Sorin Ionita: Daca pierde Firea alegerile, in Primaria Bucuresti va fi lupta de gherila. Abia atunci, problemele grave ale Capitalei vor fi puse pe masa - Interviu

Autor: Daniela Ratiu - Senior Editor
Luni, 14 Septembrie 2020, ora 11:41
60473 citiri
Sorin Ionita: Daca pierde Firea alegerile, in Primaria Bucuresti va fi lupta de gherila. Abia atunci, problemele grave ale Capitalei vor fi puse pe masa - Interviu

Suntem in plina campanie electorala pentru alegerile locale, intr-un context fara precedent - criza provocata de COVID-19. Va afecta pandemia prezenta electoratului la urne, se va schimba configuratia politica in administratia locala? Sunt intrebari la care Sorin Ionita, analist politic, expert in politici publice si de dezvoltare locala, presedinte al Expert Forum, crede ca e complicat de raspuns.

Cu toate acestea, daca Gabriela Firea, primarul PSD al Capitalei, va pierde alegerile, abia atunci problemele Bucurestiului vor fi puse pe masa, este de parere analistul intervievat de Ziare.com. Rezultatul alegerilor locale va arata trendul pentru alegerile parlamentarele din decembrie. In context european, Sorin Ionita crede ca pandemia a relevat faptul ca liderii populisti sunt incapabili sa gestioneze crize reale. In politica europeana, spune Ionita, competenta liderilor revine in discursul public ca fiind esentiala.

Cat priveste Belarus, jocurile par sa fie inchise - "omuletii verzi" au preluat controlul. Problemele economice ale Belarusului sunt structurale, tara fiind dependenta de Rusia. Perspectiva renuntarii la dependenta de Rusia ar presupune caderea economica a Belarus, concedieri masive, o tranzitie dureroasa si brutala. E de urmarit, crede de Sorin Ionita, ce anume va alege Belarus. Mai aproape de noi, Republica Moldova se pregateste de prezidentialele din noiembrie, iar Moldova este un spatiu complicat, unde politica se duce pe mai multe fronturi.

Ziare.com: Sorin Ionita, suntem in campanie electorala pentru alegeri locale, in decembrie vom avea parlamentare. Ca niciodata, alegerile sunt in plina pandemie, vom avea conditii speciale de desfasurare. Tema campaniei pare a fi traseismul politic, in mod traditional. Cauzele le stim, pe de o parte alegerile intr-un singur tur, dar si lipsa de leadership. Politica pare pentru majoritatea un mijloc de imbogatire, un mijloc de a-si rezolva problemele penale. Cum arata campania?

Sorin Ionita: De fapt, avem patru randuri de alegeri. Localele din Romania, prezindentialele din Republica Moldova - pe 1 noimebrie si apoi turul doi. Avem cetateni romani care voteaza si acolo. Si mai avem parlamentarele din decembrie. Apoi, se va aseza linistea 4 ani de zile, de aceea si miza e foarte mare in ambele tari. Miza e mare, alegerile sunt foarte diferite ca profil. Cele din Romania, parlamentarele, se concentreaza pe partide, in vreme ce localele, pe candidatii individuali. Sunt foarte multe necunoscute in aceste alegeri, mai mult decat oricand, si anume nu stim cum va fi partciparea.

Ziare.com: In conditii de pandemie...

Sorin Ionita: Nici macar "sondorii" nu au raspunsuri in acest context, nu stiu cum sa calibreze, iar sondajele, in acest context, sunt putin relevante. Este o mare problema asta, pentru ca deschide un mare spatiu de incertitudini, mai ales pe locale. Un efect al acestei incertitudini este migratia politica.

Ziare.com: Este migratia politica mai diferita ca in alte campanii? Mai masiva sau mai slaba? Senzatia este ca se cumpara la kilogram.

Sorin Ionita: Nu imi dau seama, nu stiu sa se fi masurat migratia in aceasta perioada. Noi am facut astfel de masuratori in anii trecuti si va pot spune ca vorbim despre un procent de 10% - 15%, ceea ce era enorm. In perioada de o luna inainte de un tur de alegeri, primarii sunt extrem de importanti la locale, mai ales in perspectiva parlamentarelor. Alegerea primarilor in locale arata tendinta pentru parlamentare.

