Ati facut cunostinta cu ei pe Ziare.com la rubrica "Elite fara granite" - sunt romani cu performante deosebite, profesionale, dar si morale, care traiesc si muncesc in strainatate si capitalizeaza, in fiecare zi, respectul strainilor pentru romani.
Citeste, acum, la rubrica Romania intreaga merge la vot - cum voteaza diaspora ce spun romanii din afara granitelor tarii: de ce merg la vot, cum vor vota, cum se vad lucrurile cand esti ceva mai departe de politica damboviteana, civilizatia balcanica si economia neaos romaneasca.
Ei merg la vot pentru ca au ceva de spus cand vine vorba de viitorul Romaniei.
Silviu Homoceanu este asistent universitar in cadrul Institutului de Sisteme Informatice al TU Braunschweig, Germania, si doctorand la acelasi institut.
"Subiect discutat la scara larga in presa romaneasca, in curand va avea loc primul tur al alegerilor prezidentiale.
Se discuta mult pe aceasta tema, insa pe mine m-a marcat in mod deosebit rezultatul unui sondaj Sociopol conform caruia prezenta la vot va fi de aproximativ 55% ([1]). Acest numar imi aduce puternic aminte de alegerile din 2009.
Era o duminica friguroasa de noiembrie. Eu tocmai revenisem acasa dupa o calatorie de cateva sute de km, pentru a-mi exprima votul. Deschisesem calculatorul in ideea de a-mi pregati lista cu lucruri de facut pentru saptamana urmatoare, cand imi scrie un prieten pe messenger. Trecem de la una la alta si ajungem destul de repede si la subiectul zilei: alegerile! Ii spun ca tocmai ce am revenit de la urne la care (trebuie sa recunosc ca nu mai stiu exact formularea aleasa) el imi raspunde cam in felul urmator: "La ce te-ai mai deranjat? Ca tot cine trebuie iese!".
Romania intreaga merge la vot - cum voteaza diaspora De ce conteaza cine voteaza
Oarecum surprins de acel raspuns, in acea seara am luat legatura si cu alti prieteni si fosti colegi de facultate. Cele mai comune argumente pe care le-am auzit au fost ca "nu ai pe cine alege", "toti fura", "votul meu n-are valoare in fata celor multi care voteaza pentru un kg de orez", iar argumentul suprem a fost ca "vremea e urata".
In sinea mea, am concluzionat atunci rapid si superficial ca e vorba de o adunatura de pretexte care sa scuze lipsa de responsabilitate si comoditatea unora sau a altora.
Participarea la vot in primul tur al alegerilor prezidentiale din 2009 a fost un procent rusinos de 53,52. Iar sondajul Sociopol arata pentru alegerile din acest an estimari la fel de sumbre. Dar lucrurile nu au stat intotdeauna asa.
In 1990, 86% dintre persoanele cu drept de vot s-au prezentat la urne. In 1996, procentul scazuse la 76%, iar incepand cu 2004 procentul a fost de sub 60%.
Se pare ca, odata cu o evolutie economica nefavorabila, scade semnificativ increderea in clasa politica si concomitent si dorinta de a merge la vot. Lucrul acesta a fost vizibil si in Germania, atunci cand in plina criza economica, in anul 2009, prezenta la urne a fost de 70,7%, cel mai scazut nivel inregistrat incepand cu 1949 si pana astazi.
Fara a trage concluzii pe baza unui singur exemplu, exista suficiente studii ([2]-[4] ca sa mentionez doar cateva) care arata ca exista o corelatie puternica intre situatia economica si prezenta la vot. Asadar, ceea ce vedem astazi legat de evolutia prezentei la vot nu este specific tarii noastre, ci este mai degraba o consecinta a ceea ce noi toti percepem a fi un trend economic descendent.
In consecinta, prezenta la vot va fi mica, iar in masura in care conditiile economice nu se vor imbunatati, la urmatoarele alegeri vom inregistra probabil un nou record negativ.
