Quo vadis, Romania? Respectam legea sau mergem mai departe pe tocmeala?

Ati facut cunostinta cu ei pe Ziare.com la rubrica "Elite fara granite" - sunt romani cu performante deosebite, profesionale, dar si morale, care traiesc si muncesc in strainatate si capitalizeaza, in fiecare zi, respectul strainilor pentru romani.

Citeste, acum, la rubrica Romania intreaga merge la vot - cum voteaza diaspora ce spun romanii din afara granitelor tarii: de ce merg la vot, cum vor vota, cum se vad lucrurile cand esti ceva mai departe de politica damboviteana, civilizatia balcanica si economia neaos romaneasca.

Ei merg la vot pentru ca au ceva de spus cand vine vorba de viitorul Romaniei.

Dan Nechita este CEO al Fundatiei C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si Presedinte al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS). Este absolvent Columbia University si George Washington University.

Sebastian Burduja este consultant in dezvoltare internationala si politici publice si Presedinte al Fundatiei C.A.E.S.A.R. (Centrului pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani). Este absolvent Stanford University si Harvard University.

Codul Penal: Cu subiect si predicat

Dincolo de incercarile de politizare a unei tematici de o importanta deosebita pentru functionarea unei democratii - asigurarea dreptului constitutional la vot al cetatenilor romani - esenta dezbaterilor despre votul in diaspora ramane de actualitate si dupa (sau poate mai ales dupa) inchiderea urnelor, indiferent de rezultatul alegerilor. Aici nu e vorba despre sustinerea unui candidat sau a unui partid, ci despre lupta pentru o democratie autentica in Romania. Iar lupta continua, pas cu pas, de 25 de ani. Si va continua si dupa 16 noiembrie.

Unde-i lege, nu-i tocmeala! Articolul 385, alin. (1) din Codul Penal in vigoare este cat se poate de clar, in litera si in spirit: "Impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani".

In ciuda nenumaratelor avertismente si solicitari ale societatatii civile, asigurarea "liberului exercitiu al dreptului de a alege" a ramas un deziderat neimplinit pentru mii de romani din lumea intreaga, iar istoria are toate sansele sa se repete sau macar sa rimeze maine, cu ocazia celui de-al doilea tur de scrutin. Ramane intrebarea: cine, cum si cand va raspunde pentru incalcarea legii si a dreptului nostru fundamental la vot? Vrem fapte si sanctionarea celor responsabili, cu nume si prenume.

Semnale de alarma pentru 16 noiembrie

Exista in acest moment premisele ca problemele din turul I sa se repete maine in diaspora, pe tot parcursul zilei.

Datele empirice nu tin cont de campania electorala, de sloganuri golite de continut. Avand in vedere miza rundei finale, numarul cetatenilor (din diaspora si din tara) care isi exercita dreptul la vot in turul II creste semnificativ fata de primul tur al alegerilor prezidentiale.

Datele BEC arata ca in 2009 95.068 de cetateni romani din strainatate au votat in primul tur de scrutin. Numarul votantilor a crescut in al doilea tur la 147.754 - cu 55.42% mai multi alegatori la urne. In alte cuvinte, la fiecare 100 de cetateni din diaspora care s-au prezentat la vot in primul tur de scrutin, s-au adaugat inca 55 de cetateni in al doilea tur.

Daca ne-am speriat de cozile lungi din data de 2 noiembrie, trebuie sa ne asteptam ca ele vor fi semnificativ mai lungi maine. In primul tur, au reusit sa isi exprime votul 161.262 de alegatori din strainatate - cateva mii au ramas in afara sectiilor si dupa orele 21.00, iar alte cateva mii - spun martorii din Londra, Paris, Munchen si alte orase europene - nici nu au mai stat la coada. Pentru maine, o crestere de 55%, luandu-i in calcul doar pe cei care au reusit sa voteze, reprezinta peste 235.000 de persoane care vor dori sa voteze.

Exercitiului numeric de mai sus i se adauga si o serie de predictii calitative. Avand in vedere atentia media indreptata asupra votului din diaspora si mobilizarea comunitatilor de romani din strainatate - mult mai organizate decat in trecut - pentru respectarea dreptului la vot, este foarte probabil ca numarul de votanti din afara Romaniei sa creasca si mai mult - la un nivel aparent greu previzibil, tinand cont ca in prezent peste 3 milioane de romani locuiesc peste hotare.