Astfel ca avem si acum acest tabloul al guvernul care vrea sa se arate "cocos", arunca cu bani in stanga si in dreapta, livreaza mesaje de putere, iata, ajunge sa faca ceea ce spunea ca nu va face. PNL, inainte sa se instaleze ca guvern, declara ca nu va avea o politica laxa de guvernare, dar, ce sa vezi, bugetul e lax, desi e pandemie. Pe de alta parte, PSD vrea sa arate ca are o politica de forta, a venit cu motiunea, nu i-a iesit. Meciurile acestea politice sunt strategii, au efecte importante, spre exemplu, in fidelizarea primarilor, dar si felul in care ii faci pe cei din echipa adversa sa joaca cu tine, blaturile. De fapt, asa functioneaza politica romaneasca.

Ziare.com: Ati incerca predictii, aliante posibile? Se propun tot felul de scenarii, cel mai previzibil PNL va face majoritatea cu USR-PLUS, sau, de ce nu?, PNL - PSD - ProRomania?

Sorin Ionita: E mult prea devreme pentru predictii. Ce este evident e ca partide precum cele conduse de Tariceanu si Ponta, care nu au unde sa se duca decat la PSD, vor face jocuri de glezna in jurul PSD in campanie, insa dupa alegeri tot acolo se vor duce. Aceste partide sunt, de fapt, un fel prelungire mai vizibila a bataliilor care au loc in PSD, unde sunt tabere, factiuni, un joc de putere care, pana la urma, e caracteristic unui partid mare. Lupta, mai degraba, nu se da cu adversarii politici, cat cu colegii de partid, dar si cu cei din alte organizatii teritoriale. Sunt meciuri de putere. E prematur sa spunem acum cum va arata configuratia politica, pana nu vedem cum vor arata rezultatele localelor, pe primarii, in orasele mari, si mai ales in Bucuresti. Rezultatele vor determina parlamentarele, leadershipul PSD, dar si al PNL, USR, PLUS. Bucurestiul va arata tendinta.

Mobilizarea propriului electorat e problema partidelor

Ziare.com: E posibila modificarea configuratiei politice de acum din Bucuresti?

Sorin Ionita: E posibil sa se sparga configuratia care e majoritar PSD, la Primaria Generala, la unele primarii de sector, una-doua, poate trei sectoare. Jocurile sunt deschise, procentul de imprevizibil e mare, depinde de rata de participare, cine reuseste sa isi aduca suporteri hard-core, care dintre tabere reuseste mobilizarea in primul rand sa ii aduca pe ai lui. Simpatizantii de pe Facebook si in declaratii nu valoreaza nimic, daca nu exista mobilizare reala, in lumea reala. Asta e principala problema, grija, marea bataliile - sa ii aduci pe ai tai la vot, buletinul de vot in urna. Pe urma, te mai gandesti la alte categorii de electori, cum sa ii cuceresti. Sa furi votanti de la altii. Bipolaritatea in Bucuresti este destul de evidenta. Apoi, in ce masura reusesti sa convingi electoratul indecis, e si asta o perspectiva, insa grija cea mai mare acum este cum sa iti aduci electoratul tau la urne.

Criza a aratat incapacitatea liderilor populisti de a rezolva probleme reale

Ziare.com: Avem, pe de-o parte, discursul cu Bucurestiul condus prost, probleme reale, mari, dar cand te uiti in sondaje vezi ca procentul Gabrielei Firea, actualul primar general, e destul de mare. Apoi, daca ar fi sa invocam Bucurestiul "retro" - nu e apa calda, bucurestenii se spala la lighean, ca in vremuri de trista amintire. Cat de mult atarna in jocul electoral problemele reale, in procentul din sondaje, in intentia de vot?

Sorin Ionita: Da, adevarat ca sunt probleme, dar avem strategie SmartCity! Toata lumea vorbeste despre smart city si toata lumea se intreaba cum am putea pune aceasta problema a lipsei de apa calda si pe internet, ca sa o rezolvam. Ironic, nu?! E o decuplare a problemelor reale ale orasului care, iata, sunt cam specifice de mijloc de secol XX, dar noi venim cu tot felul de strategii de secol XXI, care sunt necesare - precum, strategia de mobilitate urbana, care inseamna viziune unitara cu toate, exista, e un document bun, dar nu e pusa in practica. Ce lipseste? Evident, leadershipul, dar lipsa asta este cam la al treilea mandat, chiar patru. Ai nevoie de un primar dispus sa isi piarda din capitalul sau politic, sa convinga lumea, sa discute pe bune problemele orasului, dar asa ceva nu am mai avut de 20 de ani.

