Exclusiv Presedintele AEP: Sectia de votare nu e ghiseu. La vot revii abia peste 5 ani Interviu

Luni, 24 Noiembrie 2014, ora 08:06
11002 citiri
Exclusiv Presedintele AEP: Sectia de votare nu e ghiseu. La vot revii abia peste 5 ani Interviu

Ministerul de Externe este singurul abilitat de lege sa stabileasca, prin ordin de ministru, sectiile de votare din strainatate, iar BEC a emis o hotarare in acest sens, declara Ana Maria Patru, presedintele Autoritatii Electorale Permanente.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Ziare.com, presedintele AEP vorbeste despre organizarea alegerilor prezidentiale si dezvaluie ca a discutat cu colaboratori externi ai AEP, iar acestia au fost uimiti de faptul ca au existat romani carora li s-a trantit usa in nas dupa ce au stat ore in sir la coada la sectiile de votare din diaspora.

"Exista momente in care invocarea unor texte de lege este similara cu refuzul asumarii responsabilitatii", subliniaza presedintele AEP.

Cu ce s-a ocupat Autoritatea Electorala Permanenta in timpul alegerilor prezidentiale? Unii s-au intrebat de ce nu ati rezolvat dvs. problemele aparute la votul in diaspora. Ce le raspundeti?

Autoritatea Electorala Permanenta nu a iesit public sa caute sau sa anunte vinovatii pentru o situatie sau alta, dar asta nu inseamna ca a stat pe margine si a asteptat terminarea alegerilor. Institutiile statului functioneaza in baza unor legi, iar atributiile noastre sunt limitate, spre exemplu in ceea ce priveste organizarea sectiilor de votare din strainatate.

Reamintesc insa ca inca din anii trecuti noi am elaborat proiecte legislative care puteau reglementa astfel de probleme. De exemplu, propunerea noastra de Cod electoral prevede organizarea de sectii de votare in afara granitelor Romaniei la cererea unui numar de cel putin 100 de alegatori.

Dar AEP nu are drept de initiativa legislativa, asa ca am inaintat acest proiect Parlamentului inca din anul 2011. El este inca in dezbatere publica pe platforma noastra online si facem in mod repetat apel la parlamentari sa ia in calcul adoptarea unui Cod electoral care sa uniformizeze cadrul legal pentru toate tipurile de alegeri. Noi am spus in repetate randuri si sustinem si acum ca se impun modificari in legislatia electorala.

Revenind la intrebare, AEP si-a indeplinit atributiile in totalitate pe parcursul desfasurarii alegerilor. Astfel, Registrul Electoral, sistem in care fiecare cetatean cu drept de vot isi regaseste sectia de votare la care a fost arondat, a fost un real succes. Pe parcursul celor doua zile de alegeri, 2 si 16 noiembrie, am inregistrat un numar record de interogari pe interfata online a Registrului electoral.

Totodata, acest instrument reprezinta un pas important in procesul de prevenire si combatere a oricarei forme de frauda la vot. Practic, sistemul in baza caruia au fost tiparite copiile de pe listele electorale permanente a fost administrat de AEP, iar monitorizarea activitatilor lui specifice reprezinta o alta parte a muncii depuse de colegii mei.

De asemenea, tot noi ne-am ocupat de eliberarea adeverintelor necesare acreditarii observatorilor interni si internationali si ai mass-media, de instruirea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si am organizat campanii de informare a alegatorilor.

AEP centralizeaza si datele legate de finantarea campaniilor electorae si tot echipa noastra va realiza controalele necesare. Sunt sanctiuni care trebuie aplicate si una dintre situatii este cunoscuta de mass-media, respectiv sesizarile privind afisajul electoral.

Conducerea AEP a facut parte si a avut drept de vot in Biroul Electoral Central, iar personalul AEP a avut responsabilitatea ca in aceasta perioada sa sustina operativitatea BEC - redactarea documentelor, stenografierea sedintelor, verificarea dosarelor - toate activitatile si munca de baza sunt realizate de echipa AEP. Desi sunt lucruri nu tocmai vizibile, este un efort sustinut pe care ni-l asumam cu totii in perioadele electorale.

Ati mentionat Registrul Electoral. Cat de mult a contat implementarea lui si modificarea procedurii de preluare a datelor de prezenta la vot in prevenirea fraudelor? Am observat cu totii ca la aceste alegeri informatiile au fost culese de BEC in format electronic si in timp real.

Vorbim de doua lucruri diferite. La propunerea AEP, Guvernul, prin OUG nr.45/2014, a introdus obligativitatea ca toate birourile electorale ale sectiilor de votare sa furnizeze, la intervale regulate, informatii privind prezenta la vot.

In acest fel a fost asigurat, in premiera, un grad de transparenta a procesului electoral. Atat cetatenii, cat si partidele politice, mass-media si organizatiile neguvernamentale au avut acces la aceste date care pot indica in timp util eventualele fraude electorale.

Ne-am dorit foarte mult sa implementam acest sistem, pentru ca este premergator unui alt proiect la care lucram de multi ani. Succesul inregistrat acum si acuratetea informatiilor privind prezenta la vot demonstreaza faptul ca in viitorul apropiat vom putea informatiza sectiile de votare. Prin intermediul calculatoarelor din sectiile de votare conectate la Registrul electoral, vom putea vedea in timp real cine a votat si astfel vom preveni votul ilegal. Dar si aici este nevoie de vointa politica si de sprijinul Legislativului.

Pe de alta parte, introducerea Registrului electoral a facilitat un mai mare control al operatiunilor facute de primari in listele electorale permanente. De aici un intreg lant de beneficii. Si nu vorbim de un sistem complex, ci efectiv de un calculator conectat la Internet.

