 5.000 de euro și Tesla cumpărată cu banii de la partid
Pro România a ajuns să aibâ datorii atât de mari încât Autoritatea Electorală Permanentă a oprit robinetul de finanțare. Formațiunea lui Ponta este prima care ajunge în această...