De ce nu voteaza oamenii lideri competenti si merg pe solutia de minima rezistenta? Asta e chiar o discutie serioasa in stiinta politica, in Europa de Vest. E un consens, si anume faptul ca politica europeana s-a indepartat de politica competentei, a mers mult pe teme de identitate si razboi cultural. Politicile locale si nationale, europene, pe asta au mers - polarizare, tabere mari, teme de identitate, de spaima sociala, de cultura in termeni sociali, chiar de blamarea elitei. Elita care s-ar fi indepartat de mase - arma populistilor si a demagogilor. Doar ca, atunci cand esti anti-elitist, nu mai poti fi pentru promovarea competentei. Ci promovezi identitatea, empatia, "eu sunt lider din mijlocul vostru", vom face vom drege, discursul de genul: rusine, elitele care s-au indepartat de talpa tarii.

Intrebarea care se pune apasat in Europa de Vest este daca nu cumva criza COVID-19, pandemia cu efectele ei, ne readuce in prim-plan necesitatea unei politici publice a competentei. Pare ca cetatenii s-au speriat de liderii galagiosi, empatici cu poporul, nationalisti sau populisti, depinde de context, obsedati sa isi maximizeze capitalul politic, dar incapabili sa rezolve problemele reale. Tipul acesta de lider s-a dovedit dezastruos in managementul unei crize reale. Se reorienteaza electoratele spre elita tehnocrata, atat de blamata in utlimul deceniu, de la marea ciza din 2008? In tot acest timp, era o rusine sa spui ca esti tehnocrat de centru, nu te vota nimeni.

Cel mai mare blam pentru politicieni precum Macron sau Angela Merkel era ca sunt prea centristi - prea cu bancile sau capitalismul, dar uite ca vine o perioada in care se dovedeste ca populismul nu tine de foame, mor oameni din cauza populismului. Local/national, intrebarea este daca mai e vremea pentru politica identitara, emotionala, cu iepurasi, cu procesiuni religioase, cu plans pe umar, cu talk-show-uri roz, cu presa tabloida, cu jurnalisti cumparati, sau ne intoarcem la lideri mai putini carismatici, dar competenti? Raspunsul la aceasta intrebare il va da realitatea.

Doream insa sa punctez ca aceasta discutie se duce nu doar in Romania, iar alegerile, mai ales pe Bucuresti, vor fi un mare raspuns. Vor anticipa si influenta alegerile parlamentare din decembrie. Realegerea Gabrielei Firea o va valida ca lider indiscutabil in PSD, iar nealegerea ei, a grupului Firea - Pandele, un grup cu mare influenta si cu resurse in masinaria de partid, va duce la un alt joc. Va fi viata grea inclusiv in sectoare, chiar daca se vor alege si primari PSD. Va fi o lupta de gherila in Bucuresti, cu un primar general intr-o parte si cu primari de sectoare, cati vor fi, in alta parte. O ciomageala, dar problemele reale vor fi pe masa, nu ca pana acum, ascunse. Problema cea mai importanta insa este ca Primaria Bucuresti este falita, indatorata, fara sa fi facut un mare proiect care sa fi justifcat imprumuturile.

Ziare.com: Pentru ca vorbim de primarii mari, cu probleme financiare, iata, si Timisoara se pregateste de alegeri. Fac aceasta analogie invocand si acel cliseu care functioneaza de regula in alegerile locale, referitor la primarul in functie, care are avantajul celui aflat la butoane, si anume inertia alegatorului care prefera sa mearga pe mana celui aflat in functie, chiar si doar declarativ in sondaje. Auzim des "da, dar a facut si ceva", ignorand realitatea.

Sorin Ionita: Sigur, conditiile sunt diferite. In Timisoara, PSD nu e un factor important in configuratia actuala - primarul Robu este liberal, dar de moda veche a establishment-ului de tip baroniada, cu o viziune invechita despre administratie. Competitorul lui este Dominic Fritz, o persoana foarte interesanta, cetatean german, nu etnic german, si nu avem cetateni vestici care sa candideze pentru administratia locala, e pe listele USR-PLUS, are o echipa foarte buna, iar programul propus este inchegat, pe model occidental. E o oferta de secol XXI, cu o viziune integratoare, ori primarii din genul Robu nu au viziunea asta nici daca ar vrea. Ei stiu sa ofere pe bucati, faci aici o cladire, acolo, un stalp, nu gandesc in "pachete" de urbanism.

