Ioan Stanomir: Doamna Firea a infiintat companii-fantoma, in timp ce sobolanii din Bucuresti sunt prinsi cu capcane, ca pe vremuri - Interviu

Campania electorala pentru alegerile locale sunt in linie dreapta. Duminica viitoare, 27 septembrie, bucurestenii isi vor alege primarul general si primarii de sectoare. Alegerile locale intr-un singur tur de scrutin au facut loc demagogilor si populistilor in administratia marilor si micilor orase, sate sau comune.

Profesor universitar la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti, scriitor, publicist si politolog, Ioan Stanomir atrage atentia asupra faptului ca "Societatea romaneasca a trecut de la un moment de mobilizare civica la abandonarea unor sperante pe care nu ezit sa le calific drept dovada de naivitate. (...) Este o democratie care pare sa se afunde in rutina, in marasm, in dezangajare, tocmai pentru ca oamenii politici care si-au asumat aceste obiective au facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca acele obiective sa nu se atinga". Tocmai de aceea, in lipsa reformarii sistemului electoral pentru alegerile locale, prezenta la vot este cu atat mai importanta. Rezultatul alegerilor va arata trendul si va arata unde suntem pe linia evolutiei democratice".

Ziare.com: Ioan Stanomir, ne aflam in campanie electorala pentru alegeri locale. Se arunca sondaje in spatiul public, avem discursuri, fara mitingurile uriase insa, suntem in vremuri de pandemie. Afisele, bannerele, pe unde sunt, ies in evidenta prin kitsch ori greseli gramaticale, unele sunt decente. Avem si anomalii, candidati aparent in tabere diferite, dar umar la umar. Insa dincolo de acestea, starea precara a administratiei locale se datoreaza alegerilor intr-un singur tur.

Ioan Stanomir: Alegerile intr-un singur tur au aceasta capacitate - in primul de a polariza si mai apoi de a intari pozitia celor care se afla in pozitiile de conducere. Marasmul si kitsch-ul despre care vorbiti este efectul nu doar al pandemiei, dar si al dezamagirilor acumulate in ultimii ani. Societatea romaneasca a trecut de la un moment de mobilizare civica la abandonarea unor sperante pe care nu ezit sa le calific drept dovada de naivitate. Erau sperante naive. Este o campanie pe masura democratiei romanesti. Este o democratie care pare sa se afunde in rutina, in marasm, in dezangajare, tocmai pentru ca oamenii politici care si-au asumat aceste obiective au facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca acele obiective sa nu se atinga.

Ziare.com: Cand spuneti ca exista o diferenta intre situatia de astazi si mobilizarea civica, sperantele naive, va referiti la perioada protestelor sau mergeti mai departe, spre Revolutie?

Ioan Stanomir: Ma refer la mobilizarea de dupa Ordonanta 13 si ma refer la intreaga mobilizarea civica care a culminat cu alegerile pentru europarlamentare, partial si cu prezidentialele de anul trecut. Daca ar fi sa judecam fara niciun fel de inclinatii naive si utopizante, singurul castig al acestei mobilizari a fost "curajul", cu ghilimele de rigoare, puterii judecatoresti de a-l condamna pe Liviu Dragnea. Atat. Pentru ca daca ne aducem aminte de decizia tribunalului, care a venit a doua zi dupa decizia populara, s-ar putea spune ca votul la europarlamentare si pentru referendumul pe justitie a reprezentat un vot al unui imens juriu romanesc in privinta vinovatiei lui Liviu Dragnea. Acesta a fost gasit vinovat, a fost condamnat la puscarie, unde ii era locul, dupa modesta mea parere. Complicii au ramas liberi, complicii s-au reorientat, iar opera lui Dragnea este intreaga. Opera lui Liviu Dragnea se vede in inertia puterii judecatoresti, in inertia magistraturii, in incapacitatea statului roman de a amenda teribilele erori ale acestuia comise in privinta legislatiei procesual-penale.

