Alegeri prezidentiale 2014 - Jocul numerelor la scrutinele prezidentiale

Duminica, 05 Octombrie 2014, ora 14:21
9943 citiri
Alegeri prezidentiale 2014 - Jocul numerelor la scrutinele prezidentiale

Alegerile prezidentiale care au avut loc in Romania dupa Revolutie au demonstrat ca jocul electoral se joaca pana in ultima clipa.

In 1996, Ion Iliescu avea totul in mana. Si totusi a pierdut in fata lui Emil Constantinescu.

In 2004, Adrian Nastase nici nu putea sa conceapa ca nu va fi presedinte. Si totusi nu a fost.

In decembrie 2009, Mircea Geoana a fost presedinte, dar doar pentru o noapte. A doua zi, cifrele au aratat negru pe alb ca la Cotroceni merge, de fapt, Traian Basescu. Geoana a obtinut in plus 14.738 voturi din sectiile de vot din tara, dar scorul a fost rasturnat de alegatorii din diaspora.

De fiecare data voturile noastre au facut diferenta.

De fiecare data rezultatul ar fi putut fi altul, daca noi am fi fost mai informati, mai implicati, mai hotarati sa mergem la vot.

Alegeri prezidentiale 2014: Unde, cand si cum votam

1990 - Informeaza-te!

Primele alegeri libere dupa caderea comunismului au avut loc la data de 20 mai 1990, in "Duminica Orbului".

Din numarul total al alegatorilor inregistrati oficial, 17.200.722, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%), insa doar 14.378.693 de voturi au fost validate.

Alegerile prezidentiale din 1990 au fost singurele care s-au terminat dupa primul tur. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obtinut 12.232.498 de voturi, adica 85,07%. El a fost urmat la foarte mare distanta de candidatul PNL, Radu Campeanu, care a fost votat de 1.529.188 de alegatori (10,64%). Pe locul trei s-a clasat candidatul PNTCD, Ion Ratiu, care a obtinut 617.007 voturi (4,29%).

Partidele istorice au acuzat Frontul Salvarii Nationale, mostenitorul Partidului Comunist, ca nu a permis organizarea unor alegeri cu adevarat libere, iar manifestarile de strada organizate in semn de protest au condus la violente. Mineriada din 13-15 iunie s-a soldat cu peste 1.000 de morti si raniti.

1992 - Implica-te!

In decembrie 1991 Romania a adoptat o noua Constitutie, inlocuind-o pe cea din perioada comunista. Din acest motiv, in septembrie 1992 au fost organizate noi alegeri, parlamentare si prezidentiale.

De data aceasta s-au prezentat mai putini romani la vot. Din totalul de 16.380.663 de alegatori inregistrati au venit la urne 12.496.430 (76,29%), dar au fost validate doar 11.908.015 voturi.

Ion Iliescu (presedintele in functie si candidatul FDSN) s-a clasat din nou pe primul loc, dar nu a obtinut decat 5.633.456 de voturi (47,34%), insuficiente pentru a castiga din primul tur. El a fost urmat de Emil Constantinescu (CDR), care a obtinut 3.717.006 voturi (31,24%), podiumul fiind completat de Gheorghe Funar (PUNR), care a fost votat de 1.294.388 dintre alegatori (10,88%).

La 11 octombrie 1992, s-au confruntat primii doi clasati in preferintele electoratului, iar Ion Iliescu a castigat detasat, chiar daca s-au prezentat ceva mai putini alegatori in fata urnelor. Astfel, Ion Iliescu a obtinut 7.393.429 de voturi (61,43%), in timp ce Emil Constantinescu a fost preferat de 4.641.207 dintre alegatori (38,57%).

Alegeri prezidentiale 2014: Lista candidatilor inscrisi in cursa

Alegeri prezidentiale 2014: Ordinea candidatilor pe buletinele de vot

1996 - Si totusi, se poate!