Politica locala de tip baroniada nu rezolva problemele reale ale oraselor

Ziare.com: Lipsa aceasta de viziune integratoare este sursa generatoare de falimente institutionale, precum Primaria Bucuresti. Nici Timisoara nu sta foarte stralucit. Politica adminstrativa de tip baronida e reteta dezastrului financiar?

Sorin Ionita: Da, trei proiecte mari de infrastructura, pentru spoiala, si restul mergi pe: "Va dau, va dau, va dau". Ori oamenii care locuiesc in cartiere vechi, socialiste, vor sa vada solutii reale care sa le imbunatateasca viata, nu trei panselute si un gard. Reconfigurare, descentralizare, sa pui la lucru Politia Locala, ori politia e o mare problema si o tema serioasa de discutie. Avem o gramada de oameni, consuma resurse si fac, iata, am vazut, politie politica, sau saboteaza anumiti candidati. De fapt, vorbim despre crima organizata? Politia Locala a devenit o gasca locala.

Ziare.com: Expert Forum a publicat harta candidatilor, dar si o baza de date despre finantarea partidelor in perioada 2006-2019, dondatii/cotizatii/persoane juridice/fizice. E o lectura interesanta. Cum mai stau partidele cu banii? Se mai spala bani?

Sorin Ionita: Proiectul e pe termen lung. O baza de date care sa existe ca resursa. Pentru jurnalisti, dar si informatie publica - partea financiara, functionarea administratiilor locale corelate cu afilierea politica, dar si cu partea de campanie. Cine, cat doneaza, mai ales ca s-au mai schimbat lucrurile in materia campaniilor. Vorbim acum despre subventia uriasa de la stat. S-a schimbat profilul donatiilor, dar toate astea nu sunt indeajuns de transparente. Noi vom face si observare de alegeri, in aceasta perioada acreditam observatori, desi e greu in pandemie. Regulile in campanie sunt mai stricte in cele 30 de zile, campania e mai degraba invizibila. Ai niste afise A4, dar campania s-a mutat inaintea perioadei oficiale si va continua dupa, pentru ca vom avea parlamentarele.

Problema in Romania este ca nu exista un program transparent, desi noi suntem integrati in Open Gouverment Partenership, s-au cheltuit zeci de milioane de euro pe e-gouverment, pe cultura transparentei. S-au papat sume uriase de bani, sunt fara urma. Problema e ca nu ai un nucleu de inteligenta in guvern, oameni care sa lucreze sistematic cu documentele, sa le aduci la un loc, sa le pui intr-un Excel, nu in PDF. Pentru ca se poate, este ceea ce facem noi la ExpertForum. Transparenta inseamna sa aloci timp si resurse. Cultura transparentei asta inseamna, nu cum a inteles, spre exemplu, Primaria Timisoara, care a luat fiecare chitanta, fiecare document si le-a trantit pe site. Ai trei milioane de chitante si gata, ai rezolvat problema.

Ziare.com: Zilele acesta, OLAF a publicat un raport in care suntem si noi, Romania, pe primul loc in 2019 la investigatii si recomandari primite, iar din 2015 pana la finalul lui 2019 suntem pe locul 2 in Europa, dupa Spania, la posibile fraude si nereguli legate de fondurile structurale, si tot pe locul doi, dupa Ungaria, in ceea ce priveste investigatiile. Fraude in zona protectiei mediului, protectiei padurilor, agriculturii sau a managementului deseurilor. Ne mentinem in topul coruptiei? Unde se rupe filmul, Sorin Ionita?

Sorin Ionita: Raportul anual al OLAF e disponibil online. Are parti bune si parti mai putin bune, ca orice raport de institutie, mai ales la OL,AF. Spune niste lucruri, dar partial. Romania este pe primul loc, dar sta destul de bine la procentul al DLAF, institutia omolaga a OLAF, si anume investigatii ale procurorilor. Sunt tari unde acest procent este de 10%, cum e Bulgaria, in timp ce noi suntem la un procent de 50% - ceea e de remarcat. Adica, degeaba ai multe sesizari daca nu se si intampla ceva cu ele.