Ziare.com: Vom reveni la ceea ce afirmati in acest punct, insa v-as ruga sa punctam povestea cu cele doua tururi de scrutin la alegerile locale. Revenirea la cele doua tururi nu este un proiect imposibil. Incercari de revenire au fost, declaratii politice ca "vom face, vom drege", dar au fost total lipsite de forta politica. Nu exista vointa politica reala de revenire la doua tururi?

Ioan Stanomir: Cu siguranta partidele importante, PSD si PNL, nu au fost intru totul, ca sa ma exprim elegant, "dedicate" acestui proiect de revenire la doua tururi de scrutin, tocmai pentru ca, spre exemplu, intr-o serie de localitati au considerat ca primarii in functie pot beneficia de un mult mai mare avantaj daca s-ar merge pe un singur tur de scrutin.

Ziare.com: Deci, nicio sansa de revenirea la un proces electoral nealterat/neviciat? Fara vointa politica.

Ioan Stanomir: O scena politica cartelizata si stapanita de doua partide care sunt capabile sa devina dominante fiecare in parte nu se poate reforma pur si simplu. Pentru a putea reforma, in primul rand trebuie sa dobanesti puterea. Intrebarea este, daca dobandind puterea, ai o agenda sau singura agenda a fost cucerirea puterii?!

Ziare.com: Modificarea legislatiei insa ar trebuie facuta intr-un proiect mult mai amplu, despre care vorbiti foarte des in spatiul public/publicistica dumneavoastra - si anume reformarea statului. Si scrieti intr-un articol foarte recent, de pe Marignaliaetc.ro, ca "obiectivul nu este doar acela de a inlatura o garnitura cleptocratica pesedista, (este cazul Bucurestiului), ci si cel, mai delicat, de a elibera comunitatile noastre de sub dominatia celor responsabili pentru subdezvoltarea lor. Cariera unui Marian Oprisan nu ar fi fost de imaginat in cadrele unui stat reformat: luarea in stapanire a unui intreg judet este posibila doar in mediul guvernat de reflexele feseniste, niciodata inlaturate cu adevarat". Deci, noi nu avem un cadru mai amplu de reformare a statului, ci doar discursuri?

Ioan Stanomir: As dori sa precizez ca expresia "luarea in stapanire a statului" nu este o expresie metaforica, ci este realista. Daca ne-am referi la judete precum Vrancea, Constanta, putem avea o imagine a modului in care grupuri politico-economico, si as adauga chiar si infractionale, au reusit sa se instapaneasca asupra unor comunitati, dar nu este vorba doar despre acele grupuri. Comunitatile insele s-au aflat de fapt cu aceste grupuri intr-o relatie de simbioza.

Aceasta relatie de simbioza este si cheia intelegerii evolutiei sistemului nostru politic si social in ultimii 30 de ani. Ar fi o eroare fundamentala sa credem ca Ion Iliescu si cei din jurul sau care au facut primul pas in 1990 l-au facut fara a fi avut sprijinul popular. In pofida a ce credem noi, a existat un sprijin popular oferit de o natiune modelata de regimul stalinist-nationalist al lui Nicolae Ceausescu. Cat despre reforma statului, as dori sa va atrag atentia, cu toata prietenia, ca reformarea statului nu este o idee fixa a mea, ci o idee fixa a cel putin trei oameni politici. De reforma statului a vorbit Traian Basescu, atunci cand a convocat o comisie consultativa pe care am avut onoarea sa o conduc alaturi de ilustrii mei colegi. Despre reformare au vorbit, paradoxal, Victor Ponta si Crin Antonescu, atunci cand au vrut sa modifice Constitutia pe vremea USL. Si despre reforma statului a vorbit si actualul presedinte Klaus Iohannis.

