Profil de presedinte Prof. Stefan Deaconu: Pe cine eliminam la alegerile prezidentiale?

Dupa 25 de ani de experimentat presedinti in democratie, ne-am facut o idee despre cum ar trebui sa fie (sau nu) presedintele Romaniei.

Conteaza mai mult sa fie educat, diplomat, capabil sa gaseasca un echilibru intre fortele politice din tara sau trebuie sa fie dispus la compromisuri, la jocuri politice, la manipulari specifice clasei politice romanesti?

Conteaza mai mult sa aiba o imagine buna in afara, sa aiba planuri pentru Romania, sa apere cu orice pret democratia sau sa nu faca niciun compromis atunci cand e vorba de coruptie?

Ziare.com a intrebat personalitati din Romania si din strainatate care ar fi calitatile unui presedinte ideal in conditiile actuale ale Romaniei.

Prof. Stefan Diaconu: Un presedinte charismatic sau un presedinte pe placul partidului?

"Daca pana la revizuirea Constitutiei din anul 2003, mandatul presedintelui Romaniei si cel al Parlamentului erau de 4 ani, alegerile parlamentare si cele prezidentiale desfasurandu-se in acelasi timp, dupa anul 2003, cele doua tipuri de alegeri au fost decalate. Acest lucru a determinat o schimbare majora a strategiei politice a partidelor.

Astfel, pana in anul 2003, candidatul pentru functia de presedinte al Romaniei juca rolul de locomotiva pentru partidul sau, iar partidele erau tentate sa arunce in batalia electorala pentru functia de sef al statului cel mai charismatic membru al lor, capabil sa aduca voturi partidului.

Dupa anul 2003, in batalia electorala pentru functia de sef al statului nu mai este necesara doar charisma candidatului, ci si imaginea si sustinerea lui in cadrul partidului, mai ales de catre liderii politici locali, asa numitii baroni locali.

Partidele politice nu mai sunt atat de mult interesate sa arunce in batalia electorala pentru functia de sef al statului acel personaj politic care sa le aduca voturi in alegerile parlamentare, ci acel personaj politic care sa le sustina liderilor politici din teritoriu interesele.

De data aceasta, candidatul la functia de presedinte are nevoie de partid pentru a putea obtine victoria in alegeri si nu partidul are nevoie de candidat pentru a obtine voturi. Este o schimbare majora in ceea ce priveste raportul dintre partid si candidatul sau in alegerile prezidentiale.

In turul al doilea de scrutin alegem sau eliminam?

O alta observatie este cea legata de alegerea presedintelui in primul sau in al doilea tur de scrutin. Datele alegerilor care au avut loc in ultimii 20 de ani ne arata ca presedintele a fost ales in cel de-al doilea tur de scrutin. Or, alegerea propriu zisa pe care cetatenii o fac are loc in primul tur. Atunci alegem intr-adevar pe unul dintre candidatii care ne plac.

In cel de-al doilea tur, suntem pusi sa facem optiunea intre primii doi candidati clasati in urma primului tur de scrutin. Practic, in turul al doilea nu mai alegem, ci eliminam pe acel candidat care ne place cel mai putin.

Un presedinte echidistant politic sau un presedinte lider de partid?

Coabitarea institutionala dintre presedinte si prim-ministru din ultimii ani a adus cu sine un lung sir de conflicte institutionale intre cei doi sefi ai executivului. Acest lucru a aratat faptul ca liderii politici nu sunt inca in masura sa-si rezolve diferendele lor politice pe calea dialogului, apeland la alte institutii ale statului pentru a le arbitra conflictele.

Uneori, in conflictele juridico-politice dintre cei doi sefi ai executivului au fost angrenate si alte institutii care s-au vazut obligate sa reactioneze, stirbindu-si uneori din prestigiu.

Cel mai probabil, noul presedinte va incerca sa evite coabitarea incercand sa-si creeze propria majoritate in Parlament si impunerea unui guvern loial care sa il sprijine in implementarea promisiunilor electorale. Ramane de vazut, insa, in ce masura noul sef al Guvernului va fi o persoana loiala sefului de stat si nu va incerca el insusi sa preia puterea in cadrul partidului de guvernamant.