Totusi, aceste alegeri au fost puternic marcate de problemele din diaspora. Cine organizeaza alegerile in sectiile din strainatate, BEC sau Ministerul de Externe, pentru ca declaratiile publice au fost contradictorii. Puteau fi prevenite problemele din diaspora?

Legile in vigoare abiliteaza exclusiv Ministerul de Externe sa stabileasca prin ordin de ministru sectiile de votare din strainatate. BEC asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii electorale, dar nu isi poate extinde competenta dincolo de limitele legale.

Cat despre prevenirea situatiei, nu cunoastem datele pe care le-a avut la dispozitie MAE si nici criteriile in baza carora a stabilit sectiile de votare din strainatate.

Puteau fi infiintate noi sectii de votare in diaspora intre cele doua tururi de scrutin prezidential? Daca da, care erau pasii legali ce trebuiau facuti astfel incat sa nu existe riscul invalidarii alegerilor?

Exista o baza legala clarificata de BEC prin Hotararea nr.4/2014.

In ceea ce priveste riscul invalidarii, cred ca doar Curtea Constitutionala ar putea spune cu certitudine daca infiintarea de noi sectii de votare in strainatate ar fi dus la anularea alegerilor.

In cele doua zile de vot s-a cerut si prelungirea programului in sectiile din diaspora. Era posibil? Cine putea lua o asemenea decizie?

La sectia de votare nu este ca la un ghiseu, unde daca s-a terminat programul toata lumea pleaca acasa, iar tu esti nevoit sa revii a doua zi. La vot revii abia peste 5 ani (in cazul alegerilor pentru presedintele Romaniei).

Legea prevede ca accesul alegatorilor in sala de vot se face in serii corespunzatoare numarului cabinelor, deci la ora 21 doar cei care sunt in sectie pot vota. Eu cred ca BEC nu ar fi iesit din legalitate daca ar fi stabilit ca toate persoanele care s-au prezentat la sediul sectiei de votare inainte de ora 21 pot vota.

Pe de alta parte, cred ca putem vorbi de o lacuna legislativa. Experientele avute cu sectiile de votare din strainatate nu au fost anticipate de legiuitor.

Am discutat acest aspect atat in cadrul AEP, cat si cu mai multi colaboratori externi ai institutiei. Niciunul dintre ei nu a mai intalnit situatii in care alegatorii sa se prezinte la vot, sa stea la coada o zi intreaga pentru a vota, iar la ora 21 sa li se inchida usa in nas. Exista momente in care invocarea unor texte de lege este similara cu refuzul asumarii responsabilitatii.

Sustineti introducerea votului electronic si a votului prin corespondenta? Cine ar fi responsabil de corectitudinea rezultatelor in acest caz?

Votul electronic a facut obiectul unui studiu al AEP in perioada 2005-2007, iar concluziile au fost facute publice. In 2011, impreuna cu Ministerul de Externe, colegii mei au scris un proiect de lege privind votul prin corespondenta, insa din pacate acesta nu a avut finalitate.

As vrea sa fac o precizare. Cei mai multi acuza problema fraudarii si imposibilitatea garantarii secretului si libertatii votului prin corespondenta sau prin mijloace electronice, de la distanta. Nu exista metoda de vot perfecta, care sa fie impermeabila la frauda. Nu exista metode pentru a garanta ca votul transmis prin corespondenta sau online apartine 100% alegatorului care trebuia sa voteze in acea modalitate.

Dar nici nu se poate porni de la prezumtia ca alegatorii care voteaza prin corespondenta si-au vandut voturile sau ca au lasat alte persoane sa decida in locul lor. Cred ca votul prin corespondenta sau electronic de la distanta este o optiune politica ce trebuie dezbatuta la pachet cu toate vulnerabilitatile aferente.

In acest sens, AEP pune la dispozitia decidentilor politici o evaluare a acestor metode de vot si propuneri de politici publice pentru modalitatea de operationalizare si implementare a lor.

Chiar daca numarul lor s-a redus, si de aceasta data au aparut nume de persoane decedate pe listele electorale. Cum vor fi sanctionati cei vinovati de aceasta situatie?

Prezenta persoanelor decedate pe listele electorale ne-a fost semnalata si noua. Putem spune ca dupa implementarea proiectului Registrul electoral, acest lucru se mai intampla doar atunci cand primarul nu are un act de deces in baza caruia sa procedeze la radierea alegatorului decedat.

Desigur, exista si varianta in care prezenta unei persoane decedate pe listele electorale permanente este cauzata de lipsa de operativitate a autoritatilor locale. O astfel de neglijenta este sanctionata de AEP cu amenda de la 1.000 la 2.500 de lei.

In cifre as putea sa va spun ca AEP a aplicat numai in lunile august si septembrie ale acestui an 119, respectiv 366 de sanctiuni pentru nerespectarea regimului juridic al Registrului electoral si al listelor electorale permanente. Iar controalele noastre au loc atat in perioade electorale, cat si atunci cand nu avem alegeri.

Citeste si:
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Persoanele care în trecut au suferit condamnări penale definitive ar putea avea interdicție în a mai candida la alegerile parlamentare decât dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau...
Tensiuni în coaliție după șirul de gafe ale UDMR. Ce șanse sunt ca maghiarii să fie scoși de la guvernare
Tensiuni în coaliție după șirul de gafe ale UDMR. Ce șanse sunt ca maghiarii să fie scoși de la guvernare
O serie de gafe din partea reprezentanților UDMR din ultima vreme a alimentat noi tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, ajungându-se până la cereri pentru demiterea reprezentanților...