OLAF nu are procurori, ci pune aceste sesizari pe masa, iar procurorii nationali trebuie sa lucreze aceste sesizari, sa le transforme in anchete penale sau adminstrative, dupa caz. Mai precis, sa le trimita in instante, iar Romania sta bine la acest capitol, luam in serios aceste sesizari. Ce nu are acest raport, si pe mine ma frustreaza, este ca nu arata punctual cu nume, pe sectoare, ce dimensiune a infractiunii, pentru ca poti avea trei sesizari - afaceri mari pe Germania si sa ai 15 pe Romania, si anume mici gainarii ale unor SRL-uri care au facut niste smenuri cu trei tractoare, impactul financiar nu este acelasi. Dar e un raport util. Pe infractiunile de mediu, au facut un capitolas, ca e in trend pe Green Deal, dar nu cred ca infractiunile pe mediu sunt cele mai importante in specificul muncii OLAF.

Moldova nu e subiect pe agenda Bucurestiului

Ziare.com: M-as intoarce la inceputul interviului, ati invocat si alegerile din Republica Moldova. "Chestiunea" Moldova este destul absenta in spatiul public romanesc, doar atunci cand sunt alegeri ne uitam spre Moldova. Si pe politica externa e un capitol destul de minor.

Sorin Ionita: Asa e. Acum, pe timp de pandemie, lumea nu mai circula, granita e inchisa de ambele parti. Vor da la stiri despre alegeri, desigur. Exista o mare asimetrie intre noi si basarabeni, intre Bucuresti si Chisinau. Ei stiu mult mai mult despre politica de la Bucuresti, decat stim noi despre politica de la Chisinau. Voteaza in procent mai mare pentru ca sunt si cetateni romani, fie ca sunt prezenti in Romania sau voteaza acolo. Ideile pe care le au romanii despre Moldova sunt destul de vagi, cliseistice.

Moldova este o tara de sapte ori mai mica decat Romania, dar de sapte ori mai complicata politic decat Romania. E foarte multa politica "pe sub masa", nu e la vedere. Si in Romania e asa, dar in mai mica masura. Sunt influentele externe puternice, alinieri, realinieri, tradari. Grila noastra de interpretare e extrem de simplificata, catalogam rapid cum ca unii sunt cu rusii, altii nu, dar e cu mult mai complicat decat atat. Va fi spectaculos pentru ca sunt prezidentialele, extrem de personalizate, iar principalii competitori sunt Dodon si Maia Sandu. Ceilalti din jur vor ciupi de la unul si de la altul, aici e bataia pestelui, cine candideaza cu cine si cine submineza pe cine, cam cum a facut Basescu la Bucuresti. Ca sa castigi putere politica, mergi si tu in alegeri sa incurci pe cineva...

Ziare.com: Iar cineva iti va oferi ceva pentru incurcatura realizata...

Sorin Ionita: Asta e speranta, daca ti se va oferi sau nu. E complicat, daca nu treci peste linie, nu ai ce oferi. Sunt tot felul de jocuri. Va fi pe discursul Maiei Sandu cu modernitatea, cu Vestul, iar Dodon vine cu sprijinul Rusiei, iar Bucurestiul, care e intotdeauna ca elefantul care calca-n strachini.

Ziare.com: In aceasta chestiune - Moldova, presedintele Klaus Iohannis pare total neinteresat de subiect.

Sorin Ionita: Este neinteresat de subiectul Molodova, desi circumscriptia unde a luat cele mai multe voturi la ultimele prezidentiale a fost, sa nu gresesc, cred peste 70% in primul tur, foarte relevant.

Jocul pe Belarus e inchis, au venit omuletii verzi

Ziare.com: Pentru ca vorbim despre Moldova, nu putem ignora nici subiectul Belarus. Lukasenko - ultimul dictator al spatiului ex-sovietic, protestele, sau gestul diplomatilor de a fi alaturi de Sveltlana Alekievici la domiciliul ei, asta dupa ce persoane mascate au amenintat-o.

Sorin Ionita: Gestul ambasadorilor a fost un gest foarte puternic, trebuie sa amintim si de Viorel Mosanu, ambasadroul roman la Minsk. Sincer, nu ma asteptam, mai ales ca noi avem o diplomatie mai bizantina, nu tragem linie, nu avem initiaive, dar mi-a placut gestul de a fi alaturi de diplomatii scandinavi, baltici, care stiu cu se mananca spatiul ex-sovietic, si cred ca e necesar si ar trebui sa stim si noi sa punem explicit limita dintre bine si rau, sa fim mai informati. Desi decizia clar s-a luat la centrala, la Bucuresti, e cumva si simbolic faptul ca ambasadorul nostru este basarabean la origine, este fiul unuia dintre politicienii basarabeni din anii '90, de dupa caderea comunismului.