In ciuda faptului ca noua Constitutie prevedea ca presedintele tarii nu poate detine decat doua mandate, Ion Iliescu s-a inscris din nou in cursa electorala, motivand ca perioada 1990-1992 nu poate fi considerata mandat prezidential complet.

Prezenta la scrutinul din 3 noiembrie 1996 a fost apropiata de cea de la alegerile anterioare. Dintre cei 17.218.654 de alegatori inregistrati au votat 13.088.388 (76,01%), insa doar 12.652.900 voturi au fost validate.

Si de data aceasta Ion Iliescu (presedintele in functie si candidat din partea PDSR) s-a clasat pe primul lor, dar cu un scor mult sub nivelul pragului de 50%. El a obtinut 4.081.093 voturi (32.25%), in timp ce urmatorul clasat, Emil Constantinescu (CDR) a fost votat de 3.569.941 dintre alegatori (28.22%). Pe locul trei s-a pozitionat Petre Roman (USD), cu 2.369.941 voturi (20.54%).

Foarte multe dintre voturile celor 15 contracandidati ai lui Ion Iliescu au mers in turul doi catre adversarul politic principal al acestuia, ceea ce a facut ca pentru prima oara dupa 1989 Ion Iliescu sa piarda presedintia tarii.

La scrutinul din 17 noiembrie 1996, si-au exprimat votul 13.078.883 dintre alegatori (75,9%), fiind valitate 12.972.485 voturi.

Emil Constantinescu a obtinut cu aproape 3,5 milioane de voturi in plus fata de primul tur, in timp ce Ion Iliescu nu si-a atras de partea sa decat circa 2 milioane de alegatori fata de cei care il votasera deja.

Conform rezultatelor oficiale, Emil Constantinescu a castigat presedintia Romaniei cu 7.057.906 de voturi (54,41%), invingandu-l pe liderul socialist Ion Iliescu, care a fost votat de 5.914.579 de alegatori (45,59%).

2000 - Raul cel mai mic

Guvernarea CDR, ajunsa la putere simultan cu Emil Constantinescu, nu a fost una dintre cele mai performante, motiv pentru care alegatorii au sanctionat drastic noua putere dupa patru ani, readucandu-i in fruntea statului pe Ion Iliescu si partidul sau.

Faramitarea voturilor dreptei, care a lansat in primul tur al cursei electorale mai multi candidati, printre care Theodor Stolojan, Mugur Isarescu, Petre Roman si Teodor Melescanu, l-a propulsat pe locul doi pe Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM.

De data aceasta s-au prezentat la urne 11.559.458 de alegatori (65,31%), dintre care numai 10.839.424 voturi au fost validate.

Ion Iliescu (PDSR) a obtinut 4.076.273 de voturi (36,35%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.178.293 voturi (28,34%), iar Theodor Stolojan (PNL) 1.321.420 (11,78%).

Teama ca liderul unui partid nationalist extremist ar putea ajunge presedintele Romaniei a generat o mobilizare generala pe scena politica, Ion Iliescu ajungand sa fie sustinut chiar si de catre unii dintre cei mai aprigi opozanti ai sai.

Totodata insa, multi dintre votanti au constatat ca nu pot alege intre Iliescu si Vadim si au decis sa nu se prezinte la vot. Asa se face ca in turul doi, la 10 decembrie 2000, au fost numarate doar 10.177.343 voturi (57,50%), dintre care doar 10.020.870 au fost validate.

Ion Iliescu a castigat un nou mandat de presedinte, cu 6.696.623 voturi (66,83%), in timp ce liderul PRM a pierdut competitia, obtinand doar 3.324.247 voturi (33,17%).

S-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale (Video)

2004 - Jocurile nu sunt facute!

In 2003 a fost elaborata o noua Constitutie, moderna, adaptata unui stat care se dorea a fi membru UE si NATO, iar mandatul presedintelui Romaniei s-a marit la 5 ani.

Astfel, scrutinul prezidential din 2004 a avut o importanta deosebita, fiind ultima oara cand alegerile parlamentare si prezidentiale se desfasurau simultan, si pentru prima data cand mandatul presedintelui urma sa se desprinda de cel al partidului care il propulsa in fruntea tarii.

