#Parlamentare2016 Cum se repartizeaza mandatele si ce se intampla daca un candidat ales se retrage

Alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt diferite de cele de acum 4 ani. Noua lege nu mai permite ca Parlamentul sa se umfle artificial cu senatori si deputati, dar nici ca un alegator sa poata vota doar un nume preferat de pe lista candidatilor propusi de un partid.

Legea 208/2015 reinstituie votul pe lista, dupa ce in urma cu 4 ani s-a aplicat o formula originala a votului uninominal, care a condus la o serie de anomalii, cum ar fi, de exemplu, castigatori de mandate care s-au situat pe pozitia a treia in colegiile lor sau care au obtinut un numar infim de voturi.

De la 588 de senatori si deputati cati au fost alesi in 2012, vor ramane 464. Cu mult, totusi, peste 300 cat au cerut romanii la referendumul din 2009.

Viitorul for legislativ va numara 136 de senatori si 312 deputati la care se adauga 16 reprezentanti ai minoritatilor nationale. Romanii de peste hotare vor fi reprezentati in continuare doar de 2 senatori si 4 deputati.

Reducerea numarului de parlamentari s-a obtinut prin marirea normei de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta 73.000 de locuitori, iar un senator, 168.000.

Pragul electoral pentru un partid a ramas la 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau 20% din voturile valabil exprimate in cel putin patru circumscriptii electorale. In cazul aliantelor de partide, se adauga 3% pentru al doilea partid intrat in alianta si cate un procent pentru urmatoarele, fara a se putea depasi 10%.

Noua lege reflecta mai fidel dorintele alegatorilor? Ce se intampla cu voturile castigate de partidele care nu treg pragul electoral si nu intra in Parlament? Dar cu mandatele castigate de candidati care decid sa se retraga?

Sunt cateva dintre intrebarile pe care i le-am adresat lui Septimius Parvu, expert in buna guvernare si procese electorale, membru al Expert Forum (EFOR).

Cum se vor repartiza mandatele

Septimius Parvu a subliniat de la bun inceput faptul ca de data aceasta numarul de mandate este fix, pentru ca nu mai exista riscul din legea veche, cand "se creau mandate din foarte putine voturi, din cauza redistribuirii".

Totodata, acesta ne-a explicat procedura de distribuire a mandatelor.

"Avem liste depuse pentru 41 de judete, Bucuresti si strainatate, fiecare judet reprezentand o circumscriptie.

In prima faza, la nivel de circumscriptie, se ia in calcul coeficientul electoral, care este total de voturi obtinut de partidele si independentii care au trecut pragul electoral impartit la numarul de mandate din circumscriptia respectiva. Vedem astfel cate mandate ia fiecare, iar toate resturile de voturi merg la repartitia nationala, care este pasul urmator.

In a doua faza, se calculeaza din nou un coeficient, de data aceasta national, pe aceeasi logica. Toate resturile din circumscriptii se aduna si totalul se imparte la numarul de mandate ramase. Calculele se fac rotunjind in jos. In functie de rezultate, mandatele se impart pe circumscriptii.

Practic, voturile de la partidele care nu trec pragul electoral se cam pierd pentru ca la a doua redistribuire, cea nationala, intra doar voturile neutilizate de la partidele care il trec", ne-a explicat expertul electoral.

Intrebat daca asta inseamna ca voturile date pentru partidele mici nu sunt luate deloc in considerare, Septimius Parvu a confirmat.

"Putem spune ca e corect sa gandim asa. Practic, partidul trebuie sa treaca pragul electoral ca sa se intample ceva cu voturile respective", a mai punctat acesta.

Este acest sistem de vot echitabil si mai bun decat cel de acum 4 ani? Septimius Parvu spune ca e un sistem aplicat in mai multe tari europene, dar perfectibil.

Preferatii partidelor sunt avantajati, partidele mici sunt dezavantajate

"Sistemul vechi, asa-zisul uninominal, a avut lipsurile lui, a creat un parlament mult prea mare. Votul pe liste este o alternativa care se foloseste in multe tari din Europa, dar noi am fi preferat un vot pe liste deschise, in sensul sa poate fi modificata ordinea candidatilor propusi.

Practic, sa existe un vot preferential, pentru ca la modul in care arata listele acum partidele si-au pus oamenii in ordinea pe care au vrut-o, nu neaparat pe criterii care tin de merite, ci mai degraba, poate, de contributiile financiare aduse. Partidele stabilesc lista: 'Ori o votezi, ori nu'. Pe cand, cred ca daca am fi avut posibilitatea sa votam preferential, adica cetatenii sa poata reordona prin vot lista respectiva, ar fi fost un pas in plus.

La cum arata sistemul acum nu e nedemocratic, dar nu reflecta neaparat dorintele cetatenilor, ci mai degraba avantajeaza niste personaje care, dupa cum am vazut de multe ori, aduc bani la partid prin diverse metode ca sa se regaseasca pe liste", a mai comentat expertul EFOR.

Toate calculele arata ca noua lege avantajeaza partidele mari, in detrimentul celor mici sau nou infiintate, mai puncteaza acesta.

"Aici mai putem discuta si daca pragul electoral este unul care sa permita partidelor mici sa intre in Parlament, am avut dezbateri inclusiv cand s-a modificat legea, sa se coboare pragul la 3%. Nu s-a dorit. Intr-adevar, partidelor mici, care au aparut odata cu noua lege, le va fi foarte greu sa intre in Parlament", a mai spus Septimius Parvu.

Inselatoria cu "locomotivele" de lista

Revenirea la liste a insemnat si revenirea la o meteahna mai veche a partidelor: desemnarea unor capi de lista atractivi pentru alegatori, dar despre care se stie sau se poate presupune ca odata castigate alegerile se vor retrage si vor ceda locul colegilor pozitionati mult mai jos pe lista, care altminteri nu ar fi adus voturi.

"Au fost si persoane care au declarat public acest lucru, de exemplu, primarul Craiovei. In cazul in care se retrag, legal vorbind, probabil ca in Parlament va merge urmatorul de pe lista. Dar din perspectiva raportului cu cetateanul nu este o chestiune foarte onesta, pentru ca sa pui pe cineva pe lista doar pentru a atrage voturi stiind de la inceput ca persoana nu isi va prelua mandatul poate fi catalogata ca inselatorie.

Aici ajungem din nou si la dilema strangerii de semnaturi pentru listele de candidati practic, tu cetatean nestiind pentru cine semnezi. Legea permite sa strangi semnaturi si sa definitivezi ulterior lista de candidati, dar mie mi se pare ca un partid serios ar trebui sa aiba deja niste propuneri clare in momentul in care se apuca sa stranga semnaturi de la cetateni.

Mi se pare o lipsa de profesionalism sa vii cu nume de candidati cu cateva zile inainte de data limita. Ce te impiedica, ca partid, sa faci listele din timp, astfel incat sa vii cu o oferta pentru alegatori?", a mai comentat Septimius Parvu.

Intrebat de ce au procedat partidele astfel, mai ales cele vechi si mari, cum ar fi PSD si PNL, acesta a raspuns: "Pur si simplu, e mult mai usor sa strangi semnaturile 'in alb' si dupa aceea sa intocmesti lista de candidati asa cum vrei".

"E un joc in interiorul partidelor. De exemplu, daca va amintiti, Vasile Blaga spunea ca cine aduce mai multi bani la partid e pus mai sus pe liste. Probabil ca jocurile se fac in ultimele zile inainte sa se depuna candidaturile. Din perspectiva asta cred ca legea poate fi imbunatatita", a mai comentat expertul electoral.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...