Moldova este intr-o situatie complicata si ea, e o tara derutata, nu poate lua decizii, cu presedintele Dodon sunt complet la remorca Kremlinului si nu pot avea niciun fel de initiative de genul acesta, care sunt extrem de explozive. Ce se intampla in Belarus e un fel de Crimeea, insa prin mijloace nemilitare. Omuletii verzi sunt la Minsk, au luat deja guvernarea, nu se vede pentru ca nu au intervenit cu Armata, ci au aplicat o alta strategie. Au dat afara toti jurnalistii, si-au adus jurnalisti explicit de la Moscova, cu toata strategia la pachet, cu comunicare, cu schimbarea totala a profilului jurnalelor de stiri, de azi pe maine. Inainte era un fel de late sovietic, il laudau pe Lukasenko, stilul vizite prin fabrici, acum insa au adus un format nou, modern, manipulativ.

Ziare.com: O strategie mult mai perversa...

Sorin Ionita: Nu au adus doar oamenii, ci intreg conceptul. Russia Today guverneaza Belarus prin insititutii, au adus consultanti politici care reorganizeaza totul, controleaza miscarile de masa, fac acea de structura care exista in Rusia - partid unic, cu simpatizanti, mult mai profesionisti decat rudimentarul Lukasensko. Au trimis consilieri pe securitate si ordine publica, care nu sunt vizibili, dar ei conduc operatiuniile. Lukasensko e prizonier la el acasa. Rusia a preferat sa lucreze mai soft, fara scandal international. Jocurile sunt inchise. Rusia are nevoie de aceasta papusa in fereastra, Lukasenko, il va pastra pentru ca nu doreste control direct.

Tara era oricum depedenta de Rusia, discutiile cu Bruxellesul - o abureala pentru Occident, ei sunt depedenti financiar de Rusia prin transferuri financiare serioase care sa le sustina PIB-ul, altfel s-ar fi prabusit demult. Imaginea cu fabricile care fac tractoare, orasele prospere, e curat pe strazi, se sustine pe steroizi de la Moscova, de doua deceni. Au fost lasati sa fure oficial pe proiectele energetice sau din combustili, lasati sa spele bani. Rusia pierde niste bani in Belarus, ca sa traiasca ei intr-o aparenta de anii '80, dar cu televiziune si internet.

Ziare.com: In acest context al preluarii soft a controlului in Belarus de catre Rusia, ce soarta vor avea protestele? Vor fi lasate/ajutate sa se stinga?

Sorin Ionita: Nu stim, pentru ca protestele sunt reale. Intrebarea este foarte buna. Un asemenea proiect de tara-satelit tinuta pe perfuzii, economic, cu acest dictator de mucava, cu control total de la Moscova, cu promisiunea de stabilitate care poate fi reala - joburi care nu se pierd, stagnare economica, pierdere de viteza fata de vecini pe care belarusii nu pot sa nu o vada, de exemplu Polonia, care e tara lor aproape sora. Sau de Lituania. Insa belarusii vad ca aceste tari se dezvolta, iar Belarus sta pe loc. Cat mai poate generatia tanara sa traiasca din promisiuni? Dar daca vor libertate, asta implica riscuri foarte mari. Liberalizarea in Belarus implica riscuri, pentru ca decuplarea de Moscova ar fi una brusca. Daca faci tranzitie de regim, rusii scot perfuziile si se produce o cadere economica, si vor trebui sa faca ceea ce am facut noi toti in spatiul ex-sovietic, si anume restructurarea economica, a industriilor grele, cu oameni masiv concediati.

Noi stim ce au insemnat anii '90 pentru Europa de Est. Exista acest tip de leadership in Belarus? Votantii vor sustine opozitia pentru un astfel de proiect? E dificil de spus. Plus ca ai aceasta miscare de masa fara lideri conturati, iar Putin pe asta mizeaza, pe aceasta sperietoare. El poate spune ca "va las sa va conduca fetele astea, dar peste sase luni o sa veniti sa votati cu mine, nu va mai las sa furati gaz din conductele mele, si sa vad de unde platiti pensiile". Asa se pune problema, asta stiu si toti oamenii lui Lukasenko, o stiu si economistii din opozitie, din acel consiliu de coordonare, si de aia au evitat, cu mare grija, in discursul public, discutia reala.

