Covid-19 va participa la alegeri. Si-atunci cine va absenta?

Rata participarii ar putea fi un factor surpriza la alegerile din 27 septembrie. Si, spre deosebire de alti ani, marcati de lehamite electiva generalizata, anul acesta participarea s-ar putea dovedi extrem de selectiva. Altfel zis, doar anumite categorii sociale si demografice vor prefera sa stea acasa. Dar care vor fi ele? Stie cineva?

Aproape 15 milioane de romani sunt chemati la urne, cateva mii de stampile vor trece din mana in mana, reprezentanti ai partidelor urmeaza sa imparta o singura camera pentru aproape 20 de ore. Adaugati vanzoleala obisnuita in mijloace de transport, cozile lungite de masurile de precautie care vor intarzia votul, probabil cateva zeci de mii de persoane carantinate in asteptarea urnei mobile si va puteti face o idee despre cum poti organiza haosul in plina panica.

De remarcat participarea foarte ridicata la ultimele doua runde de alegeri, cu o mentiune speciala pentru europarlamentare, cand apetitul votantului a intrecut orice asteptari. Dar energia frustrarii din 2019 e inlocuita azi de frica si prudenta.

Nu trebuie sa ne mire existenta acestei categorii. Intrebati printre cunoscuti si o sa aflati ca sunt oameni care se afla inca in carantina preventiva si voluntara. Ei isi dramuiesc atent fiecare iesire din casa, n-au plecat in concedii si, de cele mai multe ori, destinatiile lor se rezuma la serviciu si supermarketul de cartier. Mersul la urne s-ar putea sa li se para un lux prea riscant.

Va fi afectat de absenteism mai mult un partid anume?

Desi nu exista o masuratoare riguroasa pana acum (straniu ca partidele nu par a fi interesate), intuitia ne spune ca da.

Teoretic, selectivitatea fatalitatii virusului (persoane varstnice cu comorbiditati) ar putea sa se translateze in selectivitatea participarii. Cum categoriile cele mai vulnerabile sunt predominant in bazinul traditional al PSD, e posibil ca formatiunea lui Ciolacu sa aiba de suferit. Constienti de acest risc, probabil ca liderii PSD concheteaza cu negationismul, tocmai pentru a transmite un mesaj de relaxare simpatizantilor, in perspectiva votului.

Dar nu e atat de sigur ca ei vor fi absentii la urne. Exista o teorie alternativa care arata ca grupul panicarzilor e concentrat in zona de varste medii, categorii active, mai inclinate sa voteze cu PNL si USR+. Despre ei se spune ca iau foarte in serios responsabilitatea sociala, atunci cand vorbim de distantare si masuri de igiena sau, in general, cand e vorba de respectarea normelor. Asta ii face hiper-precauti si ii transforma in veritabili vigilantes. Daca alegerile li se vor parea un eveniment care sfideaza regulile sau care le face inaplicabile, vor spune pas. Teoria pare usor contradictorie. E posibil ca tocmai acest simt al responsabilitatii sa fie un motiv suficient pentru ei ca sa invinga frica si sa mearga la urne.

Pe de alta parte, absenteismul avantajeaza partidele mici, cu electorat fidel si chiar radicalizat, cum sunt PMP, Pro Romania si UDMR, dar si partidele care au multi primari in functie (PSD si PNL). Nu e exclus sa vedem mesaje de panica transmise de liderii partidelor mici, tocmai pentru inhibarea prezentei la vot. Acelasi mesaj va fi evitat de liderii PSD, partid al carui votanti fac parte din grupa de risc a coronavirusului, insa PSD se va baza pe ciorovaiala dintre PNL, USR+ si PMP, care ar putea si ea sa contribuie la diminuarea selectiva a participarii

In afara de contextul pandemiei, nici organizarea alegerilor in septembrie nu e ceva obisnuit pentru romani. O singura data am mai avut un scrutin la inceputul toamnei (coincidenta, tot pe 27 septembrie), dar asta s-a intamplat cu 28 de ani in urma.

Perioada nu se prea potriveste cu politica militanta. Oamenii vin din linistea concediilor si intra direct in zgomotoasa campanie electorala, o schimbare iritanta si intruziva. In septembrie, sunt preocupari mai importante decat cine candideaza si ce vrea sa faca pentru comunitate. Parintii isi bat capul cu inceperea scolilor, rezidentii din rural au treaba la cules, multi oraseni reincep morocanosi serviciul (unii dupa 6 luni de cvasi-vacanta).

Revenind la frica de coronavirus, e foarte probabil ca partidele vor avea mari dificultati anul acesta sa recruteze reprezentanti in sectiile de votare. Si chiar daca vor reusi, sa ne asteptam la dezertari de ultim moment sau chiar in ziua votului. La numaratoarea finala, gramezile ca la rugby, in sectiile dominate de suspiciuni reciproce, vor disparea, la fel ca si vigilenta. Activistii nu se vor gandi decat cum sa scape mai repede de masca si de pericol.

Un alt efect vizual va diminua cu siguranta participarea: cozile la vot. Ele vor fi inevitabile in conditii de distantare si acces organizat in sectii. Dar pe masura ce televiziunile vor transmite aceste cozi, cei care n-au iesit inca sa voteze vor fi descurajati sa iasa din casa. Decontul il vor plati PNL si PSD, dupa scrutin (niciunul dintre partide nu a acceptat organizarea in doua zile consecutive, cum era rational), ceea ce ar trebui sa aduca schimbari la alegerile parlamentare.

In general, rata participarii la alegerile locale depaseste 50% in Romania, fiind vorba de interesul pentru treburile comunitatii. Primarii, mai cunoscuti si mai tangibili decat parlamentarii, sunt motorasele care genereaza mobilizare indiferent de scrutin, deci cu atat mai mult la unul care-i priveste direct. Vor reusi si anul acesta sa-si convinga sustinatorii ca riscurile infectarii sunt mai mici decat riscul colectiv de a avea foruri locale slab reprezentative in urmatorii patru ani? Greu de zis. Mai ales in cazul celor care si-au dezamagit alegatorii pret de un mandat. Pentru ei, putini isi vor risca sanatatea. Cat despre locurile in care victoria unui candidat sau altul va fi prezentata ca o primejdie pentru comunitate, e posibil ca locuitorii sa prefere acel pericol mai degraba decat riscul infectarii.

Gradul de panica va depinde, desigur, de raportarile zilei. Cum sfarsitul lui septembrie va duce la scaderea testarii la cerere (concediile in Grecia se vor fi terminat pana atunci), numarul de cazuri se va diminua natural, ceea ce ar fi de bun augur pentru o participare mai mare.

Singurul avantaj al pandemiei este ca pierzatorii ne vor scuti la sfarsit de vaietul - "Am fost furati!", caci vor avea acum o scuza mai credibila pentru infrangere - "ai nostri n-au iesit la vot de frica virusului!" Un respiro motivational pentru parlamentarele din decembrie, cand, ce ghinion!, vor circula si ceilalti virusi de gripa.

Sebastian Lazaroiu este sociolog, politolog si scriitor. A publicat romanele Balena Albastra, Omatidii. Sarada unui hacker si Zilele lui MM in colectia "Ego. Proza" a Editurii Polirom, "Cand Dumnezeu nu mai iubeste" si "Singur", editura Univers.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...