Teleorman: Radiografia falimentului

Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.

In 1989 a fost, se spune, o "revolutie". Sa zicem. Insa "revolutia" a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe "judetele de partid" ale regimului socialist.

Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).

Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat... imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.

Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).

Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% - spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).

In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.

Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.

Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum "Legea lui Lipset". Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).

Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este "democratie"?

Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.

Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?

In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?... De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).

Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.

Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.

Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.

In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii '90.

Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.

Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Citește și:

Ce clădiri istorice rămân fără apărare dacă PUZ Zone Protejate dispare. Nicușor Dan: ”Este complet fals ce susțin șeful ISC, Paul Racoviță și prefectul Toni Greblă”

Primarul general Nicuşor Dan a afirmat luni, 6 februarie, referitor la intenţia prefectului Capitalei Toni Greblă de a suspenda în instanţă PUZ Zone Protejate, că este singurul regulament...

Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?

Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara...