Ziare.com

Dreptul de a nu vota versus datoria de a vota (DW)

de George Arun (DW), colaborator Deutsche Welle
Vineri, 25 Septembrie 2020, ora 14:58

   

Dreptul de a nu vota versus datoria de a vota (DW)
George Arun (DW)
Intr-o tara asezata, in care institutiile statului functioneaza indiferent de puterea politica, absenteismul nu are consecinte atit de grave. In Romania, unde institutiile sint politizate, prezenta la vot e o datorie.

Citeste toate textele scrise de George Arun (DW) pentru Ziare.com

Alegerile locale de duminica vor fi cistigate de prezenta la urne. Sondajele de opinie arata ca mai putin de 40% dintre cetatenii cu drept de vot vor participa la alegerea primarilor, aproape cu zece procente sub rata de participare la alegerile din 2016. Va fi, daca sondajele de opinie se vor dovedi reale, iar nu manipulate, cea mai mica participare la alegerile locale din 1990 incoace.

Absenteismul nu se va datora doar ofertelor neconvingatoare ale candidatilor, ci si modului in care guvernul Orban a facut o serie de greseli in gestionarea pandemiei de coronavirus, asta pe de o parte, si supravietuirii pe scena politica a PSD, un partid in cadere libera, macinat de lupte intestine, de absenta unui lider veritabil care sa il conduca, de mahmureala instalata dupa alegerile europarlamentare din 2019, pierdute la un scor descalificant, si continuarea abuliei dupa ce Viorica Dancila a pierdut rusinos scaunul de la Cotroceni in fata lui Klaus Iohannis, pe de alta parte.

La alegerile europarlamentare de anul trecut au votat aproape 53% dintre electori, fiind judete unde numarul de voturi a depasit 60%. Pentru alegerea presedintelui si-au exprimat votul 47,6% dintre cetatenii cu drept de vot. Sint procente care descriu o realitate aiuritoare in ceea ce priveste interesul alegatorilor pentru cei care sa le reprezinte interesele, de la administratia locala pina la presedintele tarii.

Din enumerarea aceasta a procentelor se desprinde urmatoarea concluzie: romanii au fost mai interesati de trimiterea in Parlamentul European a unor necunoscuti, multi dintre ei agramati si lipsiti de orice urma de cunoastere a pilonilor pe care sta Uniunea Europeana, decit sint acum interesati pentru alegerea primarilor care sa le rezolve problemele, sa aiba initiative pentru dezvoltarea oraselor si comunelor, sa-i consulte pe cei care i-au ales in chestiuni ce tin de cresterea nivelului de trai, iar nu sa-i perceapa ca pe o masa amorfa, constituita din cetateni anonimi. La fel s-a intimplat si cu alegerea presedintelui Iohannis, care s-a bucurat de o prezenta mai mare la vot decit cea care se anunta la alegerile locale de duminica.

Hotarit lucru, avem de-a face cu o anomalie in situatia in care interesul romanilor pentru alegerea primarilor este mai mic decit cel pentru alegerea europarlamentarilor sau a presedintelui statului. Autoritatea care ar trebui sa fie cea mai apropiata pentru cetatean este aleasa, in multe localitati, de catre 20% din totalul alegatorilor. Unde este legitimitatea primarului si, pe de alta parte, interesul alegatorului pentru propria urbe sau pentru propria comuna? Istoria ultimilor 30 de ani ne arata ca majoritatea alesilor locali sint niste vatafi care dau dijma dregatorilor de la virful puterii pentru a-si umple buzunarele.

Situatia de la Bucuresti este de o bizarerie exemplara. Sondajele de opinie arata ca Nicusor Dan va cistiga Primaria Generala daca va reusi sa atraga citi mai multi alegatori dintre cei nehotariti, dintre cei care nu au votat la mai multe cicluri electorale si l-au luat pe "nu" in brate sub deviza "toti sunt la fel". In acelasi timp, Gabriela Firea va cistiga si isi va promova in continuare incompetenta daca vom avea parte de un absenteism substantial. Unde s-a mai pomenit ca un candidat la primarie sa aiba mai multe sanse mizind pe faptul ca romanii se vor prezenta la urne in numar cit mai mic? Care ar fi legitimitatea lui Firea, in cazul in care va cistiga primaria doar in conditiile in care cei mai multi alegatori vor sta acasa? La un calcul sumar, actuala primarita ar fi aleasa de aproximativ 20% dintre bucuresteni. Asta, si cu sprijinul lui Traian Basescu, fostul presedinte jucator, care va mai rupe si el citeva procente din electoratul care ar fi mers pe mina lui Nicusor Dan.

Fiecare alegator are dreptul de a vota, dar si pe acela de a nu vota. De fapt, si optiunea de a sta acasa este tot o forma de exprimare a votului. Intr-o tara asezata, in care institutiile statului functioneaza indiferent de puterea politica, absenteismul nu are consecinte atit de grave. Dar in Romania, unde nu sta piatra pe piatra, unde institutiile sint politizate pina la secretara care ii duce cafeaua sefului, unde partidele si politicienii sint platiti inclusiv de la bugetul clanurilor mafiote, prezenta la vot e o datorie. In virtutea indeplinirii acestei datorii, romanii pot sa-i traga la raspundere pe cei pe care i-au votat. Insa dreptul exercitat de a nu vota, pentru ca "toti sint la fel", ii priveaza pe acestia de rascumpararea votului de la cei alesi.

Articol publicat si pe Deutsche Welle.ro

George Arun este de profesie filolog. Din 1990 a lucrat in presa scrisa si audio: Revista 22, Cuvantul, ziarul Curentul, revista de cultura Idei in Dialog (redactor sef). Din 1992 pana in 1997 a lucrat la radio Europa Libera. Din 1999 este colaborator Deutsche Welle.


Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Articol citit de 3630 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor