Ce noutati aduce sistemul de vot uninominal?

Pe 30 noiembrie romanii isi vor alege viitorii parlamentari. Noutatea acestui scrutin legislativ consta in introducerea sistemului de vot uninominal.

Iata cateva dintre caracteristicile noului sistem in care ii vom vota pe cei 452 de senatori si deputati, conform explicatiilor date de Asociatia Pro Democratia.

Care sunt avantajele noului sistem de vot ?

- modalitatea de vot este mai simpla, mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;

- este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;

- este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor.

Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera, fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza;

Care sunt dezavantajele noului sistem de vot ?

* incurajeaza tehnicile de "votare tactica". De exemplu, alegatorii simt presiunea sa il voteze pe acel candidat care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate preferatul lor este un alt candidat (cu sanse mai mici) - pentru ca altminteri votul lor ar fi irosit.

Votul acordat unui candidat necastigator este recuperat insa, prin faptul ca de el beneficiaza un alt candidat din acelasi partid, care primeste mandatul in faza de compensare realizata la nivel de regiune.

* in circumscriptia electorala in care stie ca are sanse de a obtine mai mult de 50% din mandate, partidul aflat in aceasta situatie trebuie sa propuna cate doi candidati intr-una din circumscriptiile uninominale din regiunea respectiva (pentru a avea candidati carora sa li se atribuie mandate in faza de compensare).

Cum se voteaza ?

Alegatorul care se prezinta la vot va primi un buletin de vot pe care vor figura individual candidatii care s-au inscris in cursa electorala in circumscriptia uninominala respectiva.

Pentru a-si exprima votul, alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat.

Acest sistem nu este mai complicat decat cel folosit pana in prezent.

Modul de scrutin introdus in acest an este simplu de inteles de catre oricine are cunostinte de matematica la nivel de liceu. Singurele operatii care se fac pentru acordarea mandatelor sunt de adunare, scadere, inmultire si impartire (alaturi, bineinteles, de cele de ordonare).

Candidatii indepedenti vs. Candidatii partidelor

Un candidat independent care primeste majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care candideaza primeste un mandat.

In cazul partidelor, se vor atribui mandate doar daca acestea depasesc pragul electoral la nivel national.

Astfel, chiar daca un candidat al partidului sau aliantei castiga 50%+ 1 din voturile valabil exprimate in colegiul unde candideaza, nu va primi mandatul daca partidul sau nu a depasit pragul electoral la nivel national.

Ratiunea acestei prevederi este data de faptul ca un candidat provenit din partea unui partid, spre deosebire de un candidat independent, candideaza cu o platforma a partidului, si nu cu una personala.

Astfel, acesta nu va fi in masura sa promoveze in Parlament, de unul singur, un program politic ce a fost gandit pentru un partid.

Totusi, aceste restrictii sunt anulate in cazul alegerilor partiale, cand este declarat castigator candidatul care ia cele mai multe voturi (chiar daca nu ia majoritatea voturilor).

Praguri electorale

Pentru ca un partid sa intre in Parlament trebuie sa depaseasca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau candidatii sai sa castige cel putin 6 colegii uninominale in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si 3 colegii in cazul alegerilor pentru Senat.

In cazul aliantelor electorale, pragul electoral procentual creste cu 3% pentru al doilea membru al aliantelor si 1% pentru urmatorii, fara a depasi 10%.

Pentru ca un candidat independent sa castige un mandat, acesta trebuie sa primeasca 50%+1 din voturile valabil exprimate in colegiul in care candideaza.

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.

Pentru organizatiile minoritatilor nationale se stabileste un coeficient electoral obtinut prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate.

Primesc mandate acele organizatii ale minoritatilor care au primit un numar de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral (altfel spus, o organizatie a unei minoritati nationale va primi un mandat daca primeste 10% din numarul voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat). Dintre candidatii organizatiei minoritatii nationale, va primi

mandatul cel care a primit cel mai mare numar de voturi.

In cazul UDMR, daca numarul de voturi primite de aceasta formatiune nu se modifica fata de scrutinele anterioare, numarul de mandate este acelasi, dar acestea vor fi atribuite in acele zone unde populatia maghiara este mai numeroasa.

Astfel, se corecteaza situatii de genul careia in care UDMR primeste mandate in judete precum Tulcea, unde populatia maghiara este foarte putin numeroasa.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...