Dupa caderea Guvernului Ponta, varianta alegerilor anticipate, singura in opinia mea care putea schimba ceva, a fost respinsa pe motiv ca e nevoie de anul pana la alegerile la termen pentru ca partidele sa se poata reforma si pentru ca noi partide sa-si faca loc pe scena politica.
Teoretic, corect. Practic, insa? Sa vedem intai ce au inteles partidele vechi si cum s-au reformat ele.
PSD a inteles un singur lucru, se pare. Esential, e drept, din punctul sau de vedere, dar lectie nu a Colectivului, ci a prezidentialelor. A invatat sa nu mai calce pe nervi electoratul advers pe care sa nu-l scoata astfel la vot, principala strategie a lui Liviu Dragnea in acest moment. De succes, dupa cum am vazut la locale.
Cum electoratul PSD nu are nicio sensibilitate in privinta integritatii, nu e nicio mirare ca aceasta nu este un criteriu pentru social democrati. Ca mai fac misto de noi cu cate o candidatura de tip Alexandru Cautis, care sa ne lase cu gura cascata, e doar bomboana de pe coliva (spectacolul serii a fost total: la Realitatea TV Alexandru Cautis incerca sa-si justifice pornirile launtrice in fata unor colegi de platou furibuzi, in vreme ce Liviu Dragnea lasa sa se inteleaga clar la Antena 3 ca nu se pune problema acestei candidaturi). In rest cu Olguta, cu Ponta &.
In schimb, cred ca PSD face ce stie mai bine de cand exista pe scena politica, se deghizeaza in Mos Craciun pentru electoratul lui de baza si baga in sacul cu cadouri tot felul de promisiuni pentru care, desigur, nu exista nicio solutie credibila de indeplinire. Important e sa sune bine.
PNL s-a trezit in prag de alegeri intr-o criza teribila. Cea mai mare parte a masinariei de partid, adica aripa PDL, este complet demobilizata de pierderea co-presedintelui. Democrat liberalii sunt in pragul revoltei si, in orice caz, in perspectiva alegerilor si-au comandat mult pop-corn, dupa cum imi spunea un PDL-ist mai hatru.
Premierul Ciolos, in care liberalii isi puneau toate sperantele, nu a acceptat sa candideze si nu se inghesuie nici sa dea cine stie ce semne de simpatie fata de PNL care sa-l transforme intr-o locomotiva pentru partid. Spectacolul pe care il ofera PNL in raport cu dl Ciolos mi se pare de un penibil infiorator.
In privinta listelor, vedem ca pentru PNL reforma si improspatare inseamna atarnarea de notorietatea unor persoane publice precum Denise Rifai si Simona Gherghe. In plus, inteleg ca umbla cu caciula intinsa pe la diversi oameni de afaceri si artisti, vreo 50 de bucati in total, care sa candideze mai ales la Bucuresti.
Cu toata compasiunea, pentru ca altceva nu imi sugereaza aceste zbateri, dar vampirizarea aceasta nu insemna nici pe departe reforma. Ca sa vorbim de o autentica primenire, nu o cosmetizare de ultim moment, ar fi fost necesar ca in anul tehnocrat PNL sa caute oameni valorosi, sa-i asimileze si sa-i promoveze in interior ca resursa proprie interna.
Nu numai ca asta nu s-a intamplat, dar vedem ca putina resursa autentica pe care PNL o are este tinuta pe tusa, asa cum a patit la Iasi profesorul Dobrincu care nu a prins loc pe lista pentru ca nu intrunea conditiile. Lasa ca le intrunea Simona Gherghe, zic.
Asta nu e reforma, este un machiaj destul de strident de altfel. Si nici macar nu am cea mai mica incredere ca personalitatile vampirizate, dupa alegeri, adica dupa ce imaginea lor va fi fost folosita, vor mai avea cel mai mic cuvant de spus intr-un partid care are alergie la tot ce inseamna grefa.
Este foarte frustrant pentru oameni care muncesc de mult timp intr-un partid sa vada cum locurile eligibile sunt oferite cu milogeala unor nou-veniti cu pantofii curati si pingelele intacte.
Si frustrarea asta se manifesta in doua feluri principale: masinaria nu trage pentru ei la alegeri iar masinaria liberala este, cum spuneam, deja grav avariata. Iar daca totusi ajung in pozitiile vizate sunt mai apoi tocati si izolati pana li se ia de politica. Exemplele Laura Chiriac - ALDE si Teo Trandafir - PDL va spun ceva?
Iar cand diasporei ii propui tanara speranta Mihai Voicu, ma intreb cam cate voturi speri sa aduni?
Ceea ce nu se stie este ca in sedinta de luni a liberalilor, Lucia Varga, exclusa de pe liste, a fost aplaudata, iar dna Gorghiu a avut de infruntat replici foarte dure, care ar putea sa o puna pe ganduri.
Asadar PNL mimeaza o reforma de care nici macar nu s-a apucat, si daca intr-adevar nu pune penali pe liste, nu pierde nicio ocazie sa suspine public dupa ei, invocand marele sacrificiu facut, ceea ce ne spune ca integritatea nu este o chestiune metabolizata in metaliltatea partidului, ci doar un argument electoral stangace.
Cu partidele noi e jale. M10 s-a facut tandari, USR gafaie dupa 200 de mii semnaturi - o situatie fireasca avand in vedere ca un partid inseamna nu doar like-uri pe Facebook cat, mai ales, structuri pe teren - si exista informatii tot mai insistente ca ar primi ajutor de la PNL sa le stranga. Ceea ce ar duce la ironia extrema - partidul anti-sistem impins in Parlament tot de sistem.
Ca sa nu mai vorbim despre programul USR care nu e doar o varza ideologica, ci si tot un fel de sac al Mosului, plin de cheltuieli pentru toti, dar fara nicio litera dedicata veniturilor, adica uracioasa si riscanta fiscalitate.
Vestea buna e ca nici calaretii nationalismului, adica PNR si partidul lui Marian Munteanu, nu dau semne de ridicare consistenta.
Si daca lucrurile raman asa, eu la vot tot ma voi duce, ca sa imi marchez prin prezenta conditia de cetatean si a onora un drept pentru care s-a murit. Dar imi voi anula buletinul de vot. Pana nu va fi nimic de votat, nu voi vota nimic.