Ziare.com

Alegeri parlamentare 2020.Cati romani au votat la alegerile generale, dupa Revolutie. Cea mai mare prezenta, 86 %, inregistrata in 1990

Vineri, 04 Decembrie 2020, ora 09:12

   

Alegeri parlamentare 2020.Cati romani au votat la alegerile generale, dupa Revolutie. Cea mai mare prezenta, 86 %, inregistrata in 1990
Cea mai mare prezenta la alegerile parlamentare post-decembriste s-a inregistrat chiar in primul scrutin de dupa Revolutia din decembrie 1989. Astfel, in 1990, 86,19% dintre cetatenii cu drept de vot au participat la procesul electoral. La polul opus, scrutinul legislativ din 2008 a avut cel mai mic procent de participare, 39,20%.

Din 1990 si pana in 2008, prezenta la urne a romanilor cu drept de vot a scazut constant la alegerile parlamentare. Trendul a fost intrerupt in 2012, atunci cand prezenta a fost cu 2,56% mai mare decat la scrutinul precedent. In 2016, insa, prezenta la urne a scazut din nou, apropiindu-se de cea din 2008.

Scrutinul parlamentar din 2008 a marcat doua premiere. S-a renuntat la votul pe liste, reprezentantii politici ai cetatenilor fiind alesi printr-un sistem mixt, in care candidaturile si votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a facut proportional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost si primele de dupa 1989 care nu s-au desfasurat concomitent cu alegerile prezidentiale, ca urmare a modificarilor constitutionale din 2003, potrivit carora mandatul prezidential a crescut de la patru la cinci ani.

Primele alegeri parlamentare de dupa Revolutia din decembrie 1989 au avut loc in data de 20 mai 1990. Numarul persoanelor inscrise pe listele de vot a fost de 17.200.722, potrivit Monitorului Oficial nr. 81-82 din 8 iunie 1990. Dintre acestia, la urne s-au prezentat 14.826.616 de persoane, adica 86,19%. La Adunarea Deputatilor, numarul voturilor valabil exprimate a fost de 13.707.159. La Senat, numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 13.956.180, potrivit http://www.roaep.ro/alegeri_1990/wp-content/uploads/81-82.pdf.

Urmatorul scrutin legislativ din Romania post-decembrista a fost programat la 27 septembrie 1992. Numarul persoanelor cu drept de vot a fost de 16.380.663, potrivit insse.ro. Dintre acestea, s-au prezentat la vot 12.496.430 de persoane, reprezentand 76,29%. Numarul voturilor valabil exprimate la Senat a fost de 10.964.818, iar la Camera Deputatilor de 10.880.252 voturi, arata https://insse.ro/cms/files/statistici/stat_electorale.pdf.

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, numarul total al alegatorilor, potrivit listelor electorale permanente, a fost de 17.218.654. Dintre acestea, s-au prezentat la urne 13.088.388, adica 76,01%. La Camera Deputatilor, numarul de voturi valabil exprimate a fost de 12.238.746, iar la Senat - 12.287.671.

Un nou scrutin legislativ a avut loc in anul 2000, la 26 noiembrie. Numarul total al alegatorilor a fost de 17.699.727, iar la urne s-au prezentat 11.559.458, adica 65,31%. La Camera Deputatilor, numarul voturilor valabil exprimate a fost de 10.839.424, iar la Senat - 10.891.910, arata insse.ro.

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, numarul persoanelor inscrise pe listele de vot a fost de 18.449.344. S-au prezentat la urne 10.794.653 de cetateni, ceea ce inseamna ca prezenta la vot a fost de 58,51%. La Camera Deputatilor, numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.188.106, iar la Senat a fost de 10.231.476.

Numarul cetatenilor cu drept de vot la alegerile legislative din 30 noiembrie 2008 a fost de 18.464.274, conform http://becparlamentare2008.roaep.ro. In total, s-au prezentat la urne 7.238.871 de cetateni, ceea ce inseamna ca gradul de participare la procesul electoral a fost de 39,20%. La Senat, numarul voturilor valabil exprimate a fost de 6.888.055, iar la Camera - 6.886.794.

Noi alegeri pentru Camera Deputatilor si Senat s-au desfasurat la 9 decembrie 2012. Din cei 18.423.066 de cetateni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 7.694.180, reprezentand 41,76%. La Camera Deputatilor, numarul voturilor valabil exprimate a fost de 7.409.626, iar la Senat - 7.416.628.

Cele mai recente alegeri legislative din Romania au avut loc la 11 decembrie 2016. Dintre cele 18.403.044 de persoane cu drept de vot, au participat la procesul electoral 7.323.368 de alegatori, reprezentand 39,49%, potrivit http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/3_RF.pdf. S-au inregistrat 7.047.384 de voturi valabil exprimate pentru Camera Deputatilor si 7.052.966 de voturi valabil exprimate pentru Senat.

Citeste si:

VIDEO Iohannis: Nimeni nu s-a infectat fiindca s-a dus la vot. Nu ne asteptam la o crestere a numarului de infectari dupa alegerile parlamentare

Alegatorii din strainatate pot vota la alegerile parlamentare chiar daca au documentul de resedinta expirat
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre alegeri parlamentare prezenta revolutie
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 1524 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

In Mai 1990, in asa zisa "Duminica a orbului"...

...au fost alegeri corecte care au redat cu adevarat vointa de atunci a romanilor, lucru asigurat de prezenta masiva la vot. Tin minte ca am fost de trei ori la sectia de votare pana m-am decis sa stau, totusi, la coada care era foarte mare.
Rezultatul il stim. Partidul socialist (FDSN, mostenitorul, practic, al defunctului partid comunist) a luat 65% din voturi. Ion Iliescu, fost membru marcant al PCR, a castigat Presedintia cu 84% (!!!).
Asta ca sa ne dam seama cam la ce nivel eram atunci. Nu stiam absolut nimic despre democratie, Nici nu puteam intelege principiile democratice. Intr-o democratie adevarata este imposibil ca un singur partid si un singur om sa obtina astfel de rezultate. Ne-au trebuit multi ani ca sa ajungem, totusi, la un anumit echilibru care exista astazi in societatea romaneasca.
Cu riscul de a dezamagi multi cititori ziare.com spun ca un lucru mi se pare clar (cel putin din punctul de vedere al democratiei): este nevoie sa se voteze si spre dreapta, si spre stanga, sa existe un anumit echilibru politic in Parlament. Asa cum exista in toate statele dezvoltate, civilizate si democratice care, in marea lor majoritate, au doua partide mari si late cu adevarat importante. Scopul principal este de a le alterna la putere. Partidul care obtine o majoritatea vine la putere, iar celalalt (minoritar) are rol de control, este cu ochii pe guvernanti. La alegerile urmatoare rolurile se schimba si viata merge inainte. Mi se pare firesc si logic, pentru a nu se pierde experienta si expertiza. Cei care controleaza trebuie sa stie cum functioneaza treaba, iar pentru asta si ei trebuie sa ajunga la putere si la guvernare. Este total neproductiv si nedemocratic sa ramana prea multi ani la putere acelasi partid (sau aceeasi doctrina). Duce automat la totalitarism, asa cum a fost sistemul comunist.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor