Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Pe langa ciocolata si gofrele sale, Belgia ar trebui sa fie cunoscuta lumii pentru cel putin inca un motiv: o rata de participare la vot foarte ridicata.
La alegerile parlamentare europene anterioare, care au avut loc in 2014, au votat 90% dintre cetatenii belgieni inscrisi in registrul electoral, asta in conditiile in care prezenta medie la urne la nivelul Uniunii Europene a atins in acel an cel mai mic nivel din toate timpurile, de 43% (cel mai ridicat nivel a fost de 63% si a fost inregistrat in 1979).
In timp ce ne indreptam cu pasi repezi spre momentul in care ii vom alege pe cei care ne vor reprezenta in Parlamentul European in urmatorii cinci ani, specialisti citati de Quartz se intreaba daca nu cumva Belgia detine cheia inversarii trendului de crestere a apatiei electorale in Europa.
Anthoula Malkopoulou de la Centrul pentru Studii Politice Europene, de pilda, crede ca belgienii ar putea "oferi lumii un exemplu de ideologie democratica si de buna practica".
La prima vedere, explicatia ar fi cat se poate de simpla: exprimarea optiunii electorale este obligatorie in Belgia inca din 1893 pentru toti barbatii de peste 21 de ani (femeile aveau sa primeasca dreptul la vot 55 de ani mai tarziu) . In 1989, legea prin care a fost introdus votul obligatoriu a fost extinsa astfel incat sa se aplice si in cazul alegerilor europene.
Asta inseamna ca, teoretic, belgienii care nu voteaza risca sa fie sanctionati. Astfel, cu doua saptamani inainte de alegeri, fiecare cetatean este notificat ca poate fi amendat daca nu se prezinta la urne. O amenda de 10 euro ii paste pe absentii nemotivati la prima "abatere" si de pana la 25 de euro daca se repeta.
Neparticiparea nejustificata la alegeri de patru ori in 15 ani are drept consecinta stergerea cetatenilor in cauza din registrul electoral pentru 10 ani. In aceasta perioada de ostracizare, ei nu pot primi, potrivit legii, "nominalizari, promovari sau distinctii din partea unei autoritati publice".
Cuvantul cheie este insa aici "teoretic", pentru ca, asa cum se intampla si in multe dintre celelalte tari cu vot obligatoriu, rareori sunt puse in aplicare sanctiunile enumerate.
Asadar, cum se explica cu adevarat rata impresionanta de participare la vot?
In opinia lui Jean-Benoit Pilet, profesor de stiinte politice la Universitatea Libera din Bruxelles, daca la inceput participau de frica sanctiunilor, cu timpul, belgienii au inceput sa vada votul ca pe o "responsabilitate civica" comuna, dar si un prilej de a schimba cateva vorbe cu vecinii.
In plus, prezenta ridicata la urne in ziua alegerilor pentru Parlamentul European este incurajata si prin decizia autoritatilor belgiene de a le organiza odata cu alegerile regionale si federale, care ii intereseaza mai mult pe belgieni.
"Toti cei din jurul tau se duc la sectia de votare, votul devine un fel de activitate sociala la care participa toata lumea si esti astfel motivat sa participi si tu", spune Pilet.
Cei care sustin introducerea votului obligatoriu argumenteaza ca acesta duce la cresterea ratei participarii la vot, in special in randul grupurilor marginalizate care nu voteaza de obicei, si elimina practici ca platirea de catre grupuri de interese a oamenilor pentru a nu vota, mai arata Quartz.
Pe de alta parte, criticii sunt de parere ca o astfel de masura incalca ideea de democratie insasi si ca i-ar putea face pe oameni recalcitranti fata de sistemul politic si ca i-ar putea incuraja sa voteze la intamplare sau sa-si anuleze votul.
De altfel, potrivit sursei citate, poate ca belgienii se prezinta la vot, dar nu sunt prea implicati in viata politica. Pilet crede ca, daca se pune un accent prea mare pe actiunea de a vota, oamenii pierd din vedere alte forme importante de implicare.
"Cetatenia ar trebui sa insemne mai mult decat votarea partidelor o data la patru sau cinci ani", spune Pilet.
C.S.
Odata ce... Vezi tot