Referendumul de anul trecut reprezenta tocmai nucleul de reformare a statului, iar una dintre masurile luate de presedinte, foarte inteleapta, a fost aceea de a nominaliza la Administratia Prezidentiala un consilier pe probleme de reforma constitutionala. Ce s-a ales de aceste lucruri? Din intentia lui Traian Basescu a rezultat un raport foarte interesant care este o lectura facinanta, dar nimic mai mult. De intentiile lui Ponta/Antonescu s-a ales praful, pentru ca s-a ales praful chiar de USL, iar presedintele Iohannis este presedintele Iohannis, care nu pare sa detina capacitatea de a intelege, in cele din urma, ca la un punct al vietii sale a fost investit cu o speranta enorma de catre popor, dar si ca poarta pe umeri raspunderea de a duce la capat aceste obiective. Un sistem politic ca al nostru, in care presedintele este investit direct, este un sistem in care speranta se investeste direct intr-o personalitate. Aceasta personalitate se afla in fata unui test al istoriei pe care trebuie sa il treaca. Orice zi de somnolenta este o zi pierduta a unui test pe care il da cu propriul popor.

Ziare.com: In contextul pandemic, s-a pus batista pe tambal, cum s-ar spune, pe orice dezbatere esentiala care ar trebuie sa existe in spatiul public.

Ioan Stanomir: Contextul pandemic este o ocazie perfecta pentru politicienii nostri incompetenti si semi-cleptocratici pentru a-si acoperi propriile limite si mediocritatea. Contextul pandemic a fost gestionat ca un alibi. Nu spun ca nu au fost situatii grave, ci spun ca aceste situatii au fost facute si mai grave de catre statul roman, iar daca statul roman ar fi actionat cu intelepciune nu s-ar fi ajuns la prelungirea, parca pana la eternizare, a starii de urgenta si apoi a starii de alerta. Daca statul roman a permis sa existe la nivelul spitalelor municipale si judetene, de multe ori, conduceri incompetente, asta a condus la permanentizarea acestei stari execeptionale. Asta ca sa dau doar un exemplu. Este responsabilitatea statului roman pentru starea deplorabila a legislatiei si a actului de guvernare.

Ziare.com: Saptamana trecuta, Avocatul Poporului a dat publicitatii un raport prin care preciza ca Romania este una dintre tarile UE care au luat cele mai drastice masuri in pandemie si ca inregistreaza cea mai lunga perioada de restrictii din UE.

Ioan Stanomir: Nu aveam nevoie de Avocatul Poporului ca sa ne spuna ceea ce stiam cu totii, mai ales cei care mai avem un pic de spirit critic. Precizez ca traversam cea mai lunga perioada de restrictii si de restrangere a exercitiului drepturilor individuale, de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In stilul in care mergem, vom ajunge sa privim starea de alerta ca pe o normalitate. Insist sa spun ca niciodata nu avem dreptul sa vorbim despre stari exceptionale ca despre normalitate. Chiar daca starea de alerta pare o gluma, nu este o gluma.

Starea de alerta este un regim exceptional reglementat legislativ, cu temei indirect in Constitutie, este un temei in baza caruia Statul poate interveni pentru a restrange drepturile individuale. Eu cred ca o tara care timp de luni intregi nu stie sa utilizeze propriile mecanisme este o tara guvernata imperfect, pentru a ma exprima elegant, si prost, pentru a ma exprima direct. Aceste privatiuni la care a fost supus poporul roman nu si-au atins obiectivul scontat, pentru ca in mod normal daca cele doua luni de stare de urgenta, sa ne amintim de duritatea lor, ar fi fost folosite intelept ar fi fost o cu totul alta situatie. Rolul starii de urgenta nu a fost/nu este doar acela de lockdown, ci acela de a permite statului sa isi gaseasca mijloacele cele mai bune de a raspunde la amenintarile coronavirusului.

Or, noi am stiut sa tinem populatia in casa, sa introducem acele documente de semnat care aminteau de un fel de Orwell corcit cu Ion Baniciu, dar nu am stiut sa facem iesirea din starea de urgenta si ne-am dus in starea de alerta. Asta ca sa precizam, in contra curentului, ca noi facem tot ce este posibil pentru ca aceasta stare de alerta sa se permanentizeze. Pentru a da un exemplu concret, cum cozile de la Administratiile financiare s-au mutat din interior, afara. Intreb ca un om care nu am caderea de a face parte dintr-un aparat guvernamental populat cu mari personalitati, in frunte cu prim-ministru Ludovic Orban, este mai putin periculos coronavirusul in cozile din exterior cand oamenii stau la aceeasi distanta infinitezimala doar pentru a respecta ce am asternut pe hartie si i-am scos pe oameni afara? Sau regula cu interzicerea activitatilor de tip terase si restaurante inchise dupa ora 24. Avem vreun studiu stiintific-medical elaborat de vreo somitate din jurul domnului Raed Arafat care ne informeaza ca virusul merge la culcare si se trezeste odata cu noi, iar metroul se plimba, dar ne si asteapta pana se inchid terasele? Natiunea aceasta nu cred ca ar mai trebui tratata ca o natiune de patrupede. Nu suntem toti incantati sa fim tratati ca niste "serpi" care trebuie sa execute comenzile stapanului. Desigur, eu vorbesc in numele meu, dar nu cred ca doar al meu, insa sunt satul de aceasta abordare si trebuie sa iesim din ea.

Marasmul alegerilor locale este rezultatul tocmai al acestei incapacitati a Statului roman de a-si arata chipuri diferite in functie de alternanta la putere. Pentru ca aceasta este problema fundamentala: partidele politice se perinda la putere, dar Statul roman ramane acelasi, cu aceleasi metehne. Sa nu ne inchipuim ca Liviu Dragnea s-a ivit din spuma marii. Cand a fost incarcerat, Liviu Dragnea avea una dintre importantele si longevive cariere politice de la noi. Liviu Dragnea si-a facut cariera sub umbrela si patronajul institutiilor statului roman, institrutii care ulterior s-au dezis de el. Liviu Dragnea, daca dam acest exemplu, sau Viorica Dancila, sau Marcel Cilacu, daca ne referim doar la PSD, nu reprezinta accidente, ci forme de manifestare ale Statului roman. Dupa cum in partea cealalta a peisajului politic, Ludovic Orban sau eternul Raed Arafat sunt forme de manifestare ale unui stat incapabil de refomare. Cu tot respectul pentru acesti domni si doamne, acum in epoca aceasta corect politic trebuie sa fim politicosi, eu nu i-am jignit, am spus doar ca sunt formele de manifestare ale unui stat neschimbat dupa 30 de ani. Iar noi ne grabim sa inauguram cu surle si trambite o portiune de metrou pentru care ne-au trebuit 30 de ani...

Ziare.com: Ati anticipat intrebarea mea. Si anume ca suntem la 30 de ani de la caderea comunismului. Furtul din banii publici a devenit mult mai rapace, e o industrie in sine. Suntem intr-o demo-cleptocratie si asistam la teatrul inaugurarilor de infrastructura, de fapt, o mini-infractructura...

Ioan Stanomir: Este interesant cum se fac in plina pandemie achizitii publice directe de papetarie in valoare de milioane de lei, presa relateaza, iar DNA, in noua sa ipostaza, le urmareste cu atentie, dar nu intervine. Pare ca asa e firesc in noua epoca in care suntem, iar presedintele si prim-ministrul gasesc de cuviinta sa se plimbe, nu cu trenul de placere al lui Caragiale, ci cum metroul de placere. Nu ma mai uit la televizor de mult timp, din ratiuni pe care le-am facut publice, dar am vazut remarcabila scena metroului pe Facebook in cateva extrase si m-am cutremurat.

Daca dupa 30 de ani nu am invatat inca nimic cum ca exista un simt al ridicolului, si ca, fara acest simt, grotescul te ucide... E o mare problema, probabil ca unii dintre compatriotii nostri sunt imunizati, poate la fel de grotesti ca oamenii politici, dar pentru multi altii plimbarile cu metroul ale oficialilor nostri, tinand la distanta populatia pentru a nu se amesteca ca-n fabula lui Grigore Alexandrescu, precum cainele cu catelul, mi se pare un fapt uluitor. Interesant ca vine din partea unor personaje politice care au in eticheta partidului lor cuvantul "liberal". Nimic nu e in tara asta ceea ce pare, iar liberalii, cu siguranta, nu sunt ceea ce par. Asta este o observatia a cuiva care nu a votat niciodata cu PSD si nu o va face. Dar asta nu ma face sa fiu autorul unor cecuri in alb pentru a-i cautiona pe cei care pretind ca se opun PSD.

Ziare.com: Pentru a va completa tabloul cu metroul, as aminti ca Aleph News a facut un experiment video, pe imaginile cu vizita de lucru la inaugurarea statiei de metrou din Drumul Taberei, cu presedintele care s-a dus la inaugurarea statiei, au pus pe off vocea crainicului de la TVR din timpul lui Nicolae Ceausescu de la o inaugurare asemanatoare.

Ioan Stanomir: Despre acest montaj vorbesc. As spune ca este un montaj malitios, dar nu intru totul nedrept. Dar practica aceasta a genoflexiunii fata de stapanii tarii nu incepe cu Nicolae Ceausescu, nu incepe cu Gheorghe-Gheorghiu Dej, nici cu Carol al II-lea, ci incepe cu un tip de fanariotism, de ciocoism, care a napastuit moral Romania, Vechiul Regat ca sa fiu mai precis. Acest ciocoism vad ca este un virus care a reusit sa contaminze un presedinte care e exponentul poate al partii cele mai bune din Romania, Transilvania, si ma intreb daca tu, politic venind din unul dintre cele mai elegante si mai cosmopolite orase - Sibiu, alegi sa te plimbi cu metroul, sa arati ca s-a facut ce?! Dar metroul nu este ceva iesit din comun, ce era de inaugurat - 6 - 7 statii de metrou?! Sa luam exemplul Clujului condus de Emil Boc, un alt om umplut de laturi de presa si care se dovedeste, alaturi de Ilie Bolojan la Oradea, unul dintre marii edili ai acestei tari.

Cei doi merita sa intre in istoria administratiei locale, alaturi de mari primari. Ei nu sunt doar administratori, sunt constructori de orase. Clujul i se datoreaza lui Emil Boc. Ceea ce a reusit Ilie Bolojan in Oradea nu este un miracol, ci un semn al normalitatii. Or, daca cu resurse infinit mai mici, acesti doi oameni remarcabili reusesc, nu vad de ce presedintele si prim-ministrul trebuie sa se plimbe cu metroul ca sa arate ce? Ca s-au facut 6-7 statii de metrou, asta dupa ce au cazut coloane, s-a inundat metroul, toate marile probleme. Atunci cand Victor Ponta a fost prim-ministru a taiat resursele de la metrou, asta uita sa spuna domnia sa, a taiat resursele intarzindu-se proiectul de refacere cu anii.

Inteleg ca avem nostalgia asta faraonico-megalomanica-ceausista a omului de stat si de partid care ii binecuvanteaza pe autorii de infractructura, dar nu cred ca treubie sa repetam tras la calc tot ce am facut in trecut. Nu e vorba despre un aeroport gigantic care sa ne plaseze altaturi de mari competitori, sau de lucrari de anvergura cum au facut alte state, sau tunele sub apa, stramtoarea Gibraltar, nu am ajuns niciunde, ci am ajuns de la statia Eroilor in statia Drumul Taberei. Dupa 30 de ani. N-am traversat oceanul precum Cristofor Columb, descoperind Lumea Noua, ci am ajuns abia in Drumul Taberei. Klaus Ioahannis, un presedinte transilvanean, ar fi trebuit sa stie mai bine ca un sef de stat nu are ce sa caute la o inaugurare de acest fel. Asta se face discret si eficient de catre ministrul Transporturilor.

Ziare.com: Probabil "consilierii" lor au venit cu aceasta idee "mareata" prezentata drept castigatoare de capital politic in campanie.

Ioan Stanomir: Nu este de fapt nicio mana de ajutor in campania electorala. Montajul despre care vorbim este tocmai despre asta - trimite la o memorie de trista amintire. Noi am mai trait o epoca din asta in care oamenii isi arogau meritele pentru munca altora, sau oamenii mureau pe santierele megalomanice ale lui Ceausescu care, precum un Nero leninst, canta la lira pe ruinele Romaniei. Nu mai este cazul. Ar fi bine sa avem in vedere simtul ridicolului si sa urmarim modestia. Revin la cazurile Emil Boc si Ilie Bolojan, doi oameni extraordinari. Sa ne amintim ce a patit Emil Boc in 2012 si cat de curajos a fost Clujul ca l-a ales primar. Spunea Sever Voinescu, intr-un mesaj pe Twitter, ca daca astazi Clujul este ceea ce este se datoreaza curajului lui Emil Boc care, dupa ce demolat de USL si de tradatorii din propriul partid, a fost in stare sa se reinventeze ca un mare primar.

