Cauzele absenteismului masiv la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. De ce cred expertii ca "putea fi mult, mult mai rau"
Doar 32% din romanii cu drept de vot au ales sa puna stampila pe viitorii reprezentanti in Parlamentul Romaniei, cauzele fiind multiple, in opinia expertilor.
Principalele motive care i-au facut pe romani sa stea acasa se numara criza sanitare, lipsa interesului alegatorilor si slaba capacitate a partidelor de a-si mobiliza votantii.
Prezenta la urne la alegerile parlamentare de anul acesta a fost de 31,84%, la mare distanta fata de cea inregistrata la scrutinul anterior in care romanii au votat primarii si presedintii de consilii judetene. Atunci, prezenta a fost de circa 46%. Comparand cu alegerile parlamentare din 2016, cand prezenta a fost de peste 39%, acum, participarea a fost mult mai redusa.
La zece saptamani distanta, aproape 5,8 milioane de romani au votat duminica, 6 decembrie, din totalul de 18,1 milioane inscrisi pe listele permanente. In mediul urban au votat 3,1 milioane de cetateni, iar restul de 2,6 milioane au pus stampila in mediul rural.
Sociologii si analistii politici explica faptul ca prezenta redusa la scrutinul de duminica este cauzata de mai multi factori, printre care faptul ca romanii nu sunt la fel de interesenti de parlamentarii care ii reprezinta cum sunt de primarii propriilor localitati. In plus, pandemie si teama de infectare si-au spus cuvantul.
"Prezenta generala a fost scazuta pentru ca am avut al doilea scrutin in nici 10 saptamani. De asemenea, parlamentarele au o relevanta scazuta pentru publicul romanesc. Avand in vedere si conditiile de pandemie, putea fi mult, mult mai rau", explica sociologul Barbu Mateescu.
Oana Baluta (foto), cadru didactic la Universitatea din Bucuresti si SNSPA, spune ca pe langa pandemie si teama oamenilor de a se infecta cu noul coronavirus, dezinteresul fata de politica si incapacitatea partidelor de a mobiliza populatia reprezinta motivele unei prezente reduse.
"Criza sanitara este un motiv. Pe de alta parte, nu este singurul si nu este cazul sa blamam criza sanitara, cand este vorba despre un dezinteres mai larg fata de politica si alegeri. In acelasi timp, este vorba si de incapacitatea partidelor de a mobiliza oameni. Mobilizarea nu inseamna neaparat indemnuri de a participa electoral, inseamna si o oferta politica care sa raspunda nevoilor si intereselor oamenilor", a declarat Oana Baluta, conf. univ. dr. la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti si Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative.
Prezenta scazuta nu ar trebui sa fie, insa, o surpriza, intrucat sondajele indicau acest aspect, chiar daca politicienii au refuzat sa il creada.
"Prezenta scazuta nu e o surpriza. Ne asteptam, sondajele au aratat acest lucru. Nimeni nu a vrut sa creada, in special cei care se afla la guvernare astazi. Atat timp cat ai 70% dintre romani care iti spun ca sunt nemultumiti de tot ce inseamna astazi Romania ca institutie si ca directie, iar din cei 70%, aproape 90% declara ca nu au sperante legate de viitorul imediat si pe termen mediu, inseamna ca dezamagirea este la cote alarmante", explica Vladimir Ionas (foto), sociologist la Grupul de Studii Socio Comportamentale AVANGARDE.
Atat timp cat cu exceptia armatei, statul roman nu are institutii care sa se bucure de favorabilitatea a mai mult de jumatate dintre romani, ai o problema pe care nu vrei sa o intelegi si sa faci tot ce tine de clasa politica pentru a o indrepta, pentru ca oamenii sa aiba din nou incredere in institutii, e normal ca ajungi intr-un moment in care oamenii spun ca nu ii mai intereseaza votul, nu ii mai intereseaza ce se intampla, oricum nu se schimba nimic. Oamenii politici nu inteleg ca este o diferenta uriasa intre perceptia fata de alegerile locale, in care oamenii relationeaza mult mai usor si il percep mult mai usor pe primar si alegerile parlamentare. Parlamentul Romaniei este institutia cu cea mai mica cota de favorabilitate din tara asta, sub 20%", adauga Ionas.
Prezenta tinerilor la sectiile de vot
Tinerii care au votat reprezinta, intr-adevar, categoria care a votat cel mai putin, dar ei reprezinta o cota mult mai mica din populatia cu drept de vot.
"Prezenta la vot a tinerilor a fost singura (dintre toate categoriile de varsta) care a crescut fata de 2016. Cred ca lumea e in continuare pacalita de graficele STS. Ele fac vorbire de 5 categorii de varsta prin definitie inegale. In grupa de varsta 18-24 sunt 7 cohorte (cohorta = oamenii nascuti intr-un an), in grupul de varsta 45-64 sunt 20 de cohorte, inclusiv decreteii, care sunt cat doua cohorte normale. Dar creierul uman functioneaza cum functioneaza si ne asteptam ca cele cinci grupuri sa fie egale", mai spuna Barbu Mateescu (foto).
Sociologul Vladimir Ionas atrage atentia ca tinerii au iesit la vot, in ciuda faptului ca ei nu sunt reprezentanti de niciun partid politic.
"Tinerii au iesit la vot. Prezenta pe categoria 18-29 a fost mai mare acum decat in 2016. Tinerii, intotdeauna, vor reprezenta un procent mic, pentru ca reprezinta un procent mic in totalul populatiei. In plus, tinerii nu sunt reprezentanti de niciunul dintre partide. Interesul fata de politica al tinerilor este scazut. Evident, a fost un moment, ca alegerile europarlamentare, in care USR parea un partid care reprezinta si tinerii, noile generatii, dar intre timp s-au indepartat tinerii de acest partid", spune Ionas.
... Vezi tot