Opozitia, Svetlana Tihanoskaia spre exemplu, nu a vorbit deloc de optiuni geopolitice pro-Vest, sau daca au facut-o a fost foarte temperat, mult mai putin decat au facut-o ucrainienii cu Maidanul, explicit un discurs public pro-Europa. Jocul politic e, de fapt, neconturat. Miscarea de strada e splendida, trebuie sustinuta, democratia trebuie sustinuta. Insa ceea ce vor alege cand vor avea alegeri libere va fi interesant de vazut. Interesant va fi si ce program de guvernare vor aborda dupa alegeri, ce vor opta sa faca si ce pot sa faci intr-o tara ca Belarus, daca Rusia iti retrage sprijinul economic.

Pe piata energetica, incompetenta ne lasa la mana Moscovei

Ziare.com: Pentru ca ati pomenit de piata energetica, anul trecut, Expert Forum a publicat un raport prin care aratati ca "Moscova are trei instrumente principale la indemana pentru a exercita o influenta politica semnificativa in vecinatatea sa, dar si pentru a o largi catre state ale fostului bloc sovietic din Europa Centrala si mai departe spre Occident. Principalele sale arme pentru a face acest lucru sunt: interventia militara directa si alimentarea conflictelor in fostele state ale URSS; razboiul hibrid, adica cyberattacks, dezinformarea, "online trolls", finantarea mascata a partidelor extremiste si altele asemenea; si influenta majora asupra politiclor energetice din regiune". Unde e Romania in acest tablou al influentelor, al jocurilor pe piata energetica?

Sorin Ionita: Problema Romaniei este de alta natura. In chestiunea energetica, vorbim despre incompetenta care ne lasa la mana Moscovei. Unde am esuat noi a fost la scoaterea Moldovei din aceasta dependenta, pe care o are si Belarusul, mult mai mare. Am gresit pentru ca nu am facut destul de repede proiectele de interconexiune - care inseamna gaz si energie electrica. Chiar zilele acestea s-a dat drumul la conducta de infrastructura a Tranzgaz, companie publica romaneasca. Despre ce s-a vorbit insa mult prea putin e ca Ponta facuse aceasta conducta de la Iasi la Ungheni, trecea Prutul, dar am reusit sa o ducem pana la Chisinau. Ea exista, dar are putin gaz in ea, nu ai ce sa bagi in ea, pentru ca la Iasi n-ai gaz. Romania trebuie sa faca statii de pompare, sa traga conducta, la Bacau, abia atunci putem trimite gaz la Chisinau. Pana atunci, insa, are valoare mai mult simbolica, sa speriem Gazpromul, sa se fotografieze politicienii pe langa ea. E bine ca exista, dar trebuie sa ne miscam mai repede, sa avem interconexiune electrica, sa putem vinde si electricitate acolo, iar Moldova sa nu mai depinda de Transnistria pentru productia de electricitate, iar de Gazprom, pentru gaz.

Ce e cu adevarat curios este restul economiei moldovenesti, care s-a reorientat in ultimii ani masiv spre UE, iar Transnistria are ca principal client piata europeana. Economia a basculat spre Vest, insa e pacat ca nu ne-am dus si cu infrastructura energetica, ca sa completam acest tablou. Dar vedem ce se intampla in economica moldoveneasca cu adevarat, si anume firme mari - inclusiv producatori de ciment, de metalurgie din Transnistria, exportul cu UE, care nu e tocmai cuser.

Mai mult, beneficiaza de curent gratis ars din gazul de la Gazprom, si apoi vand otel de trei ori mai ieftin decat China in Europa, subminand astfel toti producatorii europeni. Nu cred ca e strategie buna ca mergem pe Transnistria, in aceste conditii. Cred ca trebuie sa fii precaut cand absorbi zone din astea gri cu criminalitate, cu economie complicata, cu spalare de bani, cu distorsiune economica. E bine sa influentezi, dar ideea e sa ii atragi in zona ta, sa ii schimbi tu pe ei, nu ei pe tine. Cred ca acesta este meciul decisiv in Romania: schimbam noi Transnistria sau ei pe noi, prin curelele subterane, legaturile de partid. Ca e asa, ca exemplu, am vazut moldovenii pe listele lui Victor Ponta, fost prim-ministru, apoi relatiile cu partidele, apoi, Plahtoniuc, care acum e fugit, dar faceau campanii impreuna, probabil spalau bani.