Asadar, noul sef de stat ori va juca rolul de sef al partidului de guvernamant (din umbra, bineinteles, pentru ca textul constitutional nu ii permite sa fie membru al unui partid politic), ori va fi un personaj obedient fata de partid pentru a putea fi sprijinit pentru un eventual al doilea mandat.

O majoritate parlamentara pro-prezidentiala sau pro-guvernamentala?

Cel mai probabil, noul sef de stat va incerca formarea unei majoritati care sa ii permita formarea unui guvern cu care sa poata colabora sau mai bine spus pe care sa il poata controla. In cazul in care va pierde controlul asupra Guvernului, ii va fi greu sa isi puna in practica promisiunile electorale, iar acest lucru il ca afecta in realegerea lui pentru un al doilea mandat, cand, daca devine prea impopular, partidul nu-l va mai sustine pentru un al doilea mandat.

O alta solutie pentru el ar putea fi crearea unei majoritati proprii in Parlament cu care sa controleze Guvernul, insa, fara un instrument puternic cu care sa faca acest lucru, ii va fi destul de greu.

Guvernul are cel mai puternic instrument la indemana, bugetul statului, asupra caruia poate decide. Or, din acest punct de vedere, presedintele nu are niciun cuvant de spus asupra bugetului. In alte tari, sefii de stat sunt puternici acolo unde decid pe buget.

Noul presedinte va vrea o Constitutie a lui sau se va folosi de actuala Constitutie?

Lupta politica dintre cei doi sefi ai executivului din ultimii ani s-a repercutat si asupra legii fundamentale a statului, fiecare dintre cei doi incercand sa modifice Constitutia astfel incat sa-si consolideze puterea.

Daca noul presedinte va vrea sa joace un rol activ in viata politica si nu doar sa contemple la ceea ce se intampla pe scena politica, prevederile actuale ale Constitutiei ii ofera o parte dintre aceste instrumente, mai ales ca cele mai multe texte constitutionale referitoare la atributia presedintelui au fost deja probate in practica de actualul presedinte, acesta creand o jurisprudenta destul de bogata pe care o va lasa mostenire succesorului sau.

Pe langa aceasta jurisprudenta bazata pe interpretarea actualelor texte constitutionale referitoare la reglementarea raporturilor dintre presedinte si prim-ministru, cred totusi ca este nevoie de o clarificare a atributiilor celor doi care sa reflecte exact increderea cu care sunt investiti de catre electorat.

Nu putem avea un presedinte ales de catre cetateni prin vot direct si lipsit de orice atributie care sa ii permita punerea in practica a promisiunilor electorale facute celor care l-au ales si un prim-ministru a carui legitimitate directa data de catre electorat lipseste, dar in schimb are plenitudinea atributiilor executive ale statului.

Ramane de vazut in ce masura noul presedinte va reusi sa coaguleze in jurul sau o majoritate parlamentara care sa ii permita revizuirea Constitutiei, mai ales ca, din punct de vedere practic, nu intrevad o reforma constitutionala care sa dea mai multe puteri presedintelui, ci din contra.

Va continua coabitarea?

In masura in care presedintele nu va reusi sa isi creeze o majoritate parlamentara confortabila, vom asista in urmatorii ani, in continuare, la o coabitare institutionala a sa cu un prim-ministru cu care va trebui sa imparta puterea executiva.

O analiza a guvernarilor din ultimii 25 de ani din Romania scoate in evidenta o continua fluctuatie in privinta guvernelor, partidele apeland la coalitii mai degraba din nevoia de a ajunge la putere, decat din considerente doctrinare. Or, acest lucru ne demonstreaza ca, pe viitor, politica romaneasca se va confrunta din ce in ce mai mult cu situatia coabitarii, iar partidele politice si institutiile statului trebuie pregatite pentru un astfel de exercitiu democratic".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...