La scrutinul din 28 noiembrie 2004 s-au prezentat la urne 10.794.653 de alegatori (58,5%), dar numai 10.452.205 de voturi au fost declarate valabile.

Pe primul loc s-a clasat Adrian Nastase (premierul in functie, liderul celui mai mare partid - PSD -, sustinut de presedintele in functie Ion Iliescu), care a obtinut 4.278.864 de voturi (40,97%), iar pe locul doi Traian Basescu (candidatul Aliantei Dreptate si Adevar, intrat in cursa pe ultima suta de metri), care a fost votat de 3.545.236 dintre alegatori (33,92%).

Turul doi al alegerilor a fost extrem de disputat. In mod surprinzator, invingator a fost candidatul cotat cu sanse mai putine.

Astfel, la scrutinul din 12 decembrie 2004 s-au prezentat la vot 10.112.262 dintre alegatori (55,2%), fiind valabile doar 10.008.314 voturi.

Traian Basescu a castigat presedintia Romaniei, cu 5.126.894 voturi valabil exprimat (51.23%), in timp ce Adrian Nastase a obtinut doar 4.881.520 voturi (48,77%).

2009 - Fiecare vot conteaza

Alegerile prezidentiale de la sfarsitul lui 2009 au fost primele separate de cele parlamentare si tot primele organizate dupa aderarea Romaniei la UE. Dupa un referendum de demitere esuat si in ciuda propagandei masive facute in favoarea contracandidatului sau de mai multe mijloace mass-media, Traian Basescu a reusit sa castige un al doilea mandat de presedinte.

La primul tur de scrutin, in 22 noiembrie, s-au prezentat la vot 9.946.748 dintre alegatori (54,37%), fiind validate 9.718.840.

Traian Basescu (PDL) s-a clasat pe primul loc, cu 3.153.640 voturi (32,44%), in timp ce ocupantul locului doi i-a "suflat in ceafa" - Mircea Geoana (PSD) a obtinut 3.027.838 voturi (31,15%). Locul trei a fost ocupat de Crin Antonescu (PNL), care a fost votat de 1.945.831 de alegatori (20,02%).

La fel ca in 1996, contracandidatii primului clasat s-au coalizat impotriva lui, numai ca de data asta rezultatul a fost altul.

Cu toate ca era cotat ca principal favorit, din cauza unor greseli de campanie Mircea Geoana a pierdut in ultima clipa cursa electorala.

Conform datelor oficiale, in turul doi al alegerilor prezidentiale, care a avut loc la data de 6 decembrie 2009, din totalul de 18.303.224 alegatori inscrisi pe listele electorale s-au prezentat la vot 10.620.116 (58.02 %), fiind validate 10.481.568 voturi.

Traian Basescu a obtinut 5.277.068 voturi (50,33%), iar Mircea Geoana a ocupat locul doi, cu 5.206.747 voturi (49,66%).

Doar 70.321 voturi au facut atunci diferenta.

Citeste si:
Klaus Iohannis, prima conferință de presă din 2022. Acesta se va întâlni cu jurnaliștii de la ora 18.00
Klaus Iohannis, prima conferință de presă din 2022. Acesta se va întâlni cu jurnaliștii de la ora 18.00
Preşedintele Klaus Iohannis susţine marți, 5 iulie, o conferință de presă începând cu ora 18.00, la Palatul Cotroceni, conform unui comunicat al Administrației Prezidențială. Aceasta...
Bani pentru partid din măsluirea jocurilor de noroc. Dezvăluirile fostului președinte ONJN, schimbat după 5 zile de la numire
Bani pentru partid din măsluirea jocurilor de noroc. Dezvăluirile fostului președinte ONJN, schimbat după 5 zile de la numire
Tudor Simota, fost președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), schimbat după doar cinci zile de activitate, a dezvăluit că funcția din care a fost înlocuit era promisă...