Ziare.com: Dar este anormal sa avem aceasta discutie: dupa 30 de ani, doar doi primari au reusit sa faca din orasele lor ceea ce sunt ele astazi. Avem doar doua mari orase ca exemple de succes. In rest, se carpeste si se fura, se capuseaza administratia. Vorbesc dintr-o Timisoara prafuita, unde grupurile si gastile s-au eternizat.

Ioan Stanomir: Este regretabil. Romania are un trecut atat de problematic, incat este bine sa ne amintim ca exista totusi si oameni gospodari.

Ziare.com: Revenind la alegeri. Se vorbeste foarte mult in spatiul public despre o coabitare intre PNL si PSD, mai ales in contextul "cartelului" despre care vorbiti. Scriati, la un moment dat, ca daca exista aceasta coabitare, atunci se creeaza premizele unei administratii mediocre, traind intr-o stare exeptionala care pare fara sfarsit.

Ioan Stanomir: Aceasta stare in care statul se preface ca ia masuri, dar de fapt nu are habar de ce trebuie sa faca. De exemplu, statul nostru nu pregateste intrarea in scoli a elevilor. Iar aceasta este un fapt elementar. Statul nostru noteaza ca exista focare in spitale, dar nu face nimic pentru a gasi solutii. Spitalele acestea care ar trebuie dezinfectate sau rase din temelii, abandonate, pentru ca aceste spitale, iata, dupa 2020 sunt de nefolosit sau folosite doar daca se aplica tehnici avansate de dezinfectie, precum sa spunem roboti.

Ziare.com: Nu se arata ca fiind o problema demna de rezolvat...

Ioan Stanomir: In Occident se foloseste aceasta tehnica a robotilor care dezinfecteaza eficient, decontamineaza mediul contaminat...

Ziare.com: Si media romanesti au rulat informatiile legate de aceasta tehnologie...

Ioan Stanomir: Problema este ca acesti roboti au in spate niste oameni, creatori / inovatori, care insa lucreaza pentru administratii oneste. Nu tipul de oameni pentru administratia doamnei Firea, doamna Firea care alege sa il faca cetatean de onoare pe Balaceanu-Stolnici. Revin si intreb: ce facem cu memoria lui Vlad Georgescu, care a fost iradiat de emisari ai regimului comunist? In aceasta cabala destinata sa il ucida pe Vlad Georgescu, domnul Balaceanu-Stolnici a avut un rol clar si determinant. Sunt doveziile si schitele facute de acesta locuintei lui Vlad Georgescu...

Ziare.com: Exista aceasta schita facuta de Balaceanu-Stolnici, fapt care inseamna ca se poate stabili o legatura directa intre demersul facut de Balacenau-Solnici si sfarsitul lui Vlad Georgescu.

Ioan Stanomir: Dovada a faptului ca spre deosebire de alti conationali, Balaceanu-Stolnici nu a fost doar complice, ci un particpant direct.

Ziare.com: Demersul acestuia este o legatura directa, nu vorbim de lucruri abstracte...

Ioan Stanomir: Da, se poata stabili o legatura de cauzalitate intre desen, vizita si deznodamantul tragic al vietii lui Vlad Georgescu. Cu alte cuvinte, doamna Firea, care aduna intr-un fel dream team de extrema intensitate a kitsch-ului pe Petru Roman, Dumitru Dragomir, Anghel Iordanescu sau Pancu, pe de-o parte o echipa de securisti, pe de alta parte, o echipa de fotbalisti, dar unii dintre ei sunt si fotbalisti si securisti, cum e Dumitru Dragomir. Domnia sa a admis ca a lucrat cu cluburi care erau sub egida Militiei, inainte de 1989. Nu vorbim aici de speculatii. Ca in cazul domnului Balaceanu-Stolnici, vorbim de certitudini. Doamna Firea se adreseaza acestui public care este pe de-o parte operat de memorie si, pe de alta parte, operat de elementarele repere ale bunului simt. Cu toate acestea, este posibil ca doamna Firea sa fie realeasa primar general.