"Asa, si?", isi vor spune unii. De ce ar fi o problema daca prezenta la vot este de 50%? Principala temere este ca rezultatele obtinute in urma unei prezente slabe la vot ar putea reflecta dorinta unei clase restranse de cetateni si nu neaparat "vointa poporului".
Din fericire, insa, pe exemplul democratiilor cu vechime, s-a demonstrat ca nivelul de educatie al unei persoane este un bun predictor in ce priveste prezenta la vot si in general activitatile ce tin de responsabilitatea civica ([5], [6]).
Daca o asemenea evolutie se confirma si in cazul Romaniei, prezenta redusa la vot ar trebui teoretic sa ne bucure. Ar insemna ca doar cei mai educati si mai bine pregatiti dintre noi isi vor exprima votul in cunostinta de cauza, iar rezultatul nu ar putea fi decat o schimbare in mai bine.
Dar daca lucrurile ar sta astfel, si am avea un electorat select, bine informat si capabil sa deosebeasca promisiunile si pomenile electorale, manipularea si programele politice facute pe genunchi de realitatea economica, valoare si competenta, cum se poate totusi intampla sa avem parte de o clasa politica dezamagitoare, cu oameni incompetenti pusi in functii de raspundere, cu multiple cazuri rasunatoare de coruptie, cu oportunisti si cu persoane certate pana si cu limba romana?
Realitatea ne arata mai degraba o alta imagine. Cea a voturilor naive, disperate, amagite cu promisiuni desarte, imposibil de realizat. Restul vor sta probabil acasa, dezamagiti pe buna dreptate de situatia actuala. Acestora le-as aminti ca "singurul lucru necesar ca raul sa triumfe este ca oamenii buni sa nu faca nimic". Eu merg la vot si de aceasta data. Tu ce-ai sa faci?
[1]Ziare.com, "Diferenta dintre Ponta si Iohannis ar ajunge la 13% in primul tur - sondaj Sociopol" 2014.
[2]C. B. Burden and A. Wichowsky, "Unemployment and Voter Turnout" in In Proc. of the Annual Meeting of the American Political Science Association (APSA), 2012.
[3]B. Gomez, T. and T. Hansford G., "Economic Retrospection and Voter Turnout" in in Proc. of the Annual Meeting of the Midwest Political Science Association (MPSA), 2010.
[4]C. Lim and T. Sander, "Does misery love company? Civic engagement in economic hard times." Soc. Sci. Res., vol. 42, no. 1, pp. 14-30, Jan. 2013.
[5]A. Blais, E. Gidengil, and N. Nevitte, "Where does turnout decline come from?" Eur. J. Polit. Res., vol. 43, no. 2, pp. 221-236, Mar. 2004.
[6]United States Census Bureau. "Voting and Registration in the Election of November 2008: Population Characteristics.", pp: 20-562. Washington, D.C. U.S. Department of Commerce, Economics and Statistics Administration, U.S. Census Bureau."
Alegeri prezidentiale 2014 - Jocul numerelor la scrutinele prezidentiale
Despre alegerile prezidentiale din Romania
Romanii sunt chemati la vot pentru alegerile prezidentiale pe 2 si 16 noiembrie.
Alegeri prezidentiale 2014: Lista candidatilor inscrisi in cursa
14 candidati au intrat in cursa pentru Cotroceni, cu doi mai putin decat recordul din 1996.
Alegerile prezidentiale din luna noiembrie constituie o premiera, doua femei candidand pentru functia suprema in stat.
Aproape o treime dintre candidati reprezinta politicieni care si-au mai incercat norocul si in alte alegeri prezidentiale.
Este prima schimbare de presedinte dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, iar candidatul care va castiga alegerile va fi seful statului la momentul 1 iulie 2019, cand Romania va prelua presedintia Consiliului Uniunii Europene.