Transnistria este o entitate interesanta cu care guvernul de la Chisinau are multe blaturi, desi oficial sunt rivali, dar afacerile energetice le fac impreuna. Oricarui regim corupt ii place sa aiba un spatiu in afara unde sa spele bani. In Europa nu poti spala bani asa simplu, dar canda ai o astfel de zona, e aur curat. Acesta e contextul alegerilor din Moldova, total complicat. De vazut cum vor juca partiele romanesti, institutiile, serviciile pe ce cal pariaza. Ati fi surprinsi.

Ziare.com: O alta discutie in spatiul public este despre proiectul de lege care ar scoate din cursa Huawei pentru licitatia 5G in Romania? Inspaimantatorul 5G.

Sorin Ionita: Nu stim inca daca va fi cursa. E un proiect ingrijorator pentru ei. Chinezii cred ca sunt singurii care mai au bani, in vreme ce rusii nu prea au. Rusii au mai mult know-how, ei sunt subtili, de 30 de ani, de 100 de ani, de 300 de ani daca vreti, maestri ai manipularii, ai exploatarii temelor culturale, identitare. Uitati-va la Sputnik - cam singurii cu propaganda, au probleme financiare, vin greu banii si din Israel, sa nu credeti ca doar din Rusia. China are bani, iata, Belt and Road, drumul matasii medicale, cum sar ei si ajuta in plin criza, insa China e destul de rudimentara cu propaganda, nu intelege Europa. Ei sunt cu lauda partidului, nu au subtilitatea persuasiva a rusilor. Cand au sesizat pericolul pentru Huawei, au dat drumul la bani. China insa e in pierdere de viteza. Dupa criza Codi19, chiar si Germania a devenit sceptica fata de China. Acum 3-4 ani era cumva cool apropierea de China, insa de cand ei au devenit mai mao-isti, cu controlul partidului, au o serioasa problema.

Ziare.com: Geopolitic, cum resimte China criza pandemica?

Sorin Ionita: Oricum ajungeam aici, la criza de perceptie. Fiind mult mai prezenti in Europa, fara subtilitatea rusilor, rudimentari, pierd. Poate vor invata in timp. Tehnologia e buna, insa problemele sunt altele. In masura in care vrei sa impui companii despre care spui ca sunt private, dar nu sunt, mai ales ca structura politica, in ultimii ani in China si-a intensificat mecanismele de control de tip Mao, se fac birouri de partid in companii, de fapt partidul controleaza tot.

Asta e marea miscare, partidul controleaza tot. Marea ruptura a fost ca au acceptat oameni de afaceri in partid. Membrii sau ne-membrii, toti sunt inregimentati politic. Acesta e marele trend in China, aproape neobservat. Marile lor companiile cotate la bursa sunt controlate de partid. Evident ca au o motivatie non-economica sa fie prezenti peste tot. Aceasta este, de fapt, esenta problemei.

Listele comune, măr al discordiei între PSD si PNL încă din perioada USL. Cazul Alin Nica ar putea duce la o nouă rundă de epurări în PNL
Listele comune, măr al discordiei între PSD si PNL încă din perioada USL. Cazul Alin Nica ar putea duce la o nouă rundă de epurări în PNL
De când PSD și PNL au decis să aibă candidați comuni la alegerile locale în mai multe județe, inclusiv în Capitală, în interiorul celor două partide au început să apară nemulțumiți....
Ce șanse mai are Cătălin Cîrstoiu să-i devanseze pe Piedone și Nicușor Dan: ”O misiune complicată pentru coaliție”
Ce șanse mai are Cătălin Cîrstoiu să-i devanseze pe Piedone și Nicușor Dan: ”O misiune complicată pentru coaliție”
Luni, 25 martie, au apărut primele sondaje de opinie după ce alianța PSD-PNL l-a anunțat oficial pe medicul Cătălin Cîrstoiu în calitate de candidat pentru Primăria Capitalei. Deși sunt...
#Belarus, #Putin presedinte Rusia, #Lukasenko, #PSD, #Primaria Bucuresti, #Gabriela Firea primar general, #PNL , #alegeri locale 2020