Ziare.com: In acest context, ce ar spune asta despre noi. Perspectiva aceasta va revela ceva foarte important. Si anume ca tema moralei este inexistenta pentru electorat? Chiar daca vorbim despre Bucuresti, insa rezultatul la alegerile locale vor arata trendul, dar si mentalitatea.

Ioan Stanomir: Daca guvernezi Bucurestiul cum ai guverna Voluntariul, cu tot repsectul pentru locuitorii de acolo, dar ridici stilul de guvernare al lui Florentin Pandele la nivelul unei guvernari de metropola europeana, cand ai la dispozitie o comunitate urbana care produce la nivel de bogatie o cantitate comparabila cu marile orase europene si vezi in minunatul nostru oras capcane de sobolani ca in vremurile trecute, ca si cum deratizarea se face ca pe vremuri - rudimentar, cu capcane, "capcana mercenarului", vorba lui Sergiu Nicolaescu, de fapt vorbim despre o delasare absoluta, o degradare a patrimoniului urban, un mod de a gestiona orasul precar, fara solutii reale.

In continuare oamenii acestia sunt preocupati sa demoleze si sa ridice niste megaliti fara nicio identitate. Ideea lor de guvernare locala este sa impartim cat mai putin la cat mai multi pentru a da iluzia bogatiei. Daca asta vor alege bucuresteni, eu nu mai am oricum demult iluzii in privinta compatriotilor nostri. Asta ma face detasat si capabil sa imi exprim opinia. Da, este posibil ca bucurestenii sa aleaga acest tip de guvernare pentru Bucuresti.

Ziare.com: Ce v-a spune asta despre noi? Pentru ca nu este vorba doar despre Bucuresti.

Ioan Stanomir: Doamna Firea a fost primar in contextul acestui sistem electoral prost replicat. Ce ar spune este ca pentru Bucuresti solutia problemelor este doamna Firea. Doamna Firea care a infiintat corporatii-fantoma, doamna Firea care este un om politic inclinat spre demagogie si populism, doamna Firea care a fost autorea unor atacuri imunde la adresa presedintelui. Sa ne aducem aminte, in campanie pentru prezidentiale alaturi de Ponta, cum il acoperea de injurii pe actualul presedinte Klaus Iohannis. In ciuda critiicilor mele, nu uit cine ii sunt inamicii.

Ziare.com: Poate presedintele uita...

Ioan Stanomir: Multi dintre noi nu dorim sa uitam, dar aceasta lipsa de uitare mi se pare ca este o definitie a comportamentului civic. Memoria este parte din ADN-ul civic.

Ziare.com: As puncta totusi ca, atunci cand spuneti ca daca va fi realeasa Gabriela Firea, acest rezultat ar spune ceva despre noi, dar si faptul ca, la nivelul Europei, exista o dezbatere, in contextul pandemic, privitoare la esecul liderilor demagogi si populisti de a rezolva crize reale, ca cetatenii europeni au vazut asta, dar si ca s-ar putea ca liderii competenti se fie rezolvarea.

Ioan Stanomir: Ce pot sa spun este ca observ ca doamna Firea vede in doamna Dana Budeanu o noua personalitate publica, ne-o livreaza ca pe un purtator de cuvant. Sa nu uitam ca traim intr-o tara in care reprezentantii Politiei discuta cu interlopii, pentru a descrie termenii aplicarii legii. Aceasta abordare iti spune ca fabulele lui Grigore Alexandrescu sunt cea mai fidela oglinda a caracterului nostru national: Egalitate, dar nu pentru catei!

De ce merge Iohannis în Coreea însoțit de Arafat, Burduja, Odobescu și Tîlvăr: “Există potenţial şi interes reciproc de colaborare”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...