Masurile foarte recente pentru fluidizarea votului - cresterea numarului de cabine de vot la maximum sapte, cresterea numarului de stampile si posibilitatea de a descarca de pe Internet declaratiile pe proprie raspundere- pot fi laudabile, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Impactul lor risca sa fie neglijabil in fata unei potentiale cresteri cu peste 50% a numarului de participanti la vot in strainatate. Este asadar extrem de probabil ca maine, ca si pe 2 noiembrie, sa existe multi cetateni romani care nu putea sa isi exercite dreptul fundamental constitutional la vot.

Acest semnal de alarma - mai degraba o constatare a unei stari de fapt inevitabile - nu vine in ceasul al doisprezecelea. Pe 3 noiembrie, a doua zi dupa primul tur de scrutin, Liga Studentilor Romani din Strainatate si Fundatia C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) au lansat o petitie care solicita tuturor autoritatilor abilitate sa ia de urgenta masuri pentru asigurarea dreptului la vot in diaspora.

Au fost propuse o serie de solutii concrete, printre care suplimentarea numarului de sectii de votare din strainatate si a personalului din aceste sectii conform si proportional cu numarul de cetateni romani cu drept de vot si in baza unor estimari realiste a prezentei la vot in cel de-al doilea tur de scrutin. Petitia, semnata digital de peste 4500 de persoane, a fost depusa la sediul Ministerului Afacerilor Externe luni, 10 noiembrie. Pana acum, a ramas fara niciun raspuns oficial.

O democratie functionala: Dura lex, sed lex

Cine plateste pentru aceste grave greseli? Testul unei democratii functionale este ca justitita sa traga la raspundere, conform legii, pe toti cei care se fac vinovati de impiedicarea exercitiului democratic prin exprimarea votului in conditii libere si corecte.

Vom ramane nu doar cu un gust amar, dar si cu o sumedenie de intrebari. De pilda, cine sunt cei responsabili pentru decizia din 2 noiembrie de a nu mai permite completarea declaratiilor pe proprie raspundere decat in fata comisiei? Intr-o singura zi, lucrurile s-au schimbat de doua ori (mai intai a fost voie, apoi nu a mai fost permis, apoi s-a revenit la starea initiala) si apoi din nou in perspectiva rundei de maine.

Mai mult, se pare ca nu a fost nevoie de niciun efort special legislativ pentru a permite cetatenilor sa descarce formularele cu pricina de pe Internet si doar sa completeze cu semnatura si data in fata comisiei. De ce nu a prevazut nimeni o astfel de solutie banala de la bun inceput?

Ce se intampla, de exemplu, daca delegati ai partidelor nu se prezinta pe 16 noiembrie in birourile electorale? Sunt semnale multiple din strainatate ca vom asista din nou la un asemenea fenomen. Avand in vedere ca acestia pot fi inlocuiti doar cu alti reprezentanti ai partidelor respective (o alta ciudatenie), o absenta nemotivata va reduce in mod inevitabil personalul disponibil intr-o sectie de votare.

Intr-un stat de drept, justitia trebuie sa urmareasca astfel de actiuni dincolo de ziua alegerilor si sa stabileasca daca aceste absente au fost premeditate pentru a diminua capacitatea sectiilor de votare. Iar exemplele de neregului, rezultat al incompetentei sau, infinit mai grav, a rea vointei, pot continua pe multe randuri. Aceste abuzuri - si atatea altele - se constata, dar nu se uita si nu se iarta. Cineva, candva, va raspunde pentru incalcarea grava a legii si a dreptului nostru la vot.

Concluzia acestor evenimente este trista si previzibila: Romania continua sa fie o democratie fragila, asediata de cei care isi urmaresc numai propriile interese si care au impresia ca totul li se cuvine, mai putin aplicarea legilor care nu le convin. Alegerile de maine reprezinta un test fundamental al democratiei noastre - nu e primul si nu va fi nici pe departe ultimul, dar intrebarea apare mai acut ca oricand in istoria recenta: Quo vadis, Romania?: lege sau tocmeala?

Dincolo de nesfarsitele deziluzii ale ultimilor 25 de ani, ramanem cu convingerea ferma ca acest cerc vicios de incompetenta, coruptie si nepasare trebuie sa se incheie, cat mai curand. Sanctionarea tuturor celor vinovati pentru nedreptatile din 2 si, foarte probabil, 16 noiembrie ar fi o masura esentiala pentru apararea unei democratii si asa fragile.

Privind spre viitor, singura speranta ramane o noua generatie de lideri, uniti intr-un pact pentru schimbarea profunda a Romaniei. Lideri autentici -- competenti, integri, cu adevarat interesati de soarta si drepturile cetatenilor pe care ii reprezinta. Suntem de fapt milioane de sperante pentru viitorul Romaniei. Depinde de fiecare dintre noi sa le transformam in certitudini.